Articole

OFICIAL: Moldova începe importul de gaze naturale din România

publika.md

Moldova începe de mâine importul de gaze naturale din România. Informaţia a fost confirmată de către Valeriu Triboi, viceministrul Economiei.

Contactat de Publika TV, OMV Petrom din România a confirmat că de mâine încep livrările către Moldova. Potrivit viceministrului Economiei, Valeriu Triboi, în acest an, țara noastră urmează să importe de peste Prut peste 1 milion de metri cubi de gaze naturale. Prețul de achiziție este de 1010 lei româneşti pentru o mie de metri cubi, echivalentul a 255 de dolari.

Viceministrul Economiei a declarat că gazele naturale românești vor fi pompate în rețeaua centrală de distribuție a gazelor.

“Livrările de gaze vor începe mâine, la ora 11 la lansarea oficială, la platforma C, la Ungheni, unde veţi fi martorii începerii livrărilor din România. Gazele naturale vor fi pompate în reţeaua centrală, nu pentru Ungheni sau pentru cineva, pentru Republica Moldova”, a precizat oficialul.

Premierul Chiril Gaburici a anunţat că autorităţile intenţionează să extindă gazoductul până la Chişinău. Asta înseamnă o investiţie de până la 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport.

“Ducem deja discuţii la capitolul gazoductului Chişinău-Ungheni, ceea ce ne va da posibiltate să acoperim toată ţara cu gazul care vine din România şi să creăm o concurenţă loială pe piaţa energiei de gaze a R. Moldova”, a declarat primul ministru, Chiril Gaburici.

Recent, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit tariful de transport al gazelor din România. Întreprinderea de Stat “Vestmoldtransgaz” urmează să transporte gazele naturale cu 20 de lei și 90 de bani pentru o mie de metri cubi.

România și Moldova au semnat contractul de achiziție a gazelor la sfârșitul anului trecut. Construcția gazoductului Iaşi-Ungheni a costat peste 26 de milioane de euro, dintre care șapte milioane au fost alocate de Uniunea Europeană. Conducta are o lungime de 43 de kilometri şi o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi anual.

PUBLIKA.MD aminteşte că recent, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a stabilit tariful de transport. Astfel, Întreprinderea de Stat “Vestmoldtransgaz” urmează să transporte gazele naturale cu 20 de lei și 90 de bani pentru o mie de metri cubi.

România și Moldova au semnat contractul de achiziție a gazelor la sfârșitul anului trecut. Livrarea se face prin gazoductul Iași-Ungheni, inaugurat în august 2014. Construcția acestuia a costat peste 26 de milioane de euro, dintre care șapte milioane au fost alocați de Uniunea Europeană.

Conducta, cu o lungime de 43 de kilometri urmează să reducă dependenţa Moldovei de gazele ruseşti. Proiectul gazoductului urmează a fi extins în viitor până la Chişinău.

articol preluat de pe http://www.publika.md/

Proceduri simplificate pentru obținerea certificatului de naștere românesc

realitatea.md

Ambasada României în Republica Moldova anunță că procedura de obținere a certificatului de naștere românesc s-a simplificat. Noua procedură permite depunerea actelor necesare obținerii certificatului de naștere românesc imediat după depunerea jurământului de credință față de România.

Astfel, cetățenii care doresc depunerea documentelor pentru înscrierea actelor de stare civilă în aceeași zi cu data jurământului de credință față de România nu au nevoie de programare prealabilă și sunt scutiți astfel de un drum suplimentar la Secția Consulară.

De asemenea, persoanele care doresc să își depună documentele necesare transcrierii actelor de stare civilă, la o dată ulterioară, trebuie să se programeze la ghișeele de informați sau prin sistemul Call Center, la numărul de telefon 022 855 002, disponibil de luni până vineri, între orele 8.00 și 14.00.

Ambasada României în Republica Molodva amintește că actele necesare obținerii certificatului de naștere românesc pentru cetățenii nascuti pe teritoriul Republicii Moldova sunt: certificatul de naștere emis de autoritățile Republicii Moldova (original și copie legalizată), certificatul de căsătorie sau extrasul de căsătorie, certificatul de divorț sau de deces (în cazul persoanelor divorțate sau văduve, în copie simplă), buletinul de identitate valabil (în copie simplă) și certificatul de cetățenie română.

articol preluat de pe http://www.realitatea.md/

Zece companii moldoveneşti pot exporta mere în Federaţia Rusă

Adevărul Moldova – adevarul.ro

Începând de astăzi, 26 februarie, este relansat exportul de mere din Moldova în Rusia. Serviciul federal privind controlul veterinar şi fitosanitar al Rusiei a anunţat pe pagina sa de internet că este redeschis importul de mere din Moldova pentru zece companii şi pentru producătorii din mai multe raioane, transmite IPN.

Serviciul federal subliniază că această acţiune are titlu de testare şi vine după discuţiile bilaterale cu Agenţia Naţională de Siguranţă a Alimentelor. Companiile care au permisiunea de a exporta mere sunt SRL „UNGUREANCA”, CAP „Prima-Nicatim”, SRL „Plaiul Birladean”, GT „SCUTARU VICTOR”, SRL „GRIMAFRUCT”, SRL „Bona-Fruct”, SRL „Bucuria-Saturn”, „Agrodenidan”, „Agrostar, „Unit-Olimp”, dar şi producătorii din raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia din stânga Nistrului.

Autoritatea rusă menţionează că în cazul depistării unor încălcări a cerinţelor fitosanitare importul de mere din Moldova va fi oprit.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Extinderea conductei de gaz Iaşi-Ungheni până la Chişinău va costa 110-150 milioane de euro

independent.md

Extinderea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chişinău presupune o investiţie cuprinsă între 110 şi 150 milioane de euro, în funcţie de capacitatea de transport, potrivit estimărilor preliminare prezentate într-un document oficial.

Gazoductul Iaşi-Ungheni, cu o lungime de 43 de kilometri, a fost inaugurat în luna august a anului trecut şi a fost construit cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti.

Investiţia în acest tronson de conductă a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Compania națională română Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condiţiile tehnice şi configuraţia sistemului naţional de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.

Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creşterea capacităţii la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiţie de 150 milioane de euro, se menţionează în document.

Uniunea Europeană a alocat anul trecut 10 milioane de euro pentru extinderea gazoductului până în Chişinău.

Tronsonul până la Chişinău, cu o lungime de aproximativ 100 de kilometri, ar urma să fie construit pe parcursul a doi-trei ani.

Republica Moldova (fără Transnistria) consumă aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an, pe care le importă din Rusia.

Deocamdată, livrările de gaze românești către Republica Moldova nu au început, din cauza mai multor probleme invocate de către autoritățile de la Chișinău.

articol preluat de pe http://independent.md/

Klaus Iohannis, în fața studenților USM: Nu doar trecutul, ci și viitorul nostru sunt comune, în Uniunea Europeană

realitatea.md

Președintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Chișinău, a susținut o prelegere în fața profesorilor și studenților Universității de Stat din Moldova. În discursul său, șeful statului român a vorbit atât despre relațiile bilaterale moldo-române, cât și despre viitorul european al Republicii Moldova, atins cu sprijinul României. Iohannis a mai precizat că cele două țări au nu doar un trecut, dar și un viitor comun, în cadrul Uniunii Europene.

Realiteatea.md vă prezintă în continuare unele teze din alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis în fața tineretului studios:

„Astăzi, comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. În diferite etape ale construcției europene, diferite state au acordat altor țări care aspirau la statutul de candidat sau de membru al Uniunii Europene, asistență consultativă și tehnică, precum și susținere în procesul de negociere.

Cu toate acestea, relația dintre România și Republica Moldova depășește aceste elemente tehnice. Între noi este ceva mai presus. Limba noastră comună este mult mai veche decât momentul când vizionarii lideri europeni construiau prima comunitate a cărbunelui și oțelului. Între noi există un amestec de identitate și solidaritate greu de definit, dar ușor de simțit. De la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape deseori între copertele aceluași manual de istorie”.

„Dumneavoastră veți deveni în următorii ani vocea locuitorilor Republicii Moldova. În această calitate veți avea responsabilitatea decisivă de a conduce Republica Moldova în marea familie europeană. Astfel, elitele moldovenești au marea șansă de a contribui la așezarea RM acolo unde îi este locul, în Uniunea Europeană, alături de România. Dar, construcția unui viitor durabil nu poate fi însușită doar de către cetățenii RM, ci trebuie asumată cu hotărâre de Guvernul de la Chișinău, oricare ar fi acesta.

Una dintre marele provocări ale anilor următori este să duceți la îndeplinire reformele democratice începute în țara voastră. Nu există altă cale spre prosperitate și securitate decât a continua acest efort susținut”.

„În ultimii ani ați făcut eforturi importante pentru apropierea de UE. Republica Moldova a reușit să fructifice din plin statutul de membru al parteneriatului estic, obținând anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni și semnând, alături de Ucraina și Georgia, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv componenta de liberalizarea schimburilor. Aceștia sunt pași hotărâți în vederea integrării, dar nu și suficienți. De aceea eforturile trebuie să continue.

Trăim vremuri tulburi, chiar la granițele noastre o perspectivă care complică și mai mult strădaniile Republicii Moldova. Cred că în actualul context regional marcat de instabilitate, este de datoria României să contribuie la garantarea persepectvivei europene a Republicii Moldova”.

„Evident totul va lua timp. Nimic nu se construiește peste noapte. Fiți convinși că lucrurile făcute cu rânduială sunt mai eficiente și mai durabile. România a semnat Acodrul de Asociere în 1993 și a devenit membru cu drepturi depline în 2007. 14 ani reprezintă un drum lung, dar experiența ne-a demonstrat că așteptarea reprezintă înainte de toate depășirea propriilor bariere din administrație, din justiție, din raporturile statului cu cetățenii”.

articol preluat de pe http://www.realitatea.md/

Cum vă puteți implica în cauza Unirii alături de noi.

Din categoria “Știați că…?” azi lansăm primul filmuleț care arată cum vă puteți implica în cauza Unirii alături de noi.
SHARE SĂ DEA TOATĂ LUMEA! http://romanism.ro/inregistrare/

Semne bune anul are!

George Simion – adevarul.ro

Primul inter-grup parlamentar din România a fost lansat şi îşi propune susţinerea unirii cu Basarabia. Din grup fac parte 41 de parlamentari de la toate forţele politice. Ca blogger Adevărul, am putut asista şi la o nouă atitudine din partea atât de blamatei clase politice. Poate vom vedea şi o nouă Românie?

Gabriela Anghel, Sanda Ardeleanu, Viorel Badea, Camelia Bogdănici, Octavian Bumbu, Ştefan Burlacu, Leonard Cadăr, Cătălin Croitoru, Remus Cernea, Tudor Ciuhodaru, Grigore Crăciunescu, Ştefan Dalca,  Mihai Deaconu, Adrian Diaconu, Bogdan Diaconu, Dorin Dobra, Daniel Fenechiu, Nuţu Fonta, Daniel Gheorghe, Maria Grecea, Dragoş Gunia, Vicenţiu Irimie, Ion Cristinel Marian, Aurelian Mihai, Liliana Mincă, Octavian Motoc, Petru Movilă, Ilie Năstase, Ioan Oltean, Ninel Peia, Liviu Marian Pop, Ovidiu Raeţchi, Cristian Roman, Ionuţ Săvoiu, Radu Surugiu, Răzvan Tănase, Eugen Tomac, Varujan Vosganian, Valerian Vreme şi Radu Zlati

sunt numele parlamentarilor care au întemeiat grupul informa Prietenii Unirii care va activa în legislatura actuală în Parlamentul României. Alături de ei sunt aşteptaţi prin prezenţă şi, mai ales, prin fapte concrete, toţi colegii parlamentari care folosesc tema Unirii celor două state româneşti în campaniile electorale sau sunt alături sufleteşte de fraţii de peste Prut.

Grupul susţine mişcarea civică unionistă pe cale legislativă, de lobby, de reprezentare politică, prin acţiuni de imagine şi de intermediere a dialogului cu celelalte instituţii relevante şi are ca obiective facilitarea integrării dintre Republica Moldova şi România în plan economic, energetic, de apărare, educaţional, mass-media, infrastructură, socio-cultural, legislativ şi instituţional.

Grupul s-a lansat printr-o conferinţă, pe care o puteţi vedea integral aici:

Ce nu se vede pe înregistrare?

După conferinţa de presă, a avut loc prima şedinţă de lucru a grupului, la care au participat 14 parlamentari. Fiecare şi-a putut asuma un proiect personal de care să se ocupe, s-au ales reprezentanţii grupului pentru sesiunea în curs şi s-a stabilit paşii următori, până la şedinţa lunară următoare, din 10 martie.

Ca un om din interiorul mişcării unioniste, este reconfortant să vezi diferite şcoli de gândire privind abordarea reunificării, vizibile pe vârste şi pe doctrine politice. Şi mai reconfortant este că nu au existat, cel puţin pentru moment, tendinţe de a politiza grupul. Atât de blamata clasă politică are totuşi şi persoane luciden, conştiente de importanţa funcţiei pe care o deţin şi de rolul fiecăruia la scara istoriei.

Problematica Reunificării este una mare. Atât de mare încât nu ar ajunge nici măcar un Minister ca să o poată gestiona. Iniţiatorii şi-au propus crearea unui Minister pentru Republica Moldova precum şi o propunere concretă din partea României pentru al doilea stat românesc privind Unirea. Dacă acest lucru se va realiza sau nu, depinde de fiecare parlamentar în parte şi de efectele proiectelor pe care le vor coordona.

Şi de fiecare cititor în parte, în felul în care va şti să acţioneze în această direcţie.

Vor fi scrise în cartea de aur a istoriei neamului nostru numele celor 41 de parlamentari şi a celor care se vor alătura grupului ulterior ? Rămâne de văzut în viitorul apropiat…

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

 

România va propune Republicii Moldova unirea până în 2016 – video

infoprut.ro

Până la finalul mandatului actualului Parlament de la București, mai mulți parlamentari s-au angajat să propună Republicii Moldova unirea cu România.

41 de parlamentari de la București au aderat până în momentul de față la grupul Prietenii Unirii, care a fost lansat astăzi în Palatul Parlamentului. Principalul obiectiv al grupului este ca România să propună Republicii Moldova unirea.

„Noi mizăm foarte mult pe acțiuni. Am pornit cu Acțiunea 2012 și ne vom opri când se va face unirea. Noi ne dorim acțiuni de la acest grup. Astăzi vom discuta despre cât de realizabilă e unirea. Până la finalul legislaturii 2016 dorim să putem emite în numele României o declarație de unire Republicii Moldova”, a spus George Simion, liderul Acțiunii 2012 la evenimentul de lansare.

Astăzi va avea loc prima ședință a grupului, unde se discută despre proiectele în care vor fi implicați parlamentarii de la București.

Primul proiect, demarat încă din 2014, presupune adoptarea unor licee din Republica Moldova de către parlamentari de la București. Câțiva parlamentari au mers deja peste Prut și au început investiții la unele licee din Republica Moldova.

Senatori și deputați din partea tuturor partidelor politice parlamentare și-au asumat ca pe cale legislativă, de lobby, de reprezentare, prin acțiuni de imagine și de intermediere a dialogului cu celelalte instituții relevante, să implementeze proiecte pentru unirea României cu Republica Moldova.

Dezvoltarea infrastructurii comune (aeroportuare, feroviare și de transport rutier), urgentarea interconectării celor două sisteme energetice și sprijinirea companiilor din România și Republica Moldova în vederea extinderii activității pe întreg spațiul celor două state românești sunt câteva dintre proiectele pe care membrii grupului parlamentar ,,Prietenii Unirii” și le-au asumat să le realizeze până la încheierea mandatelor din actuala legislatură.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/

Conferință de presă organizată de Platforma Unionistă Acțiunea 2012 cu ocazia lansării grupului „Prietenii Unirii” în Parlamentul României

Pod tricolor peste Dâmbovița – 24 ianuarie (Mica Unire)

Cu ocazia zilei de 24 ianuarie, Platforma Unionistă Acţiunea 2012 sărbătoreşte Unirea Principatelor Române care a avut loc în 1859, punctul de plecare al României moderne. 
La Bucureşti, militanţii unionişti vor desfăşura un drapel tricolor peste Dâmboviţa şi vor arunca în apă mai multe buchete de flori. Astfel va fi creat simbolic un pod tricolor şi totodată un pod de flori peste Prut. 

Vino și tu alături de noi cu flori și un steag tricolor.

Locația exactă: podul de la intersecția Splaiului Independenței cu Calea Victoriei, pe partea dinspre Piața Unirii https://www.google.ro/maps/@44.4297071,26.0967394,34m/data=!3m1!1e3

www.actiunea2012.ro

RECENSĂMÂNTUL 2014: Suntem 2.913.281

Ziarul de Gardă

Biroul Național de Statistică anunță că, îÎn urma recensămîntului populației și al locuințelor din R. Moldova din anul 2014, realizat conform standardelor naționale și europene, bazat pe datele din centralizatoarele completate manual de recenzori, au reieșit următoarele rezultate preliminare:

În R. Moldova sunt 1.259.207 locuințe din care 83% sunt ocupate și 1 062 615 gospodării. Din locuințele ocupate, 21,75% se află în mun. Chișinău restul fiind repartizate în celelalte regiuni (Nord, Centru, Sud și Găgăuzia)

Populația totală a R. Moldova este de 2.913.281. 11,3% din populație reprezintă persoane plecate peste hotare. Procentul cel mai mare de persoane plecate peste hotare s-a înregistrat în regiunea Sud – 15,23% iar cei mai puțini din Municipiu Chișinău

Din populația totală, la recensământ 56,8% (1.655.326) s-au declarat moldoveni, 23,2% (675.299) s-au declarat români, 7,6% ucrainieni (221.992) și 5,46% ruși (159.065)

10906017_768090869907422_8498879300716068879_n

În ceea ce privește limba declarată, 40,3% din cei recenzați au declarat limba română (1.174.635) în timp ce38,4% au declarat limba moldovenească (1.117.535) și 13,2% limba rusă (383.970)

14033_768112409905268_1053318852109961680_n

65,8% (1.918.054) din populația totală reprezintă populație rurală în timp ce 34,2% (995.227) reprezintă populație urbană

1907958_768130009903508_7324122810020036640_n

Din populația totală, 51,58% sunt femei și 48,42% sunt bărbați.
Sursa: Ziarul de Gardă — http://www.zdg.md/stiri/recensamantul-2014-suntem-2-913-281

foto https://www.facebook.com/recensamant.mdhttp://independent.md/

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor