Articole

(Cristina Andrei) România riscă sancţiuni din partea UE în 11 dosare, din care cinci sunt deja pe masa Curţii de Justiţie a UE

România riscă sancţiuni din partea UE în 11 dosare, din care cinci sunt deja pe masa Curţii de Justiţie a UE

Foto: pexels.com
Autor: Cristina Andrei
21 iulie 2018

Cristina Andrei - foto preluat de pe www.linkedin.com

Cristina Andrei -

 

Ştirea zilei: România dată în judecată de Comisia Europeană pentru neconformarea la legislaţia UE în domeniul combaterii spălării banilor

 

De curând a apărut în spaţiul public ştirea că România este dată în judecată de Comisia Europeană pentru neaplicarea legislaţiei privind combaterea spălării banilor. De ce nu se grăbesc parlamentarii noştri să conformeze legislaţia României cu cea europeană în acest domeniu, de ce în plenul Senatului din 3 iulie a.c., în loc să dezbată Proiectul de lege pe această temă, au prelungit termenul de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile este altă poveste (care se pare că mult ne va costa: o amendă de aproape 2 mil. euro + penalităţi de 21.000 euro pe fiecare zi de întârziere). Parlamentarii noştri au alte preocupări –  în special modificarea în regim de absolută urgenţă a altor legi şi legişoare, care să le permită fel şi fel de lucruri nu tocmai creştineşti unor fel şi fel de infractori nu tocmai compatibili cu funcţiile publice pe care le deţin.

Mai toată presa a preluat ştirea de mai sus, comentând în fel şi chip, prezentând mai pe scurt sau mai pe larg cazul României şi sancţiunile pe care le riscă pentru neadaptarea legislaţiei la Directiva UE 2015/849 privitoare la combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Ce a mai zis Comisia Europeană iar presa nu ne-a înştiinţat

Se pare însă că puţină lume a citit cap-coadă notificarea emisă de Comisia Europeană în 19 iulie a.c., majoritatea jurnaliştilor oprindu-se la Comunicatul de presă din acea zi. Dacă s-ar fi deranjat vreun ziarist să citească această notificare, ar fi aflat (şi poate ne-ar fi înştiinţat şi pe noi, ca un ziarist responsabil ce s-ar fi găsit) că România este pe cale de a fi iminent trimisă în judecată de către Comisia Europeană pentru nu mai puţin de şase alte încălcări/neconformări cu directivele europene, în materie de:

  • Securitate cibernetică:

Comisia a decis să trimită notificare oficială României şi altor 16 state, privitoare, printre altele, la netranspunerea în legislaţia internă a Directivei UE 2016/1148 referitoare la securitatea reţelelor şi sistemelor informatice;

  • Calitatea aerului

-  limitarea emisiilor de agenţi poluanţi de la instalaţii medii de ardere, conform Directivei UE 2015/2193; întrucât termenul de aplicare a Directivei a trecut şi România nu a răspuns scrisorii oficiale de notificare din ianuarie 2018, Comisia trimite un aviz şi, dacă România nu răspunde în două luni, va fi trimisă  în judecată la Curtea de Justiţie a UE

- controlul emisiilor de bioxid de sulf de la două mari instalaţii de ardere (de la Govora 2 şi Deva 2, care pun în pericol mediul şi sănătatea publică), care s-ar realiza prin transpunerea Directivei UE 2010/75 privind emisiile industriale  (al cărei termen a trecut şi el de mult, astfel că au fost deschise procedurile de trimitere în judecată a României)

  • Protecţia animalelor de laborator: România şi încă cinci state ale UE (Estonia, Germania, Portugalia, Slovacia, Spania) nu se conformează Directivei UE 2010/63 privitoare la protecţia animalelor utilizate în scopuri ştiinţifice; aceste state urmează să primească o scrisoare oficială de înştiinţare asupra neajunsurilor legislaţiei lor în materie, după care, în caz că nu primeşte răspuns în termen de două luni, Comisia va trece la următorii paşi pentru trimiterea în judecată.
  • Asigurarea autovehiculelor: România va primi o scrisoare oficială de notificare  privitoare la neadaptarea legislaţiei în materie de asigurare a autovehiculelor la Directiva CE 2009/138 (aşa-numita “Solvency 2″), referitoare la activităţile de asigurare şi reasigurare.
  • Migraţia legală a studenţilor şi cercetătorilor din ţări non-UE: S-au elaborat scrisori oficiale de notificare pentru 17 ţări, printre care şi România, pentru necomunicarea către UE a stadiului transpunerii Directivei UE 2006/801 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă au pair.

Aşadar, conform notificării CE din 19 iulie 2018, România este trimisă în judecată pentru neadaptarea la legislaţia europeană privitoare la combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului şi s-a pornit procedura de trimitere în judecată pentru neconformarea la Directiva UE 2010/75 privind emisiile industriale. Urmează ca România să fie trimisă în judecată pentru alte cinci neconformări/încălcări privitoare la mediu, securitatea cibernetică, protecţia animalelor, serviciile de asigurări şi migraţia studenţilor şi a cercetătorilor.

Câte dosare deschise are azi România la Curtea de Justiţie a UE?

Însă toate cele de mai sus reies dintr-o singură notificare a Comisiei Europene, emisă într-o zi oarecare.

Dacă cineva are curiozitatea – iar eu, ca de obicei, am avut-o – de a intra pe site-ul UE, secţiunea “Decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor” va afla încă şi mai multe amănunte, precum faptul că actualmente România este trimisă în faţa Curţii de Justiţie a UE în cinci dosare. Pe lângă cel mai recent (deschis în 19 iulie a.c.), ce “face ştirile” zilele astea, legat de neconformarea la legislaţia UE privind combaterea spălării banilor, găsim aici încă patru dosare: trei legate de mediu şi unu legat de energie, deschise în perioada 15 feb. 2017-25 ian. 2018, respectiv:

- un dosar deschis pe 17 mai 2018 pentru că România nu a întreprins acțiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătății cetățenilor faţă de poluarea cu particule fine (PM10)

- un dosar deschis pe 15 februarie 2017 – pentru riscuri grave la adresa sănătăţii populaţiei prin neconformarea cu Directiva CE 1999/31 privind depozitele de deşeuri

- un dosar deschis pe 13 iulie 2017 – pentru aplicarea necorespunzătoare a Directivei CE 2006/21 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive

- un dosar deschis pe 25 ianuarie 2018 – legat de transpunerea Directivei CE 2009/119 privind obligația statelor membre de a menține un nivel minim de rezerve de țiței și/sau de produse petroliere

Dosarele acestea, ce au ajuns sau urmează să ajungă pe masa Curţii de Justiţie a UE, reprezintă doar câteva dintre priorităţile reale ale României în privinţa angajamentelor pe care şi le-a luat faţă de Uniunea Europeană. Unele dintre aceste priorităţi privesc însăşi sănătatea populaţiei României, afectată de mediul îngrozitor de poluat. Sănătate care, se vede treaba, are o mult mai mică importanţă în ochii aleşilor noştri, care de peste un an se ocupă cu drag şi spor de amarnica soartă a tagmei infractorilor condamnaţi, din care fac (sau vor face?) parte…

________________

Citiţi şi Românii din Diaspora şi noua Lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului

(Cosmin Zaharia) UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP

foto: green-report.ro
articol: Cosmin Zaharia - green-report.ro

9 noiembrie 2015

Comisia Europeană a publicat propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA pentru Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP).

UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP - foto: green-report.ro

UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP – foto: green-report.ro

Capitolul propus, referitor la dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP, conține cele mai ambițioase propuneri prezentate vreodată unui partener comercial cu privire la aceste aspecte. Această abordare respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.

Scopul principal al acestui capitol este de a asigura respectarea, atât în UE, cât și în SUA, a unor standarde stricte în domeniul forței de muncă și al mediului și de a permite cooperarea între părți în vederea abordării provocărilor economiei globale, cum ar fi, printre altele, munca copiilor, sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile lucrătorilor și protecția mediului.

„(…) propunem, în cadrul negocierilor comerciale dintre UE și SUA, o abordare foarte ambițioasă privind dezvoltarea durabilă, care va fi respectată și pusă în aplicare imediat după semnarea acordului. Cooperarea cu SUA ne-ar permite să luptăm în mod mai eficient, la nivel mondial, pentru adoptarea unor practici mai responsabile. În același timp, am garanta că standardele noastre actuale stricte, chiar dacă sunt uneori diferite, sunt respectate atât în UE, cât și în SUA”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul UE pentru comerț.

Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului. În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.

În același timp, Comisia Europeană prezintă, de asemenea, primul raport amănunțit de acest gen cu privire la cea mai recentă rundă de negocieri privind TTIP, care a avut loc în octombrie. Raportul sintetizează discuțiile purtate cu privire la toate cele trei domenii ale acordului, și anume accesul la piață, aspectele legate de reglementare și normele

Prevederi amănunțite referitoare la mediu, incluse în capitolul privind dezvoltarea durabilă:

Consolidarea cooperării dintre UE și SUA în vederea combaterii exploatării ilegale a pădurilor, a pescuitului ilegal sau a comerțului ilegal cu specii sălbatice pe cale de dispariție;

Elaborarea unor politici care să permită prevenirea sau minimizarea efectelor negative asupra sănătății umane și asupra mediului legate de comercializarea substanțelor chimice sau a deșeurilor;

Promovarea comerțului cu mărfuri și tehnologii ecologice și a investițiilor în acest domeniu, legate, de exemplu, de producția de energie din surse regenerabile;

Un angajament privind conservarea biodiversității și a ecosistemelor, punerea în aplicare a unor măsuri eficace pentru a asigura utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale, în special în domenii precum pădurile, pescuitul, fauna sălbatică, și resursele biologice.

cititi mai mult pe: green-report.ro

Consiliul Concurenței solicită opinia Comisiei Europene referitoare la limitarea achiziției de masă lemnoasă

Foto: (c) JAROSLAV PAP / TANJUG ARHIVA
Articol:

Consiliul Concurenței a solicitat opinia Comisiei Europene referitoare la introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie ce poate fi achiziționat de o companie, în proiectul legii de modificare a Codului Silvic.

Potrivit unui comunicat al autorității de concurență, remis marți AGERPRES, menținerea unei limitări la achiziția de masă lemnoasă ar putea reprezenta o încălcare a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor, ce poate avea ca posibilă consecință declanșarea procedurii de infringement împotriva României.

‘Nu ne opunem acestei legi și nici măsurilor de limitare a tăierilor ilegale. Noi avem obiecții referitoare la unele măsuri punctuale, care, deși introduse cu bune intenții, riscă să încalce legislația europeană și pot atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene’, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Chirițoiu a precizat, totodată, că instituția pe care o reprezintă a transmis și șefului statului o informare prin care atrage atenția asupra unor prevederi ale proiectului de lege de modificare a Codului Silvic care pot încălca legislația comunitară.

‘Având în vedere că a fost trimisă spre promulgare o formă a legii ce conține prevederi care pot încălca legislația comunitară în domeniul concurenței, inclusiv al ajutorului de stat, conform atribuțiilor noastre, am transmis Președintelui României o informare, atrăgând atenția asupra acestui aspect’, a precizat Bogdan Chirițoiu.

Potrivit comunicatului citat, Consiliul Concurenței și-a exprimat, încă din iunie 2014, punctul de vedere privind toate proiectele de modificare a Codului Silvic transmițând obiecțiile sale atât Guvernului (Departamentului pentru Ape, Păduri și Piscicultură), cât și Parlamentului (Comisiei parlamentare pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților).

Pe de altă parte, reprezentanții Consiliului Concurenței amintesc, în document, că legislația în domeniul concurenței, care este similară legislației Uniunii Europene, conține instrumente pentru depistarea și sancționarea abuzului unei companii aflate în poziție dominantă. ‘De altfel, Consiliul Concurenței a sancționat compania Kronospan, activă pe piața prelucrării lemnului, cu 3,5 milioane
lei pentru abuz de poziție dominantă. Sancțiunea a fost confirmată de Înalta Curte de Casație și Justiție’, subliniază comunicatul citat.

De asemenea, în perioada următoare autoritatea de concurență va finaliza analiza derulată pe piața lemnului și va face recomandări pentru îmbunătățirea regulilor care guvernează sectorul și funcționarea Romsilva, precizează sursa citată.

Premierul Victor Ponta a anunțat în data de 9 mai, la Târgoviște, că proiectul de Cod silvic intră marți (12 mai — n.r.) în dezbaterea comisiei de specialitate din Camera Deputaților.

La rândul său, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, a declarat, recent, că speră ca în această săptămână Codul Silvic să treacă de Camera Deputaților, președintele Klaus Iohannis să îl promulge și apoi documentul ‘să-și intre în drepturi’. Oficialul a precizat că ministerul are deja pregătite normele metodologice de aplicare a Codului Silvic.

În data de 27 aprilie, Senatul a respins cererea de re-examinare pe care președintele Klaus Iohannis a transmis-o Parlamentului cu privire la legea care modifică Codul Silvic, adoptând astfel propunerea legislativă în forma trimisă spre promulgare.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Comisia Europeană mimează dialogul cu societatea civilă pe subiectul fracturării hidraulice

foto – Activisti antifracturare protesteaza in cadrul evenimentului de lansare al Retelei de Studiu a Hidrocarburilor Neconventionale, Bruxelles, 23 februarie – farafracturare.ro
articol – Sinteza realizată de Mihaela Popescu, Agora for Life, Belgia
Adnotari: Maria Olteanu, Asociatia T.E.S.L.A (Tranzitie Energetica, Sustenabila, Locala, Autonoma)

Corporate Europe Observatory si Friends of the Earth Europe au dat publicitatii un raport care analizeaza componenta noului grup de lucru la nivel de CE, grup infiintat in vara anului trecut si intitulat pompos European Science and Technology Network on Unconventional Hydrocarbon Extraction.

Raportul evidentiaza ceea ce am sustinut si noi, cei care am participat la aceste intalniri: faptul ca raportul de forte intre societatea civila si lobby-ul extrem de puternic al industriei de petrol si gaze este total inegal. Daca la prima intalnire, de anul trecut, erau prezente cca 400 de persoane, dintre care doar 5 erau din partea societatii civile ( ceea ce avea sa contureze deja imaginea a ceea ce urma sa insemna acest grup consultativ), intalnirea pe grupurile de lucru, care a avut loc la sfarsitul lunii februarie nu a mai lasat loc de indoieli: reteaua este clar dominata de reprezentatnti ai industriei de profil, aceasta nefiind, in fapt, decat un alt grup de lobby pentru fracturarea hidraulica.

De la piedicile puse in calea celor care au vrut sa participe la intalniri (nealocarea unui fond minim pentru reprezentantii societatii civile, necesar acoperirii cheltuielilor de deplasare, ceea ce face ca activistii sa faca eforturi insemnate pentru a fi prezenti la intalniri), pana la numirea reprezentantilor industriei drept coordonatori ai grupurilor de lucru, atitudinea organizatorilor acestei retele a fost clar partinitoare.

„Reteaua este compusa din 74 membri, dintre care 14 sunt din partea CE. Din cei 60 membri, mai putin de 10% privin din societatea civila, mai mult de 70% au interese financiare legate strans de industria de fracturare, doua treimi din organizatiile si cercetatorii inscrisi au legaturi cu industria de profil. Toate cele cinci grupuri de lucru au drept coordonatori sustinatori ai fracturarii, unii dintre ei militand in trecut impotriva masurilor de siguranta in domeniu.”

Asa cum subliniaza si raportul, acest lucru submineaza increderea (daca mai exista vreun pic de incredere) cetatenilor in capacitatea si intentia Comisiei de a pune interesul cetatenilor UE mai presus de interesul industriei.

Grupurile principale de lucru sunt:

“Exploration, demonstration and production projects in the EU”

“Emerging technologies for well stimulation”

Fiecare având subgrupuri de lucru, organizate tematic, pe teme agreate de proponenții fracturării, fără a lua în considerare sugestiile societății civile, propuse la prima întâlnire a rețelei, din data de 23 februarie.

Scopul cu care aceasta retea a plecat la drum a fost acela de a culege informatii despre fracturarea hidraulica in Europa si de a analiza si prioritiza cele mai atractive tehnologii de fracturare, adaptate continentului european. Unul dintre grupuri si-a propus chiar, drept scop, „crearea unei atitudini prietenoase fata de combustibilii fosili”, in conditiile existentei strategiei Europa 2020, dar si a multiplelor studii care spun clar ca omenirea are nevoie sa ase peste 80% din hidrocarburile fosile pentru a evita cresterea temperaturii globale cu peste 4 grade Celsius pana la finalul secolului.

Reteaua, constutuita sub egida Comisiei Europene, „beneficiaza” de participarea mai multor Directorate Generale: DG Environment, DG Energy, DG Clima, DG Research, DG Internal Market, Industry, Entrepreneurship and SMEs, Joint Research Centre.

Ca si procente, 40% din cei 70% sunt chiar reprezentanti ai marilor companii petroliere: Shell, Total, ExxonMobile, GDF Suez, PGNiG, Encana, Cuadrilla, companii care fac presiuni extrem de puternice pentru extinderea fracturarii in Europa, mizele financiare fiind foarte mari. Cat despre reprezentantii mediului stiintific, acestia sunt in strabnsa legatura cu industria: Nicolae Anastasiu, de la Univ Bucuresti, vesnic insotitor al delegatiilor Chevron la diverse intalniri, Stanislas Nagy (Universitatea de Stiinte si Tehnologie din Cracovia) si Juan Llamas (Universitatea Politehnica din Madrid) au colaborat cu platforma de lobby Shale Gas Europe, deci „impartialitatea” lor este, cu siguranta, mai presus de orice dubiu!

Ca totul sa capete un caracter grotesc, la conducereea tuturor grupurilor de lucru au fost numiti reprezentanti ai industriei sau lobbisti cunoscuti, aici Comisia nemaiincercand sa pastreze aparenta de neutralitate:

– Eric Vaughan, Cuadrilla Resources

– Malcolm Rice Jones, ConocoPhillips

– Alwyn Hart, Agentia de Protectia Mediului din UK (rol important in stabilirea agendei pro-fracturare in Marea Britanie, legaturi stranse cu Cuadrilla)

– Grzegorz Pieńkowski, Institutul Geologic Polonez (sustinator asiduu al beneficiilor aduse de gazele de sist si de fracturarea hidraulica)

-François Kalaydjian, Institutul Francez de Petrol si Energii Noi (legaturi foarte stranse cu Total si Repsol)

La recomandarea Ombudsmanului European, conform caruia componenta grupurilor de lucru ar trebui sa fie echilibrata, CE a replicat ca aceasta retea nu are decat rolul de „a strange, analiza si revizui informatiile”, in conditiile in care polonezul Grzegorz Pieńkowski, conducatorul unuia dintre grupuri, sustine ca aceasta retea este un grup consultativ menit sa asigure CE datele necesare pe care sa-si intemeieze deciziile viitoare legate de resursele neconventionale.

Deja reprezentantii celor doua ONG-uri care lupta impotriva fracturarii hidraulice la Bruxelles, Friends of the Earth Europe si Food and Water Watch au anuntat ca se retrag din cadrul acestei retele, alagand sa protesteze printr-o plecare demonstrativa de la prima intalnire a retelei, desfasurata pe 23 februarie, la Bruxelles. Cele doua ONG-uri au anuntat ca vor continua demersurile impotriva Comisiei Europene prin intermediul Ombudsman-ului. Cativa reprezentanti ai ONG-urilor, printre care delegatia din Romania este cea mai numeroasa, au decis sa ramana in continuare in cadrul retelei, pentru a documenta ceea ce se intampla in cadrul sau si a furniza retelei studii pertinente care arata pericolul extrem de ridicat al fracturarii hidraulice.

In aceste conditii, putinii reprezentanti ai societatii civile au de dus o lupta extrem de dificila cu numerosii si puternicii reprezentanti ai industriei, pe de o parte si cu membrii Comisiei, pe de alta parte, reuniti de aceeasi parte a baricadei – fracturare cu orice pret. La aceasta data, reprezentantii societatii civile sunt din Romania, Lituania si Belgia.

Si cotidianul britanic The Guardian analizeaza pozitia duplicitara a Comisiei Europene intr-un articol bine documentat.

articol preluat de pe http://farafracturare.ro

Europenii refuză protejarea coporaţiilor în cadrul tratatelor comerciale

Loredana Diacu – The Epoch Time Romania

Comisia Europeană a făcut publice marţi rezultatele consultărilor publice pe tema controversatelor clauze de soluţionare a disputelor dintre state şi investitori (ISDS) din cadrul Tratatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).

2011_02_18_98882148_rsz

CE a primit un număr record de peste 150.000 de răspunsuri la consultările pe acest subiect, desfăşurate în perioada 27 martie – 13 iulie 2014. În urma centralizării, a rezultat că peste 97% din repondenţi sunt împotriva ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne, suportate finalmente, de cetăţenii cotizanţi la bugetele de stat.

Merită menţionat că varii corporaţii au făcut deja uz de astfel de clauze pentru a da în judecată ţări care au emis legi contrare intereselor lor, cerând daune de miliarde de euro. Unul din cele mai cunoscute exemple este procesul intentat de compania suedeză Vattenfall împotriva Germaniei, care a adoptat anumite reglementări de mediu cu privire la centralele electrice pe bază de cărbune. Un alt caz celebru este procesul intentat de compania canadiană Lone Pine, specializată în extragerea de petrol şi gaze, autorităţilor statului Quebec care adoptaseră un moratoriu contra gazelor de şist.

Asemenea cazuri demonstrează că investitorii se pot folosi de clauzele ISDS pentru a mina standardele de mediu ale statelor pe teritoriile cărora operează, pentru a eluda legislaţia şi a lua puţinii bani ai contribuabililor. Este şi aşa suficient de rău că astfel de clauze sunt incluse în tratatele comerciale deja existente, ca să le mai introducem şi în noile tratate comerciale!” a declarat Karl Bär, purtătorul de cuvânt al alianţei Stop TTIP, potrivit unui comunicat de presă remis Epoch Times de Alianţa Stop TTIP.

Consultările nu au fost singura modalitate prin care cetăţenii Europei şi-au exprimat dezacordul cu privire la clauzele ISDS. O iniţiativă cetăţenească coordonată de Alianţa Stop TTIP (care include peste 340 de organizaţii din toată Europa) a strâns mai mult de 1.260.000 de semnături în ultimele trei luni, pentru a opri TTIP şi CETA (tratatul Canada-UE).

“Rezultatul consultărilor este limpede. Clauzele ISDS sunt un pericol la adresa democratiei, a mediului înconjurător, a protecţiei mediului şi a altor standarde importante pentru europeni. Majoritatea covârşitoare a europenilor s-a declarat împotriva TTIP. De asemenea, nici acordul similar între UE şi Canada n-ar trebui ratificat în condiţiile în care conţine astfel de clauze de protecţie a investitorilor.”, a adăugat Karl Bar.

“Comisia a pus întrebări deosebit de complicate şi cu specific tehnic, întrebări dificil de înţeles pentru cetăţenii obişnuiţi. Platforma noastră online a explicat înţelesul acestor întrebări, a furnizat documentare pe această temă şi a sugerat formulări pe care oamenii le pot folosi pentru a răspunde, făcând întregul proces mai accesibil. Acum CE susţine că nu îi plac răspunsurile şi că acestea sunt ilegitime, ceea ce duce în derizoriu această consultare. Simplul fapt că atâţia oameni au depus efortul de a răspunde consultărilor, arată că europenii sunt precocupati de ISDS şi de consecinţele sale.”, a mai precizat Karl Bär.

Poziţia CE

Răspunsurile primite de la cetăţenii Europei, în urma consultărilor, arată un “scepticism clar” la adresa ISDS, a confirmat marţi, comisarul european pentru comerţ, Cecelia Malmström, în cadrul unei conferinţe de presă.

Malmström a mai adăugat că, pe lângă răspunsurile standard, CE a mai primit de la aproximativ 3000 de cetăţeni şi 450 de organizaţii academice, ONG-uri, firme de avocatură etc. o serie de răspunsuri care “intră mai în detaliu la anumite întrebări”.

În urma studierii răspunsurilor, CE ar fi identificat patru zone care necesită discuţii avansate, precum protecţia dreptului de a reglementa modul în care vor fi înfiinţate şi vor funcţiona efectiv tribunalele arbitrale, relaţia dintre sistemele judiciare naţionale şi ISDS, precum şi posibilitatea de a ataca prin apel deciziile curţilor de arbitraj.

În lume există actualmente în jur de 1400 de acorduri de investiţii care nu mai corespund nevoilor actuale, a adăugat Malstrom, afimând că este nevoie de “discuţii deschise şi sincere pe tema TTIP şi ISDS înainte ca CE să facă recomandări oficiale.”

“Avem nevoie de discuţii deschise şi sincere cu privire la clauzele pentru protecţia investitorilor şi ISDS în cadrul TTIP, cu guvernele statelor membre UE, cu Parlamentul European şi societatea civilă înainte de lansarea oricăror recomandări de politici în acest domeniu. Acesta va fi primul pas imediat după publicarea raportului (despre răspunsul la consultări – n.r). De asemenea, observ că au existat propuneri constructive în consultare, cu privire la zonele care pot fi reformate.”, a declarat Malmström.

Malstrom a declarat că în lunile următoare vor fi organizate întâlniri şi discuţii pe acest teme şi că “ISDS-ul, un instrument sensibil” va fi tratat cu maximum de precauţie. Totodată, comisarul a promis mai multă transparenţă în domeniu.

“Cum au fost multe critici la adresa ISDS, am decis să creştem transparenţa şi multe documente vor fi disponibile pentru consultări”, a promis comisarul european.

La întrebarea presei, Malmström a estimat că CE va veni cu recomndări pe tema TTIP în primăvara lui 2015

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Comisia Europeană: Lupta contra traficului de persoane va fi o prioritate a UE

AGERPRES/(AS — editor: Tudor Martalogu)

Lupta contra traficanților care folosesc ‘noi mijloace’ pentru a intra în Uniunea Europeană va fi una dintre prioritățile UE în 2015, a afirmat vineri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, în contextul înmulțirii în ultima perioadă a cazurilor de nave-cargo ce transportă sute de imigranți către Europa, relatează AFP.

”Comisia urmărește foarte atent situația cargoului Ezadeen din largul coastelor italiene și salută eforturile autorităților italiene, cu sprijinul operațiunii Triton coordonate de Frontex (Agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE), pentru salvarea navei”, a spus reprezentantul executivului UE.

Autoritățile italiene au anunțat vineri c-au preluat controlul unui cargou aflat în derivă în largul Calabriei (sud), abandonat de către echipajul său și la bordul căruia se aflau 450 de imigranți.

Șase membri ai pazei de coastă italiene au fost transportați cu un elicopter militar la bordul cargoului și au reușit să preia controlul navei, care fusese abandonată de către echipajul său, a indicat Marina militară italiană.

Cargoul se afla vineri la circa 37 km în largul orașului Crotone (Calabria). Circa 450 de imigranți — bărbați, femei, dar și copii — se află la bordul navei. Nava Ezadeen, cu o lungime de 73 de metri, înmatriculată în Sierra Leone, a fost reperată joi în largul orașului Crotone, plutind în derivă spre țărmul italian.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Scandalul LuxLeaks: Noi dezvăluiri privind 35 de companii, între care Skype și Walt Disney

AGERPRES/( AS — autor: Violeta Gheorghe, editor: Ionuț Mareș)

Noi dezvăluiri au fost publicate marți seara de mass-media internaționale în cazul scandalului LuxLeaks privind sistemul masiv de optimizare fiscală din Luxemburg ce a permis unor multinaționale să se sustragă de la plata unor impozite, sistem aplicat atunci când Jean-Claude Juncker era premierul acestei țări, relatează AFP.

Aceste dezvăluiri, care vizează în special Skype și Walt Disney, survin în ajunul depunerii oficiale a jurământului de către Juncker, în prezent președinte al Comisiei Europene, și întregul nou executiv european.

Sprijinindu-se pe cele 28.000 de pagini din documente obținute de Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ), aproximativ 40 de publicații au dezvăluit la începutul lunii noiembrie faptul că între 2002 și 2010, atunci când Juncker era premier, Luxemburgul a încheiat acorduri fiscale cu 340 de multinaționale, între care Apple, Amazon, Ikea, Pepsi, Heinz, Verizon și AIG, cu scopul de a le reduce impozitele, privând astfel statele europene de miliarde de euro reprezentând încasări fiscale.

Sistemul de “tax ruling” permite unei companii să solicite în avans informații asupra modului în care situația sa fiscală va fi tratată într-o țară și este utilizat de multinaționale pentru a realiza o optimizare fiscală.

Potrivit publicatiei belgiene Le Soir, un nou val de documente vizează 35 de companii, printre care Skype, Walt Disney, Bombardier, Telecom Italia sau Koch Industries, în afaceri datând din perioada 2003-2011.

Publicația citată menționează “împrumuturi hibride (Bombardier), deduceri fiscale spectaculoase (95% din venituri pentru Skype) sau impozite foarte mici (0,28% pentru Walt Disney Luxembourg)”.
Foto: (c) TRAIAN NEGULESCU/AGERPRES ARHIVĂ
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Comisia Europeană: România nu își protejează cetățenii de poluare

Comisia Europeană a lansat, joi, un infringement împotriva României, pe motiv că aceasta nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine, precizând că, potrivit rapoartelor, cetăţenii din unele zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt expuşi continuu unor niveluri nesănătoase de poluare, transmite MEDIAFAX.

“România nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine (PM10). Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor şi pot cauza astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur”, se arată în comunicatul CE.

Comisia Europeană reaminteşte, că, în conformitate cu legislaţia UE, statele membre au obligaţia de a limita expunerea cetăţenilor la particulele de acest tip. Potrivit ultimelor rapoarte din 2012, “cetăţenii din anumite zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007″, avertizează Comisia, apreciind că România nu a întreprins acţiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor.

Din acest motiv, Executivul european solicită României să ia măsuri “rapide şi eficiente” pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil.

Acţiunea lansată joi, care este din punct de vedere tehnic un aviz motivat suplimentar (infringement), urmează unei scrisori de punere în întârziere suplimentare transmisă în februarie 2013.
articol preluat de pe http://www.cotidianul.ro/

Cum a “vândut” SUA lumii fracturarea hidraulică. Diplomaţie cu miros de gaze

Mark Gitenstein, fost ambasador al Statelor Unite la București, recunoaște, într-o declarație acordată publicației americane Mother Jones, că a intervenit pe lângă guvernul de la București pentru a debloca procesul de concesionare de perimetre de explorare de gaze de șist către compania americană de petrol și gaze Chevron.

Declarația face parte dintr-un articol intitulat “Cum a vândut Hillary Clinton fracturarea hidraulică în întreaga lume“, articol care prezintă modul în care, în mandatul de secretar de stat al lui Clinton, Departamentul de Stat al SUA a colaborat îndeaproape cu mari companii energetice americane pentru a promova dezvoltarea de zăcăminte de gaze de șist prin fracturare hidraulică la nivel global, ca parte a unui demers american mai amplu de luptă împotriva schimbărilor climatice, de creștere a resurselor energetice ale lumii și de subminare a influenței politice exercitate de Rusia în Europa prin “arma” Gazprom.

“Potrivit declarațiilor, telegramelor diplomatice și altor documente obținute de Mother Jones, în cadrul programului derulat de către Departamentul de Stat, oficiali americani, unii dintre ei având legături strânse cu industria energetică, au ajutat companii petroliere americane să obțină concesiuni de gaze de șist extrem de profitabile în străinătate, stârnind îndoieli cu privire la adevăratele interese servite de către respectivul program”, scrie publicația citată.

În articol, în care sunt prezentate demersurile de lobby și advocacy pentru dezvoltarea gazelor de șist purtate de americani în mai multe state din Europa, cum ar fi Polonia, Bulgaria sau România, dar și la Comisia Europeană, se afirmă că, în unele cazuri, Departamentul de Stat s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respective și companiile americane.

Astfel, potrivit sursei citate, Mark Gitenstein, în postura sa de ambasador al SUA la București, s-a întâlnit cu directori ai Chevron și cu oficiali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

Citește mai mult pe Energy Report

articol preluat de pe http://farafracturare.ro/