nimic găsit
Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor
Evenimente
Articole
Vrem renumărarea Voturilor pentru asigurarea statului de drept
Vrem renumărarea Voturilor pentru asigurarea statului de drept
foto si articol: facebook.com
Ne vedem sambata de la ora 15:00, pentru a apara statul de drept.
Procesul democratic este compromis daca modalitatea de a vota este fraudata. Solicitam de urgenta renumărarea voturilor pentru a pastra integritatea procesului democratic, atat in Romania, precum si in relatia Romaniei cu statele membre din UE si in afara granitelor statelor UE.
Există suspiciuni că în sectorul 1 din București s-au comis fraude electorale. Solicităm Biroului Electoral Central și unităților din teritoriu să solicite renumărarea voturilor pentru a clarifica aceste suspiciuni. Cerem să avem certitudinea unui vot corect, într-un stat de drept care funcționează și în care instituțiile aflate în serviciul cetățenilor respectă legile în vigoare. Până când aceste lucruri se vor întâmpla, ne întâlnim pentru a comemora democrația în România.
“Statul de drept” este definit ca fiind „tipul de regim politic în care puterea statului se afla încadrată și limitată de către drept”
Iar acesta necertitudine in legatura cu insusi procesul democratic de alegere a reprezentatiilor este un atac la statul de drept
Tag prietenilor cu care mergi la protest. Share celor care stii ca ar fi interesati sa vina cu tine sambata la protest.
Cineva trebuie sa apere si democratia. Cineva suntem noi.
Semnati petitia SOLICITAM O ANCHETA A PARCHETULUI SI RENUMĂRAREA VOTURILOR PENTRU PRIMĂRIA SECTORULUI 1
articol preluat de pe: facebook.com
(Inițiativa România) Sesizare DNA ref. posibilă falsificare semnături liste de susținere alegeri locale 2016 și Cerere adresată BEM pentru verificarea autenticității semnăturilor din listele de susținere – Alegeri locale 2016, București
Inițiativa România
foto si articol: facebook.com/initiativaromania
Inițiativa România a depus astăzi:
1. Un denunț penal privind posibila săvârșire a infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art. 320, art. 322, respectiv art. 323 din Codul Penal, precum și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, prevăzută de art. 13 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, în legătură cu strângerea de semnături pentru candidații și partidele care intenționează să candideze la alegerile locale din 5 iunie 2016 pentru Primăria Generală a Municipiului București, Consiliul General al Municipiului București, primăriile de sector și consiliile locale de sector. Denunțul a fost depus la Direcția Națională Anticorupție.(https://goo.gl/ee12Ll)
2. O cerere adresată Biroului Electoral Central, Biroului Electoral Municipal și birourilor electorale de sector pentru verificarea autenticității semnăturilor de pe listele de susținători pentru candidații și partidele care intenționează să candideze la alegerile locale din 5 iunie 2016. (https://goo.gl/PD0D30)
Conform investigațiilor, informațiilor și declarațiilor publice și termenelor foarte scurte de strângere a semnăturilor de susținere a candidaților (de 2-3 zile, în unele cazuri), există suspiciuni rezonabile că parte dintre acestea au fost făcute și folosite cu încălcarea legii, prin fals și uz de fals și folosirea influenței politice a unor persoane cu funcții de conducere în partide. De exemplu:
a) Pentru ca domnul Cătălin Predoiu și doamna Cristina Pocora să poată candida, PNL a trebuit să strângă un minim de 22.000 de semnături (18.000, respectiv 4.000 de semnături). Cu alte cuvinte, Partidul Național Liberal a strâns cel puțin 7.334 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PNL a adunat aproape 1.000 de semnături pe oră în zile de weekend și circa 16 semnături pe minut;
b) Domnul Cristian Popescu Piedone a folosit date personale și semnături ale unor minori pentru completarea listelor de susținători ai candidaturii sale. În plus, după decizia TMB de respingere a candidaturii sale, Cristian Popescu Piedone a depus un alt set de alte 5.600 de semnături. PPU-SL a strâns, deci, 1.867 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, PPU-SL a adunat aproape 234 de semnături pe oră, în condițiile în care PPU-SL este un partid foarte mic, fără resurse umane semnificative.
c) Pe 22 aprilie 2016, Biroul Electoral Central a solicitat Poliției Sectorului 1 al Municipiului București să verifice listele de semnături pe care partidele le strâng pentru depunerea candidaturilor la alegerile locale. Având în vedere solicitarea Biroului Electoral Central privind verificarea autenticității unor semnături, deducem că BEC, instituție a statului, are suspiciuni rezonabile privind săvârșirea infracțiunilor de fals și uz de fals în procesul de înregistrare a candidaturilor pentru alegerile locale din București.
d) Partidul Social Democrat are acces la și folosește în folos propriu datele personale ale cetățenilor cu drept de vot. Acest fapt este confirmat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin sentința nr. 341 în dosarul 4862/1/2013 (și, ulterior, prin decizie definitivă). Strângerea de semnături pentru candidații PSD, inclusiv doamna Gabriela Firea, s-a realizat fără expunere publică, fără puncte de colectare sau strângere anunțate și promovate public. Nu au existat foarte multe informații publice cu privire la acest proces de strângere de semnături, deși la nivelul municipiului București sunt necesare circa 80.000 de semnături pentru un partid care își depune liste complete de candidați la primării și consilii locale.
e) Pentru ca domnul Robert Turcescu să poată candida, PMP trebuie să strângă un minim de 18.000 de semnături. Cu alte cuvinte, PMP a strâns cel puțin 9.000 de semnături pe zi. Folosind prezumția generoasă că echipele de campanie ar fi muncit 8 ore pe zi încontinuu, fără pauză, ajungem la concluzia că PMP a adunat aproape 1.125 de semnături pe oră în zile de weekend și circa 19 semnături pe minut.
Există numeroase indicii că listele de susținători pentru candidații la alegerile locale din 5 iunie 2016, depuse la Birourile Electorale din București, sunt viciate fie prin falsificarea semnăturilor, fie prin utilizarea unor liste anterioare modificate, încălcând astfel dispozițiile legale ale art. 51 din Legea 115/2015 și Codul penal.
Declarațiile pe proprie răspundere privind validitatea semnăturilor nu reprezintă o măsură de siguranță suficientă pentru a asigura un proces electoral corect și echitabil.
În realitate, membrii Biroului Electoral nu verifică veridicitatea semnăturilor în condițiile prezentate, făcând doar o verificare a formei și nu a fondului listelor de susținători. Neîndeplinirea atribuțiilor legale atrage bineînțeles răspunderea autorităților competente. Pe de altă parte, este adevărat că Biroul Electoral nu are acces și nu poate căuta numele sau restul datelor personale ale susținătorilor din liste în bazele de date de la evidența populației.
Pentru a asigura respectarea legii precum și evitarea oricăror suspiciuni asupra echității și corectitudinii procesului electoral, instituțiile statului trebuie să verifice individual și specific autenticitatea semnăturilor depuse pentru susținerea candidaților la alegerile locale din București, indiferent cine ar fi aceștia.
Inițiativa România
articol preluat de pe: facebook.com/initiativaromania
Autoritatea Electorală Permanentă – Comunicat de presă privind numărul de cereri pentru Corpul experților electorali
Autoritatea Electorală Permanentă
foto si articol: roaep.ro
26.02.2016
Comunicat de presă
privind numărul de cereri pentru Corpul experților electorali
Autoritatea Electorală Permanentă anunță că, până la data de 25 februarie 2016, au fost înregistrate la nivel național 32.477 de cereri din partea persoanelor care doresc să facă parte din Corpul experților electorali, din cadrul căruia vor fi desemnați prin tragere la sorți președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitorii acestora.
Pentru cele 18.597 de secții de votare existente, este nevoie de 37.194 de experți electorali, iar în acest moment există 1.729 de localități în care nu este îndeplinit necesarul de experți electorali. Dintre acestea, 614 localități figurează cu zero cereri înregistrate pentru această funcție.
Printre județele cu cele mai multe localități care înregistrează deficit de experți electorali se numără Bihor (86 de localități), Teleorman (68 de localități), Dâmbovița (67 de localități), Vaslui (64 de localități), Olt (60 de localități).
În Anexa nr. 1 găsiți o statistică pe județe privind numărul de localități cu deficit de experți electorali.
La nivelul municipiului București, situația cererilor depuse de către persoanele care doresc să fie președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora este următoarea:
Sectorul 1: Pentru cele 163 de secții de votare, s-au înscris 41 de persoane, cu 285 mai puține decât necesarul de 326 de experți electorali;
Sectorul 2: Pentru cele 202 secții de votare, s-au înscris 137 de persoane, cu 267 mai puține decât necesarul de 404 experți electorali;
Sectorul 3: Pentru cele 274 de secții de votare, s-au înscris 69 de persoane, cu 479 mai puține decât necesarul de 548 de experți electorali;
Sectorul 4: Pentru cele 178 de secții de votare, s-au înscris 90 de persoane, cu 266 mai puține decât necesarul de 356 de experți electorali;
Sectorul 5: Pentru cele 196 de secții de votare, s-au înscris 75 de persoane, cu 317 mai puține decât necesarul de 392 de experți electorali;
Sectorul 6: Pentru cele 233 de secții de votare, s-au înscris 84 de persoane, cu 382 mai puține decât necesarul de 466 de experți electorali.
AEP încurajează implicarea cetățenilor în alegeri în calitate de președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora. Informații privind modalitatea de înscriere pentru Corpul experților electorali sunt accesibile în clipul informativ realizat de AEP, care poate fi vizionat pe pagina oficială de Facebook a instituției noastre și pe canalul de Youtube, la următoarele adrese:
https://www.facebook.com/AutoritateaElectoralaPermanenta/?fref=ts
https://www.youtube.com/watch?v=ooWRa1lYKIk
Reamintim că, pentru activitatea în cadrul birourilor electorale ale secțiilor de votare, președinții acestora și locțiitorii lor primesc o indemnizaţie stabilită în condițiile legii.
Direcția comunicare și relații externe
26.02.2016
articol preluat de pe: roaep.ro
De ce mi-am depus candidatura la alegerile prezidențiale din 2014. Indicii că milioanele de semnături depuse de către candidați nu sunt autentice. Cum “semnează” cetățenii pentru candidații la prezidențiale
termenul prevăzut de lege, mi-am depus la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatura la alegerile prezidențiale din 2 noiembrie 2014.
Desigur că am făcut acest lucru fiind pe deplin conștient că nu voi putea candida. Dar, deși dosarul va fi respins, voi avea posibilitatea să atac în instanță prevederile restrictive ale legii electorale.
Acesta este scopul meu: să arăt că numărul cerut de 200.000 de semnături este unul excesiv și că legea nu prevede nici un mecanism de verificare a autenticității semnăturilor.
Am prezentat presei o serie de indicii privitoare la faptul că dintre cele 7-8.000.000 de semnături depuse de către toți candidații împreună, o mare parte sunt false, tabelele fiind competate cu informații luate din baze de date care conțin numele, adresele și datele de identificare din cărțile de identitate și buletinele cetățenilor.
Este scandalos că procesul electoral se bazează pe o fraudă uriașă a majorității sau a tuturor candidaților, fraudă de care este conștientă cam toată lumea dar care este tolerată de către sistem și încurajată de legea electorală. Probabil că și cititorii acestui articol figurează pe una sau mai multe liste de semnături ale unui candidat sau chiar mai multora, fără să fi semnat pentru nimeni.
Politicienii care candidează înșeală Biroul Electoral Central și publicul cu milioanele de semnături depuse și care sunt imposibil de verificat. În același timp, posibile oferte electorale venite din partea unor oameni cinstiți nu vor putea fi înregistrate întrucât acei oameni nu au avut resursele financiare uriașe pe care le presupune colectarea în mod corect a unui număr atât de mare de semnături (un efort echivalabil probabil cu o sumă de aproximativ 50-60.000 de Euro pentru 200.000 de semnături strânse în mod corect; pentru 2.000.000 de semnături costurile cresc proporțional). Este chiar mai costisitor să strângi semnături decât să obții voturi. Iar ideea c[ s-ar putea strânge cvasi-clandestin 3-400.000 de semnături pentru un șef de serviciu secret este o culme a absurdului generat de către actualul sistem electoral perpetuat de politicieni fără scrupule în a-și conserva puterea și privilegiile, fără a permite o competiție electorală liberă și corectă.
Este încălcată și constituția în privința mai multor article. Spre exemplu Art 2 care prevede că “Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.” Nici vorbă în România de alegeri libere și corecte în actualul sistem electoral extrem de restrictiv.Dreptul de vot (Art. 36) și dreptul de a fi ales (Art. 37) sunt de asemenea încălcate.
De altfel, prevederile legale nu instituie nici un mecanism real de verificare a acestor semnături. Chiar dacă ești un candidat de bună credință, nu ai cum să fi sigur că semnăturile aduse de către partidul tău ori de către voluntari sunt toate colectate în mod corect.
O soluție a acestei probleme ar fi ca numărul de semnături cerut să fie unul mult mai mic (eu am propus, printr-un proiect de lege, un număr rezonabil de 40.000), iar colectarea acestora să poată fi realizată și online pe un site administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă. Semnăturile colectate online chiar pot fi verificate în privința autenticității lor, riscul de fraudă fiind minim în cazul acestora.
Conform Ministerului Afacerilor Interne, numărul alegătorilor din România este de 18.308.612. În raport cu acest număr, cerința pentru candidații la alegerile prezidențiale de a colecta 200.000 de semnături este una excesivă. Ultimele rânduri de alegeri au arătat că numărul celor care se prezintă la vot scade permanent. Condițiile extrem de restrictive ale sistemului electoral din România împiedică o participare liberă a cetățenilor la procesul electoral.
Cerința prevăzută de legea alegerilor prezidențiale nr. 370/2004 încalcă și “Codul bunelor practici electorale” elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneția care prevede, la Art. 1 pct. 1.3. că:
“1.3. Prezentarea candidaturilor
i. Prezentarea candidaţilor individuali sau a listelor de candidaţi pot fi condiţionate de obţinerea unui anumit număr de semnături;
ii. Legea nu trebuie să impună colectarea semnăturilor a mai mult de un 1% din alegătorii circumscripţiei respective;
iii. Procedura de verificare a semnăturilor trebuie să fie supusă unor reguli clare, în special în ceea ce priveşte datele limită;
iv. Verificarea trebuie, în principiu, să se facă pentru toate semnăturile. Cu toate acestea, în cazul în care este sigur că un număr suficient de semnături a fost atins, se poate renunţa la verificarea restului acestora;
(…)”
Așadar, legea nr. 370/2004 depășește această limită maximă de 1% prevăzută în documentul citat mai sus elaborat de Comisia de la Veneția și asumat de către Consiliul Europei, prin Rezoluţia 1320 din 2003.
Această atitudine indecentă a partidelor și candidaților de a depune milioane de semnături false este dublată de incapacitatea de a candida a oamenilor corecți care nu vor reuși să colecteze în mod real semnăturile. Consecința este că, de la bun început, procesul electoral este însoțit de fals și uz de fals…
Faptul că partidele mari au depus peste 2.000.000 de semnături este o fraudă evidentă. Aici este limpede că a fost o întrecere în furt între PSD și ACL pentru a folosi propagandistic ideea că ar exista vreun entuziasm în rândul cetățenilor de a semna pentru Victor Ponta și Klaus Iohannis. În realitate acest entuziasm nu există, fiind vorba probabil de câteva zeci de persoane care au fost plătite să falsifice semnăturile din bazele de date de care partidele dispun…
Ca un indiciu suplimentar cu privire la acțiunea de falsificare a partidelor, vă prezint aceste fotografii ca probe care atestă că la corturile amplasate în centrul Bucureștiului nu a existat nici un fel de afluență a publicului care să vină semneze pentru candidați. Rar trecea câte un cetățean să semneze. Corturile candidaților nu au atras așadar semnatari, ci indiferență sau chiar ironii scrise și desenate pe ele…
Oricum, am convingerea că sunt singurul cetățean care și-a depus candidatura prezentând absolut toate semnăturile colectate în mod corect. Am depus, în mod simbolic această candidatură, însoțită de doar câteva semnături, dar sunt singurul care a făcut acest lucru fără să falsifice semnăturile așa cum au procedat, cel mai probabil, toți ceilalți sau marea lor majoritate…
Remus Cernea
https://www.facebook.com/remus.cernea
articol preluat de pe http://voxpublica.realitatea.mobi
BEC a anunțat cine rămâne în cursa prezidențială
Biroul BEC a anunțat cine rămâne în cursa prezidențială
Cristi Șelaru, Redactor 18:19 496
administratia prezidentiala
Biroul Electoral Central a analizat dosarele celor 14 candidați la alegerile prezidențiale. Marian Muhuleț, purtătorul de cuvânt al BEC, a anunțat lista finală a candidaților pentru funcția supremă în stat.
Astfel, cei 14 care au depus semnăturile și actele necesare au fost validați și sunt, oficial, înscriși în cursă:
Mirel Mircea Amaritei – Partidul Prodemo,
William Branza – Partidul Ecologist Roman,
Dan Diaconescu – Partidul Poporului Dan Diaconescu,
Gheorghe Funar – independent,
Klaus Iohannis – Alianta Crestin Liberala,
Hunor Kelemen – Uniunea Democrata Maghiara din Romania,
Monica Macovei – independent,
Teodor Melescanu – independent,
Victor Ponta – Alianta Electorala PSD-UNPR-PC,
Constantin Rotaru – Partidul Alianta Socialista,
Zsolt Szilagyi – Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania,
Calin Popescu Tariceanu – independent,
Corneliu Vadim Tudor – Partidul Romania Mare,
Elena Udrea – Partidul Miscarea Populara.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro/