Articole

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier – partea VI-a – “Utilizarea cânepei în medicina populară: de ce planta Cannabis sativa este legală?”

/0 Comentarii/în /de /3.512 vizite

foto – amarihuana.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea a V-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15977

Faptul că se cheamă Cannabis nu are nimic comun cu drogurile- numai ignoranţii pot face asocierea.
În prezent, conform reglementărilor în vigoare (articol. 39 al Regulamentului (CE) nr.73/2009) s-a stabilit eligibilitatea cultivării soiurilor de cânepă în funcţie de partea anatomică a plantei şi de conţinutul în THC (până la 0,2%).

Din această cauză soiul Zenit (Cannabis sativa) se cultivă pentru utilizarea seminţelor în vederea extragerii uleiurilor grase prin presare la rece.

Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă (Secuieni jud. Neamţ) prin adresa nr.2401 din 27.08.2013 subliniază: studiile de specialitate menţionează că în sămânţă nu se acumulează cannabinoide.

Raportul de încercare nr. 6 / 31.10.2012 evidenţiază „un conţinut de THC % sub limita de detecţie a aparatului de analiză folosit, cu atât mai mult nu s-ar putea identifica în seminţe”.
În concluzie, Compania Hofigal foloseşte uleiul din seminţe de cânepă pentru fabricarea suplimentului alimentar:

Omega-3 & Omega-6 vegetal, capsule moi caracterizat ca:

- sursă directă de acizi graşi esenţiali de Omega-3 şi Omega-6 pentru toate vârstele, într-un raport optim (1:3), echilibrat, net superior uleiului de peşte (1:4-5)
- hrăneşte creierul şi îl menţine funcţional până la adânci bătrâneţi
- susţine dezvoltarea creierului şi stimularea activităţii funcţionale a sistemului nervos;
- menţine sănătatea creierului la copii, adulţi şi persoane în vârstă, restabileşte echilibrul emoţional;
- îmbunătăţeşte capacitatea de concentrare, învăţare şi memorare, întreţine memoria la toate vârstele;
- benefic în tulburări psihice la copii cu deficit de atenţie, cu dezvoltare mentală şi psihomotorie întârziată, în perturbări de comportament;
- reduce nivelul colesterolului şi trigliceridelor din sânge, reechilibrează raportul dintre colesterolul rău (LDL) şi colesterolul bun (HDL), împiedică dezvoltarea aterosclerozei, normalizează tensiunea arterială;
- contribuie la buna funcţionare a sistemului imunitar, inclusiv la persoane sub tratament oncologic;
- benefic în dieta complexă a persoanelor cu hiperglicemie, îmbunătăţeşte utilizarea insulinei în ţesuturile organismului;
- protejează sănătatea organismului în condiţii de stres şi activităţi intelectuale intense, redobândirea bunei dispoziţii, senzaţiei de bine şi de echilibrare în condiţii de stres;
- ajută la regenerarea ţesuturilor şi reepitelizarea mucoaselor, în procese inflamatorii ale mucoasei intestinale şi ale pielii;
- hrăneşte şi regenerează stratul subdermic, obţinându-se o piele sănătoasă şi catifelată.

De regulă la adulţi este recomandabilă asocierea cu produse antioxidante (Coenzima Q10,Flavovit C, Echinavit C şi ulei de cătină) pentru un sistem imunitar puternic.

sfarsit

Ing. Ştefan Manea
Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier – partea V-a – Efectele benefice ale seminţelor şi a uleiului de cânepă (Cannabini oleum)

/0 Comentarii/în /de /2.388 vizite

foto – amarihuana.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea IV-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15527

Cu aproximativ 3.000 ani î.e.n. seminţele de cânepă erau folosite pentru combaterea inflamaţiilor de la nivelul pielii şi recunoscute ca aliment cu proprietăţi tonice, regenerative, laxative, diuretice, cu efect favorabil în eliminarea limbricilor la nou-născuţi şi la animale.

Uleiul de cânepă, ca aliment-medicament se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Cannabis sativa – cânepa utilă cultivată pentru seminţe şi fibre.

De asemenea, este singurul ulei vegetal comestibil care conţine şi acid gamma-linolenic, benefic în tratamentul tulburărilor premenstruale şi ale menopauzei.

Prin conţinutul ridicat în acizi graşi omega-3, seminţele şi uleiul de cânepă constituie alimente valoroase din punct de vedere nutriţional în perioada de sarcină şi de alăptare. În acest fel, se poate preveni deficitul de omega-3 la făt şi nou-născut în dezvoltarea şi maturarea creierului, dezvoltarea retinei şi îmbunătăţirea funcţiei vizuale la copii (din perioada prenatală şi până în primii ani de viaţă), contribuie la dezvoltatea armonioasă a sistemului osos, la stoparea apariţiei rahitismului, dar şi la o bună dezvoltare a sistemului imunitar.

Cu toate acestea, proprietăţile benefice ale uleiului de cânepă asupra menţinerii sănătăţii sunt încă puţin cunoscute în România.

Trebuie subliniat că acţiunea terapeutică şi efectele benefice ale acizilor graşi esenţiali asupra sănătăţii omului sunt multiple: antiinflamatoare, antitumorale, contribuie la scăderea colesterolului sanguin şi reechilibrarea raportului dintre colesterolul rău (LDL) şi colesterolul bun (HDL), ajută la regenerarea ţesuturilor şi la reepitelizarea mucoaselor în procese inflamatorii ale mucoasei intestinale şi ale ţesutului cutanat, menţine sănătatea creierului la copii, adulţi şi persoane în vârstă, stimulează metabolismul în general, hrăneşte şi regenerează stratul subdermic, obţinându-se o piele sănătoasă şi catifelată.

În plus, uleiul de cânepă, pe lângă acizii graşi esenţiali, mai conţine alte componente valoroase din punct de vedere terapeutic: cannabidiolul are efecte antiepileptice, antiinflamatoare şi antibacteriene; β-sitosterolul reduce colesterolul, are proprietăţi antivirale şi antifungice; tocoferolul cu proprietăţi antioxidante demonstrate experimental.

Acizii graşi nesaturaţi Omega sunt lipide esenţiale care se găsesc din abundenţă în creier (cca. 60%) şi fac parte integrantă din membranele celulare şi membranele neuronale. Ei pot reface şi proteja structura normală a membranelor celulare (dublu strat lipoproteic) şi a învelişului fibrelor nervoase, pot restabili mobilitatea şi funcţionalitatea receptorilor de membrană şi a canalelor ionice.

Deşi, sunt utili pentru completarea şi normalizarea dietelor dezechilibrate atât la adulţi, cât şi la copii, aceştia se obţin exclusiv prin aport alimentar deoarece organismul uman nu-i poate sintetiza pentru necesarul de lipide cerebrale.

Dezechilibrul dintre Omega-6 şi Omega-3 în alimentaţie predispune la obezitate, stări de oboseală şi depresie, riscul apariţiei bolii Alzheimer, boli cardiovasculare, îmbătrânire precoce, îmbolnăvirea pielii, riscul apariţiei unor neoplazii.

De fapt, acizii graşi polinesaturaţi, Omega-3 şi Omega-6, posedă o acţiune benefică pentru sănătatea inimii şi a vaselor sanguine, sunt indispensabili echilibrului emoţional şi susţin activitatea funcţională a sistemului nervos, poate atenua complicaţiile bolilor cronice degenerative, poate optimiza funcţiile sistemului imunitar, ajută la ameliorarea unor tulburări funcţionale care depind de dezechilibrele metabolice.

Cele prezentate demonstrează că planta Cannabis sativa poate fi considerată o plantă ideală pentru inimă şi creier.

sfarsitul partii a V-a
partea a VI-a (ultima) https://www.unitischimbam.ro/?p=16185

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea IV-a – Nutrienţii şi substanţele bioactive prezente în seminţele de cânepă)

/0 Comentarii/în /de /1.902 vizite

foto – amarihuana.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea III-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15230

Nutrienţii şi substanţele bioactive prezente în seminţele de cânepă

Seminţele de cânepă sunt apreciate ca aliment de origine vegetală bogat în proteine, aminoacizi esenţiali şi acizi graşi nesaturaţi Omega-3 şi Omega-6, din care cauză sunt mult mai valoroase decât seminţele de in, dovleac, susan sau soia.

Ele au un conţinut ridicat de proteine (25%) de înaltă calitate biologică (cu rol dinamic în metabolism) şi uşor digerabile, peste 30% lipide, o cantitate apreciabilă de fibre vegetale, antioxidanţi, vitamine, săruri minerale etc.

Uleiul din seminţe conţine toţi aminoacizii esenţiali care împreună cu acizii graşi nesaturaţi omega-3 şi omega-6 şi fibre sunt responsabili pentru acţiunea de îmbunătăţire şi normalizare a funcţiilor organismului uman.

Trebuie reţinut că, deşi există numeroase alte alimente care conţin aceeaşi nutrienţi, totuşi în cânepă ei se găsesc într-o formă cu biodisponibilitatea cea mai ridicată pentru organism.

De asemenea, în proporţie de 92% fibrele din seminţele de cânepă asigură menţinerea florei intestinale normale, contribuie la combaterea constipaţiei şi la curăţarea tractului intestinal de metale grele şi toxine.

În seminţele de cânepă sunt prezente microelemente potasiu, magneziu, fier, zinc, calciu, sulf, fosfor etc.; mai conţin şi alţi nutrienţi precum lecitină şi colină, inozitol şi fitosteroli.

Seminţele de cânepă conţin şi vitaminele A, D, complexul B, acidul folic, dar şi o cantitate însemnată de vitamina E în 5 forme: alfa-tocoferol, beta-tocoferol, gamma-tocoferol, delta-tocoferol şi alfa-tocotrienol, cu acţiune antioxidantă crescută, protejând celulele umane de efectele negative ale radicalilor liberi superoxidici.

Poate cea mai interesantă şi importantă activitate a vitaminei E este aceea de a acţiona ca un agent anticanceros, în special la nivelul colonului, putând inhiba peroxidarea lipidelor şi împiedica formarea de produşi mutagenici la nivelul mucoasei intestinale.

În concluzie, cânepa este o sursă vegetală care asigură o nutriţie echilibrată de proteine şi lipide, cu acizi graşi nesaturaţi, cu toţi aminoacizii esenţiali într-un raport favorabil digestiei, pentru stimularea funcţiilor sistemului nervos şi menţinerea sănătăţii creierului, pentru îmbunătăţirea şi întreţinerea memoriei la toate vârstele, pentru sănătatea şi frumuseţea pielii etc.

Inexplicabilă atitudinea unor autorităţi care ne-au privat de o sursă de sănătate.

Efectele benefice ale seminţelor şi a uleiului de cânepă (Cannabini oleum)

Cu aproximativ 3.000 ani î.e.n. seminţele de cânepă erau folosite pentru combaterea inflamaţiilor de la nivelul pielii şi recunoscute ca aliment cu proprietăţi tonice, regenerative, laxative, diuretice, cu efect favorabil în eliminarea limbricilor la nou-născuţi şi la animale.

Uleiul de cânepă, ca aliment-medicament se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Cannabis sativa – cânepa utilă cultivată pentru seminţe şi fibre.

De asemenea, este singurul ulei vegetal comestibil care conţine şi acid gamma-linolenic, benefic în tratamentul tulburărilor premenstruale şi ale menopauzei.

Prin conţinutul ridicat în acizi graşi omega-3, seminţele şi uleiul de cânepă constituie alimente valoroase din punct de vedere nutriţional în perioada de sarcină şi de alăptare. În acest fel, se poate preveni deficitul de omega-3 la făt şi nou-născut în dezvoltarea şi maturarea creierului, dezvoltarea retinei şi îmbunătăţirea funcţiei vizuale la copii (din perioada prenatală şi până în primii ani de viaţă), contribuie la dezvoltatea armonioasă a sistemului osos, la stoparea apariţiei rahitismului, dar şi la o bună dezvoltare a sistemului imunitar.

sfarsitul partii a IV-a
partea a V-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15977

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea II-a)

/0 Comentarii/în /de /2.184 vizite

foto – curiosidades.batanga.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea I-a https://www.unitischimbam.ro/?p=14693

În 1985, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat utilizarea şi în SUA a unor produse farmaceutice denumite comercial Marinol, Sativex etc. pe bază de derivaţi canabinoizi sintetici, ca agenţi farmacologici utili, cu rol analgezic.

În Manualul firmei Merck, ediţia 1987 se relevă că „utilizarea cânepei (Cannabis sativa) nu conduce la dereglări de personalitate şi disfuncţii sociale, iar interdicţiile sunt nefundamentate ştiinţific”.

La ora actuală, utilizarea în scop terapeutic a cânepei este permisă în mai multe ţări europene (Austria, Olanda, Germania, Elveţia, Belgia), Israel şi 16 state din SUA, iar numărul studiilor ştiinţifice în acest domeniu este de ordinul miilor, majoritatea elaborate în ultimii 25 de ani.

În spaţiul românesc, folosirea cânepei (Cannabis sativa) a început cu fumegaţiile pe pietre încinse, utilizarea fibrelor pentru textile, construcţii şi alte întrebuinţări (atestate de Herodot la sciţi şi traci). De asemenea, o serie de documente atestă utilizarea ei pe vremea lui Alexandru Lăpuşneanu la apoteca din Bistriţa, cultivarea de către călugării mânăstirilor din zona Iaşului din timpul lui Vasile Lupu şi folosirea domestică largă până la începutul secolului XX.

Tradiţia cultivării şi prelucrării cânepei a fost continuată în secolul XX, astfel că România s-a situat pe primul loc în Europa şi al patrulea în lume până în anul 1989. Din păcate, în anul 2010 abia mai existau câteva culturi de cânepă în România – una dintre marile greşeli făcute după 1989.

Pe meleagurile ţării noastre, totuşi, cânepă (Cannabis sativa L.) a fost cultivată din cele mai vechi timpuri ca plantă textilă, dar şi ca plantă oleaginoasă, pentru că uleiul obţinut din seminţe se folosea în alimentaţie înainte de apariţia uleiului de floarea soarelui, fiind numit şi „grăsimea care slăbeşte”.

În medicina populară românească seminţele de cânepă au fost folosite pentru uz extern (lapte obţinut din amestecarea energică a seminţelor pisate cu apă caldă) în tratarea rănilor (acţiune antibacteriană) şi, pentru uz intern, în ameliorarea durerilor reumatice, în tratarea bolilor venerice, congestiei pulmonare, vărsături, otrăvire, tuse, hemoroizi, paraziţi intestinali (limbrici).
Frunzele de cânepă erau utilizate pentru proprietăţile ei analgezice şi antispasmodice în epilepsie, gută, reumatism.

Se poate remarca că, pe teritoriul României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi seminţe şi n-a fost utilizată nici măcar accidental pentru prepararea de droguri.

Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu ştiu că există soiuri de cânepă (cu un conţinut foarte redus de THC) care pot fi extrem de utile în alimentaţie, fiind mai mult decât benefice pentru sănătatea omului, dacă sunt folosite conform recomandărilor propuse de producătorii autorizaţi.

sfarsitul partii II-a
partea a-III-a – https://www.unitischimbam.ro/?p=15230

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea I-a)

/0 Comentarii/în /de /2.010 vizite

foto – curiosidades.batanga.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

În numeroase ţări, Cannabis sativa (Familia Cannabaceae) se cultivă în scop industrial şi alimentar şi, de-a lungul istoriei, părţi variate ale acestei plante au fost utilizate şi în scopuri medicinale.

Cânepa (Cannabis sativa L.) plantă medicinală, cunoscută, astăzi, ca un remediu terapeutic cu proprietăţi deosebite, este acceptată ca fiind una din primele plante cultivate de om. Descoperirile arheologice indică prezenţa ei în activitatea omului încă din perioada 8.000-6.000 î.e.n., iniţial pentru construcţii, îmbrăcăminte şi alimente, ulterior folosită pe larg şi în scopuri medicinale.

Prima atestare a utilizării cânepei, denumită canabis (etimologic, cuvântul îşi are originea de la sciţi şi traci, preluat apoi de grecii antici), este atribuită Chinei.

Chinezii utilizau fibrele plantei pentru fabricarea de diverse ţesături, funii şi hârtie, dar o foloseau şi ca plantă medicinală, cânepa fiind introdusă şi descrisă în lucrarea „Tratametul cu ierburi” – cea mai veche farmacopee chinezească Pen Tsao a împăratului Shennong (2737 î.e.n.), precum şi în alte documente în care fondatorul chirurgiei chineze Hua Tuo (140-208 e.n.) a subliniat rolul ei analgezic.

La egipteni, utilizarea terapeutică a cânepei pentru tratarea unor afecţiuni era cunoscută încă din vremuri străvechi, deoarece este ilustrată în diferite papirusuri Ramesseum III (1700 î.e.n.), în inscripţii ale piramidelor din Memphis (2350 î.e.n.) şi prezentă în rămăşiţe vegetale găsite în diferite sarcofage (1350-1210 î.e.n.).

În secolele VIII-VII î.e.n. planta era cunoscută şi folosită în tratamentul unor boli şi de alte popoare, printre care asirienii şi perşii.

În epoca modernă, în 1839 medicul irlandez William O’Shaughnessy, după mai multe cercetări efectuate la Calcutta în India, a putut demonstra proprietăţile analgezice şi anticonvulsivante ale cânepei.

Primul studiu ştiinţific a fost realizat de Societatea Medicală din Ohio în 1860, iar raportul prezentat a scos în evidenţă o serie de efecte benefice ale cânepei în nevralgii, mialgii, dismenoree, convulsii, dureri reumatice, astm, psihoză postpartum, lipsa poftei de mâncare.

În 1890, neurologul american John Russell Reynolds publica în revista Lancet informaţii privind aplicaţiile medicale ale cânepei în insomnie, migrene, convulsii, stări depresive, dismenoree.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în Europa şi SUA, în diverse laboratoare, se produceau în jur de 30 produse sub formă de extracte şi tincturi pe bază de cânepă pentru aplicaţii medicale în mai multe patologii.

Totuşi, din primele decenii ale secolului trecut, utilizarea cânepei devenea treptat mai puţin răspândită. Motive erau numeroase: apariţia şi dezvoltarea rapidă a preparatelor sintetice, standardizarea laborioasă şi costisitoare a extractelor de cânepă pentru uz uman, studii ştiinţifice insuficiente privind constituenţii chimici şi mecanismele lor de acţiune, folosirea din ce în ce mai largă a cânepei indiene (Cannabis indica) ca drog în multe ţări puternic dezvoltate.

Astfel, pe parcursul anilor ’50 în SUA, precum şi în alte ţări a fost interzisă folosirea cânepei, deoarece era considerată cel mai violent şi periculos drog pentru sănătatea omului.

Cu toate acestea, cercetarea cânepei (Cannabis sativa) a continuat intens în Anglia şi Canada, iar în Israel a fost descoperit constituentul principal- tetrahidrocanabinol (THC) şi mai târziu şi alţi componenţi farmacologici activi. În felul acesta, cercetări extensive ale literaturii medicale au putut releva potenţialul terapeutic al canabinoizilor, dar şi utilizările numeroase ale cânepei şi a derivaţilor ei sintetici.

sfarsitul partii I-a
partea a-II-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15045

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

(video) Dronă dirijată cu puterea minţii. O demonstraţie care a uimit lumea întreagă

/0 Comentarii/în /de /1.505 vizite

foto (captura video) si articol – stiri.tvr.ro

V-aţi gândit vreodată că aţi putea porni televizorul sau aprinde lumina fără să mişcaţi niciun deget? Pare ceva demn de un film science-fiction. Dar nu este imposibil, spun cercetătorii. Deocamdată, o echipă de oameni de ştiinţă a reuşit să pună la punct o tehnologie prin care oamenii pot controla drone numai cu ajutorul creierului. Prima demonstraţie publică a uimit lumea întreagă.

Drona a decolat de pe un aerodrom de lângă Lisabona. Nu a fost dirijată în zbor de o telecomandă, ci de mintea unuia dintre cercetători.

„Folosim o cască ce captează la nivelul pielii activitatea electrică a creierului. Preluăm semnalele şi le transmitem unui calculator, care le transformă în mişcări vizibile pe ecran”, a explicat cercetătorul Rui Costa.

Cu alte cuvinte, omul nu trebuie decât să se gândească intens la direcţia în care vrea să mişte drona. Iar aparatul de zbor se conformează. Nu este chiar simplu, e nevoie de multă concentrare.

În timp, aşa ceva ar putea deveni un reflex. Ar fi la fel de simplu cum este condusul unui automobil.

Tehnologia a fost deja testată pe un simulator de zbor pentru avioane mari. Dar nu e singurul domeniu în care ar putea fi aplicată. În viitor, oamenii ar putea aprinde sau stinge lumina cu mintea. Ar putea scrie e-mail-uri fără sa atingă tastele calculatorului. Iar persoanele cu dizabilităţi s-ar putea bucura de proteze bionice, controlate în exclusivitate de creier. Sau ar putea chiar pilota avioane.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Cercetatorii spun ca au reusit sa transmita, in premiera, un gand prin internet

/0 Comentarii/în /de /1.464 vizite

Desi suna a scenariu SF, un grup de specialisti internationali in stiinte neuronale si inginerie robotica sustine, intr-un studiu recent, ca au reusit sa transmita online un gand catre alte persoane. Experimentul lor, apropiat de ceea ce am putea numi “telepatie prin internet”, a constat in transmiterea unui gand exprimat printr-un singur cuvant catre destinatari din alte tari, cu ajutorul unor dispozitive de scanare a creierului, conectate la reteaua globala.

Expeditorul, localizat în India, a reuşit să transmită, printr-un sistem de dispozitive de encefalogramă conectate la internet, cuvântul “hola” şi “ciao” către destinatarii dintr-un laborator din Franţa. Un experiment similar s-a desfăşurat între Spania şi Franţa, cu aceleaşi rezultate. Este pentru prima dată când oamenii au reuşit să pună la punct cu succes o mostră de “telepatie” mediată de tehnologiile comunicării.

Pe scurt, sistemul funcţionează prin intermediul unor interfeţa de interacţiune creier-computer: electrozii ataşaţi de scalpul unei persoane monitorizează activitatea electrică din creier. Semnalele determină anumite reacţii, asemănătoare celor care intervin în sistemele ce le permit oamenilor să mişte, cu puterea minţii, membre artificiale. Mai precis, în cazul de faţă, gândul transpus în cuvinte de către expeditor este tradus în cod binar. În ceea ce-l priveşte pe destinatar, procesul este inversat: mesajul transpus în cod binar este livrat creierului printr-o tehnologie de stimulare transcraniană magnetică, care acţionează tot la nivelul scalpului. Destinatarul primeşte mesajul sub forma unor semnale luminoase, la nivelul vederii periferice, nu le “aude” ca gânduri, aşa cum ne-am putea aştepta. Secvenţele numerice emise de transmiţător sunt trimise prin email, iar la punctul de primire sunt decodate în aşa-numiţi fosfeni – semnalele luminoase -, acţionând ca un “cod Morse mental”.

“Folosind tehnologii avansate de precizie, printre care encefalograma wireless şi stimularea transcraniană magnetică robotizată, am reuşit să transmitem, direct şi noninvaziv, un gând de la o persoană la alta, fără ca ele să fie nevoite să vorbească ori să scrie,” aratăstudiul. Acest experiment reprezintă un pas minuscul pentru ce ar putea deschide porţile unei “telepatii prin internet,” însă cercetătorii vor continua să dezvolte sistemul.

Sursa: Discovery News

articol preluat de pe http://totb.ro/