Articole

Legea drepturilor civile din 1964

Președintele John F. Kennedy (1917 – 1963) se adresează națiunii prin intermediul televiziunii din Biroul Oval în legătură cu problema drepturilor civile în ziua de 11 iunie 1963

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

[The] Civil Rights Act of 1964, în limba română, Legea drepturilor civile din 1964, a fost un act legislativ de o importanță deosebită în istoria modernă a Statelor Unite ale Americii, care a eliminat majoritatea formelor de discriminare împotriva afro-americanilor și femeilor, incluzând segregarea rasială. Legea a stopat, de asemenea, și aplicarea inegală a cerințelor de calificare pentru drepturile de a vota și a fi votat. Segregarea rasială, care fusese aplicată anterior în locurile de muncă, în școli și în general în locurile publice (numite cvasi-eufimistic, “public accommodations“) a fost îndepărtată.

Inițial, puterile de a aplica legea fuseseră destul de reduse, dar în anii care au urmat anului 1964 acestea au fost crescute în mod constant. Congresul american și-a afirmat dreptul de a adăuga legislație suplimentară bazată pe diferite părți ale Constituției Uniunii, și în special datorită puterii sale de a reglementa comerțul dintre statele componente ale Uniunii conform Articolului Întâi (Article One) (secțiunea a 8-a), prin garantarea dreptului tuturor cetățenilor la protejare egală în fața legilor, conform celui de-al Patrusprezecelea Amendament (Fourteenth Amendment), respectiv a drepturilor sale ca entitate legislativă federală de a proteja drepturile de a vota, conform celui de-al Cincisprezecelea Amendament (Fifteenth Amendment).

 

Origini

 

Civilrightsact1964.jpg
Prima pagină a Civil Rights Act of 1964

 

O astfel de lege a fost cerută de președintele american John F. Kennedy în discursul său televizat adresat națiunii din Biroul Oval al Casei Albe în ziua de 11 iunie 1963. Discursul trata problema drepturilor civile în Statele Unite, iar președintele Kennedy a cerut explicit Congresului să adopte o legislație corespunzătoare în care să fie menționat explicit „dreptul tuturor americanilor de a fi serviți în mod egal în orice locuri publice, precum hoteluri, restaurante, teatre, magazine și alte locuri similare”, respectiv „o protecție mai mare a dreptului de a vota”.

Lyndon B. Johnson promulgă legea drepturilor civile din 1964. Printre invitații aflați în spatele său se numără și Martin Luther King, Jr. - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lyndon B. Johnson promulgă legea drepturilor civile din 1964. Printre invitații aflați în spatele său se numără și Martin Luther King, Jr. – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Fiind inspirată de Legea drepturilor civile din 1875 (conform, Civil Rights Act of 1875), Legea drepturilor civile a președintelui Kennedy includea și mențiunea (prevederea) explicită de a interzice discriminarea existentă anterior în locurile publice (conform, public accommodations), precum și garantarea puterii Procurorului General al Statelor Unite de a se autosesiza, de a iniția și de a se alătura oricăror procese împotriva guvernelor statelor care aveau sisteme școlare segregate. Oricum, proiectul de lege, precum și legea propriu-zisă nu includeau clauze considerate esențiale de către liderii mișcării drepturilor civile, precum protejarea împotriva brutaliății poliției, terminarea discriminării în cazul companiilor private ori garantarea dreptului Departamentului Justiției de a iniția procese de discriminare, respectiv de a aplica terminarea efectivă a discriminărilor.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului (27 ianuarie)

The Liberation Of Auschwitz, 1945. Photograph by Boris Ignatovich

foto: twitter.com
articol: semneletimpului.ro

 

Data de 27 ianuarie este Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, conform unei decizii a ONU din anul 2005. În anul 1945, pe 27 ianuarie, lagărul de concentrare de la Auschwitz era eliberat de armata sovietică.

Data de 27 ianuarie este Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, conform unei decizii a ONU din anul 2005. În anul 1945, pe 27 ianuarie, lagărul de concentrare de la Auschwitz era eliberat de armata sovietică.

„Holocaustul a fost un punct de cotitură în istorie, care a smuls lumii strigătul să nu se mai repete!“, spunea președintele de ședință al Adunării Generale a ONU din 1 noiembrie 2005, atunci când ziua de 27 ianuarie a fost propusă ca o zi de comemorare a victimelor Holocaustului. Conform deciziei, în această zi statele membre ONU sunt îndemnate să desfășoare programe educaționale care să aducă în memoria oamenilor amintirea tragediei, spre a preveni generațiile viitoare de la repetarea unui astfel de genocid.

Decizia ONU respinge orice negare a Holocaustului, ca întreg sau parțial, și condamnă fără rezerve orice manifestare de intoleranță religioasă, incitare, hărțuire sau violență împotriva persoanelor sau comunităților, motivate de originea etnică sau credințele religioase.

Este o zi în care trebuie să ne reafirmăm hotărârea de a respecta drepturile omului, afirmă pe site-ul organizației liderul ONU. „A nega evenimente istorice, în special subiecte atât de importante precum este Holocaustului, este pur și simplu inacceptabil. La fel de inacceptabile sunt apelurile pentru exterminarea unui stat sau a unui popor. Aș vrea să văd acest principiu fundamental respectat atât în retorica dar și în practica tuturor membrilor comunității internaționale”, afirmă Ban Ki-moon.

În cadrul acțiunilor de exterminare organizate de naziștii germani în cel de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși aproximativ 6 milioane de evrei. Bilanțul total al holocaustului este necunoscut, cele mai moderate evaluări fiind de 11 milioane de persoane. Alături de evrei au murit și prizonieri de război ruși (între 2 și 3 milioane), etnici est-europeni, polonezi, sloveni sau sârbi (între 1,8 și 2 milioane), țigani (între 220.000 și 1,5 milioane), persoane cu probleme psihice sau dizabilități fizice (250.000), homosexuali (între 5.000 și 15.000), persoane cu diverse orientări politice, religioase sau filosofice (stângiști, martori ai lui Iehova, francmasoni).

În România au fost luate în discuție mai multe date pentru comemorarea victimelor holocaustului. Ziua Holocaustului în România a fost stabilită printr-o hotărâre de guvern pentru a fi marcată în data de 9 octombrie, la recomandarea Comisiei internaţionale pentru studierea consecinţelor Holocaustului în România şi a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Pe 9 octombrie 1941 au început deportările forțate ale evreilor din Bucovina.

articol preluat de pe: semneletimpului.ro

Preşedintele Comisiei Europene: „Marea Britanie să înceteze discriminarea. Românii merg să muncească cinstit“

de Anca Vancu (adevarul.ro)

Planurile Guvernului David Cameron de limitare a imigraţiei îi stigmatizează pe est-europeni, a afirmat Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, care critică mentalitatea prin care toţi românii şi bulgarii sunt consideraţi infractori.

Planurile premierului David Cameron a limitare a accesului imigranţilor la indemnizaţii sociale îi stigmatizează pe est-europenii care au mers să muncească legal în Marea Britanie, a spus Juncker, potrivit Mediafax. „Mai ales în Marea Britanie, care a pledat mereu pentru extinderea Uniunii Europene, trebuie să înceteze această discriminare a ţărilor doar pentru motivul că de obicei merge bine când sunt stigmatizaţi alţii. Uneori este potrivită autoflagelarea“,  a declarat preşedinele Comisiei Europene, potrivit The Telegraph:

„Mă opun în totalitate unui comportament prin care toţi polonezii, toţi românii, toţi bulgarii de pe piaţa muncii sunt trataţi ca şi cum ar avea mentalitatea de infractori. Aceşti oameni muncesc şi îşi câştigă salariile“, a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Premierul britanic, David Cameron, a propus o serie de măsuri pentru limitarea imigraţiei şi pentru restricţionarea accesului imigranţilor la indemnizaţii sociale.

articol preluat de pe  adev.ro