Platforma Unionistă Acțiunea 2012 va organiza duminică, 15 martie, un protest în fața Ministerului Afacerilor Externe al României, cerând dreptul cetățenilor români de a intra în Republica Moldova fără pașaport. La protest se așteaptă aproximativ 500 de participanți.
Reprezentanții Acțiunii 2012 subliniază că unele state asociate Uniunii Europene precum Serbia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Albania şi Georgia, au acordat dreptul de intrare prin prezentarea cărţii de identitate tuturor cetăţenilor europeni, inclusiv cetăţenilor români, în timp ce autorităţile Republicii Moldova solicită în continuare prezentarea paşaportului la intrarea pe teritoriul acestui stat. ”Deși suntem legați prin trecutul comun, limbă și civilizație, este mai dificil pentru un cetăţean român să se deplaseze în patria soră, Republica Moldova, decât în alte ţări”, precizează Mihai Nicolae, co-președintele Acțiunii 2012.
Contact de Moldova.ORG, Anatol Ursu, membru al Mișcării Civice Tinerii Moldovei, a menționat că protestul este organizat la București pentru că acordul necesar este unul bilateral, iar solicitarea trebuie să vină din partea autorităților române.
Platforma Unionistă Acțiunea 2012 și Tinerii Moldovei au depus deja petiții pentru legiferarea accesului cetățenilor Uniunii Europene în Republica Moldova doar cu obligația de a prezenta alternativ pașaportul sau cartea de identitate atât la Ministerul Afacerilor Externe al României, cât și la Ministerul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene al Republicii Moldova.
Cetățenii României pot călători doar cu cartea de identitate în 58 de țări sau teritorii, astfel încât pașaportul e aproape inutil pentru majoritatea populației. În prezent, cei mai mulți dintre românii din dreapta Prutului solicită eliberarea pașaportului anume pentru a călători în Republica Moldova.
FOTO – Tudor Iovu (Generalul Ion Costaş, omul care l-a arestat pe Smirnov)
articol – George Simion – adevarul.ro
Atenţia sporită faţă de subiectul reunificării României cu Republica Moldova, confirmat de articolul recent din EUObserver, găseşte susţinători în rândul militarilor de carieră de la Chişinău. Într-un amplu interviu acordat cu ocazia vizitei la Bucureşti, generalul Ion Costaş, fostul ministru al Apărării al Republicii Moldova vorbeşte despre un termen de 10 ani până la înfăptuire.
Atlantist convins şi un obişnuit al cercurilor militare SUA, generalul Costaş confirmă analiza făcută de agenţia americană Stratfor, potrivit căreia în următorii ani vom asista la o disoluţie a Federaţiei Ruse. În paralel, ţările care au suferit pierderi teritoriale în favoarea Uniunii Sovietice ar urma să şi le recupereze. Într-un amplu interviu acordat siteului independent Presalibera.net, Costaş dă ca termen 10 ani pentru realizarea Unirii şi crede că pentru aceasta să se întâmple, Bucureştiul trebuie să renunţe la relaţiile cu actuala clasă politică de la Chişinău, prin reprezentanţii ei de la guvernare: Filat, Plahotniuc şi Voronin.
În ’90 nu era momentul oportun
Armata a 14-a urma să ajungă la Prut, iar războiul din 1992 i-a ţinut până la Nistru, afirmă generalul. Costaş invocă o întâlnire la Huşi în 1991, după puciul de la Moscova, alături de Snegur, Iliescu, Petre Roman şi Nicolae Spiroiu (ministrul apărării naţionale din România dintre 1991-1994), unde s-au discutat mai multe probleme printre care şi cea de Unire.
“Ei au spus că districtul militar Odesa şi Uniunea Sovietică stă aici pe Prut, iar noi nu putem să ne unim. Snegur mi-a zis că sunt nebun. Însă atunci nu era momentul oportun, nu aveam societatea pregătită.
Costaş continuă: Acum din datele pe care le deţin eu, circa 35-40% dintre moldoveni şi-ar dori Unirea cu România şi e o cifră destul de bună. Inclusiv dintre ruşi şi ucraineni sunt cei care vor. Iar odată cu schimbarea noii generaţii şi cu schimbarea atitudinii la Bucureşti, cât şi la Chişinău, va da Dumnezeu şi va veni Unirea.
Trebuie să lucreze Bucureştiul
În interviul acordat siteului Presa Liberă, generalul Costaş oferă şi unele recomandări privind viitorul comun al celor două state: Bucureştiul trebuie să lucreze. Dar nu să menţină relaţii cu Voronin, cum a făcut Băsescu, cu Filat, cu Plahotniuc, creaţia Bucureştiului. Despre oligarhul Plahotniuc, Ion Costaş afirmă că tocmai Bucureştiul l-a făcut pe acesta miliardar. Sau cu Ghimpu şi nepotul lui, care a făcut o groapă de gunoi din Chişinău. Toţi aceştia trebuie să dispară. Cu ei, noi am făcut numai rău.
Costaş crede că o nouă generaţie e soluţia, atât la Chişinău cât şi la Bucureşti. Prin ei, va veni schimbarea. El mai invocă pe parcursul interviului o discuţie avută cu generalul Westley Clark, un prieten apropiat, care a confirmat scenariul butoiului de pulbere pe care îl reprezenta Basarabia în 1990.
Transnistria nu trebuie cedată fără compensaţii
Fiind în prima linie de comandă în războiul de la Nistru din 1992 şi omul care a condus operaţiunea de capturare a lui Igor Smirnov, Costaş face referiri la trecutul şi viitorul teritoriului de peste Nistru:
Acest teritoriu a fost inclus în componenţa Republicii Moldova după ce teritoriul de peste Prut a fost ocupat de armata rusă imperială. Acest teritoriu de facto şi de jure aparţine Republicii Moldova şi nici într-un caz nu trebuie de cedat nici un centimetru de pământ care aparţine statului Republicii Moldova, a românilor din stânga Prutului, fiindcă asta nu corespunde normelor internaţionale. ”
Costaş e de părere că, în viitor, putem discuta chiar de un schimb de teritorii, dacă războiul din ucraina se termină cu bine:Totuşi s-ar putea realiza un schimb de teritorii, dacă ar binevoi Ucraina să ia Transnistria şi să ne dea sudul Basarabiei, Bugeacul şi Bucovina. Ar fi o variantă şi exemple din acestea sunt o sumedenie, schimburi de populaţie sau de teritorii realizate cu bunăvoinţă. Până atunci generaţia tânără trebuie să reţină că pământul acesta nici într-un caz nu se poate de dat aşa cum unii zic «Să dăm Transnistria şi ne putem integra în Uniunea Europeană şi în NATO». Aceasta este o tâmpenie şi un primitivism de zile mari.
Discuţiile privind unirea dintre România şi Republica Moldova din ultimii ani au început să prindă contur, mai ales în contextul în care crizele politice şi economice de la Chişinău devin o constantă. Adevărul.ro a publicat analiza EUObserver privitoare la crearea în Parlamentul din Bucureşti a grupului Prietenii Unirii. Un sondaj realizat în perioada ianuarie-februarie 2014 la Chişinău de Centrul Român de Studii şi Strategii arată că un procent de 25% din populatia Republicii Moldova este de acord total cu unirea cu România şi alţi alti 27% sunt mai degrabã favorabili acestei idei. 54% dintre cei intervievaţi au declarat că Unirea se poate realiza, faţă de 32% care consideră că acest act nu ar putea avea loc.
foto – flux.md
articol – IULIA MODIGA – infoprut.ro
Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei și președintele Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN), este de părere că Rusia nu pregătește un război cu Republica Moldova, ci federalizarea printr-un nou Memorandum Kozak.
,,Ceea ce Moscova a obţinut prin război în Ucraina a obţinut prin negocierile de formare a guvernului în R. Moldova. E vorba despre un guvern care a blocat inclusiv ca perspectivă integrarea euro-atlantică. Pasul doi al Moscovei, în parteneriat cu Chişinăul, nu va fi deci invadarea R. Moldova sau „anexarea” Transnistriei (ideea stupidă pentru că Moscova a anexat deja, fără acte, regiunea separatistă), ci găsirea unor pârghii de siguranţă în plus. Iar această pârghie este legalizarea ocupaţiei ruse în Transnistria, respectiv „soluţionarea” conflictului prin formule de „federalizare” sau autonomie extinsă pentru Transnistria, care vor avea drept consecinţă blocarea deciziei de politică externă sau de securitate a Chişinăului de către Tiraspol”, semnalează prof. univ. dr. Dan Dungaciu.
Președintele FUMN este de părere că un nou Memorandum Kozak propus de Moscova va fi pe placul coaliției „europeano-comunistă” de la Chişinău, care oferă asigurări că nu va mai discuta despre ideea de aderare la NATO sau ideea de reunificare cu România.
Memorandumul Kozak sau Planul Kozak, numit după inițiatorul său Dmitri Kozak, adjunctul șefului administrației președintelui rus, a fost o propunere făcută în 2003 și care viza soluționarea conflictului transnistrean prin federalizarea Republicii Moldova. Regiunea transnistreană și Găgăuzia urmau să obțină statut special, care le-ar fi permis să blocheze proiectele de legi pe care le-ar fi considerat dezavantajoase, iar trupele rusești ar fi staționat în stânga Nistrului încă 20 de ani.
Republica Moldova, Grecia, România, Armenia, Ucraina şi Turcia au creat o platformă internaţională de colaborare pentru incubatoarele de afaceri – „Black Sea BI-Net”.
Potrivit IPN, statutul “Black Sea BI-Net” a fost semnat astăzi, la Chişinău.
Viceministrul Economiei, Tudor Copaci, a declarat că prin intermediul acestei reţele “membrii incubatoarelor vor avea ocazia să facă schimb de bune practici şi să-şi găsească parteneri”.
Finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) şi Instrumentul de Asistenţă pentru Preaderare (IPA), în în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră în bazinul Mării Negre 2007 – 2013, proiectul „Reţeaua Regională a Incubatoarelor de Afaceri” (BI-Net) a fost lansat la 23 martie 2013 de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) în calitate de partener lider, împreună cu partenerii din Grecia, România, Armenia, Ucraina şi Turcia.
“BI-Net” are un buget de 800 de mii de euro, cu o perioadă de implementare de 24 luni – până la 23 martie 2015.
Incubatoarele de afaceri sunt structuri create pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor aflate la început de activitate. Firmele debutante sunt găzduite într-un incubator de afaceri pe o perioadă determinată de timp – numit “ciclul de incubare”-, interval în care beneficiază de suport financiar, servicii de consultanţă şi spaţii pentru birouri. Firmele incubate au ocazia de a participa la traininguri, seminarii şi conferinţe, de a primi asistență în realizarea strategiilor de afaceri, în scrierea de proiecte necesare atragerii de finanțare sau în alte domenii relevante.
„Masacrul inocenților – cronica unui război uitat” este despre eroii români basarabeni care au participat la războiul de pe Nistru în 1992. Documentarul este regizat de Victor Bucătaru, care îl caracterizează ca un „film în film”, imaginile fiind filmate în timpul luptei.
„Filmam, apoi trimiteam casetele peste hotare, astfel ca opinia publică să fie informată despre ceea ce se întâmpla în Republica Moldova. Ne aflam într-un blocaj informațional și adevărul ajungea prin TVR, TVR Iași, CNN”, spune regizorul, potrivit Hotnews.md.
În 2 martie 1992 președintele Republicii Moldova, Mircea Snegur, a autorizat intervenția militară asupra separatiștilor de la Tiraspol, care declaraseră în septembrie 1990 republica moldovenească nistreană (NPR), iar un an mai târziu independența.
Separatiștii și-au consolidat poziția după intervenția militară, cu ajutorul trupelor sovietice, care sunt în continuare în regiunea transnistreană.
În iulie 1992 Rusia și Republica Moldova au semnat un acord de încetare a focului, însă Rusia a continuat să sprijine militar, politic și economic regiunea transnistreană.
Începând cu ziua de astăzi (04 Martie 2015), mai multe localități din raionul Ungheni vor primi gaz românesc. Astăzi a avut loc demararea oficială a livrării a gazelor naturale prin gazoductul Iași – Ungheni.
De gazul românesc beneficiază 19 localități din raionul Ungheni și urmează să fie conectate două localități din raionul Nisporeni. În total, sunt 10.350 de beneficiari.
Moldova începe de mâine importul de gaze naturale din România. Informaţia a fost confirmată de către Valeriu Triboi, viceministrul Economiei.
Contactat de Publika TV, OMV Petrom din România a confirmat că de mâine încep livrările către Moldova. Potrivit viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, în acest an, țara noastră urmează să importe de peste Prut peste 1 milion de metri cubi de gaze naturale. Prețul de achiziție este de 1010 lei româneşti pentru o mie de metri cubi, echivalentul a 255 de dolari.
Viceministrul Economiei a declarat că gazele naturale românești vor fi pompate în rețeaua centrală de distribuție a gazelor.
“Livrările de gaze vor începe mâine, la ora 11 la lansarea oficială, la platforma C, la Ungheni, unde veţi fi martorii începerii livrărilor din România. Gazele naturale vor fi pompate în reţeaua centrală, nu pentru Ungheni sau pentru cineva, pentru Republica Moldova”, a precizat oficialul.
Premierul Chiril Gaburici a anunţat că autorităţile intenţionează să extindă gazoductul până la Chişinău. Asta înseamnă o investiţie de până la 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport.
“Ducem deja discuţii la capitolul gazoductului Chişinău-Ungheni, ceea ce ne va da posibiltate să acoperim toată ţara cu gazul care vine din România şi să creăm o concurenţă loială pe piaţa energiei de gaze a R. Moldova”, a declarat primul ministru, Chiril Gaburici.
Recent, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit tariful de transport al gazelor din România. Întreprinderea de Stat “Vestmoldtransgaz” urmează să transporte gazele naturale cu 20 de lei și 90 de bani pentru o mie de metri cubi.
România și Moldova au semnat contractul de achiziție a gazelor la sfârșitul anului trecut. Construcția gazoductului Iaşi-Ungheni a costat peste 26 de milioane de euro, dintre care șapte milioane au fost alocate de Uniunea Europeană. Conducta are o lungime de 43 de kilometri şi o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi anual.
PUBLIKA.MD aminteşte că recent, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit tariful de transport. Astfel, Întreprinderea de Stat “Vestmoldtransgaz” urmează să transporte gazele naturale cu 20 de lei și 90 de bani pentru o mie de metri cubi.
România și Moldova au semnat contractul de achiziție a gazelor la sfârșitul anului trecut. Livrarea se face prin gazoductul Iași-Ungheni, inaugurat în august 2014. Construcția acestuia a costat peste 26 de milioane de euro, dintre care șapte milioane au fost alocați de Uniunea Europeană.
Conducta, cu o lungime de 43 de kilometri urmează să reducă dependenţa Moldovei de gazele ruseşti. Proiectul gazoductului urmează a fi extins în viitor până la Chişinău.
Ambasada României în Republica Moldova anunță că procedura de obținere a certificatului de naștere românesc s-a simplificat. Noua procedură permite depunerea actelor necesare obținerii certificatului de naștere românesc imediat după depunerea jurământului de credință față de România.
Astfel, cetățenii care doresc depunerea documentelor pentru înscrierea actelor de stare civilă în aceeași zi cu data jurământului de credință față de România nu au nevoie de programare prealabilă și sunt scutiți astfel de un drum suplimentar la Secția Consulară.
De asemenea, persoanele care doresc să își depună documentele necesare transcrierii actelor de stare civilă, la o dată ulterioară, trebuie să se programeze la ghișeele de informați sau prin sistemul Call Center, la numărul de telefon 022 855 002, disponibil de luni până vineri, între orele 8.00 și 14.00.
Ambasada României în Republica Molodva amintește că actele necesare obținerii certificatului de naștere românesc pentru cetățenii nascuti pe teritoriul Republicii Moldova sunt: certificatul de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova (original și copie legalizată), certificatul de căsătorie sau extrasul de căsătorie, certificatul de divorț sau de deces (în cazul persoanelor divorțate sau văduve, în copie simplă), buletinul de identitate valabil (în copie simplă) și certificatul de cetățenie română.
Începând de astăzi, 26 februarie, este relansat exportul de mere din Moldova în Rusia. Serviciul federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei a anunţat pe pagina sa de internet că este redeschis importul de mere din Moldova pentru zece companii şi pentru producătorii din mai multe raioane, transmite IPN.
Serviciul federal subliniază că această acţiune are titlu de testare şi vine după discuţiile bilaterale cu Agenţia Naţională de Siguranţă a Alimentelor. Companiile care au permisiunea de a exporta mere sunt SRL „UNGUREANCA”, CAP „Prima-Nicatim”, SRL „Plaiul Birladean”, GT „SCUTARU VICTOR”, SRL „GRIMAFRUCT”, SRL „Bona-Fruct”, SRL „Bucuria-Saturn”, „Agrodenidan”, „Agrostar, „Unit-Olimp”, dar şi producătorii din raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia din stânga Nistrului.
Autoritatea rusă menţionează că în cazul depistării unor încălcări a cerinţelor fitosanitare importul de mere din Moldova va fi oprit.
Extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport, potrivit estimărilor preliminare prezentate într-un document oficial.
Gazoductul Iaşi-Ungheni, cu o lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat în luna august a anului trecut şi a fost construit cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti.
Investiţia în acest tronson de conductă a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Compania națională română Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condiţiile tehnice şi configuraţia sistemului naţional de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.
Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creşterea capacităţii la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiţie de 150 milioane de euro, se menţionează în document.
Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului până în Chişinău.
Tronsonul până la Chişinău, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar urma să fie construit pe parcursul a doi-trei ani.
Republica Moldova (fără Transnistria) consumă aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia.
Deocamdată, livrările de gaze românești către Republica Moldova nu au început, din cauza mai multor probleme invocate de către autoritățile de la Chișinău.
