Arhiva tag-ul pentru: arhitecți

Octav Doicescu (n. 9 ianuarie 1902, Brăila – d. 10 mai 1981, București)

foto: ro.wikipedia.org
articole: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

Printre marile ansambluri arhitectonice pe care le-a realizat se numara: Opera Româna si Institutul Politehnic Bucuresti si Complexul de pe malul lacului Snagov.

A fost cetățean de onoare al orașului New York, 1939, titlu acordat lui Doicescu de celebrul primar Fiorello La Guardia (1882 – 1947), ca apreciere pentru proiectarea Pavilionului Casa Română la Expoziția universală New York World’s Fair 1939.

A conceput Parcul Herăstrău din Bucuresti, si a proiectat primele case în cartierul Jianu, numit astăzi „Primăverii”.

Una dintre cele mai impresionante realzari ale sale a fost Turnul dezrobirii Basarabiei. Acest monument a fost ridicat în cinstea eliberării Basarabiei de sub ocupanţii sovietici de către trupele române, în vara anului 1941.

Inaltat pe o colina in apropiere de Chisinau, de pe locul in care se afla acest impresionant monument se vedeau bine Cheile Bâcului, Chisinaul si satele din jurul capitalei: Durleşti, Ghidighici, Buiucani, Petricani, şesul Bâcului până la gara Visterniceni.
La dezvelirea sa, pe 1 noiembrie 1942, au fost prezenți regele Mihai al României și maresalul Mihai Antonescu

În cei doi ani de existenţă, până la recucerirea Basarabiei de către ruşi în august 1944, Turnul devenise un simbol al faptelor glorioase ale armatelor române, strajă neclintită a drepturilor româneşti pentru acest sfânt pământ.
Impresionantul monument a fost distrus de ocupantii sovietici.

Ansamblul era format din trei componente:

1. Turnul, având forma pătrată, cu latura de 10 metri, dar şi o înălţime de 30 de metri. La intrarea în turn, deasupra era un basorelief în piatră, reprezentându-i pe împăratul Traian şi generalii săi de pe Columna lui Traian de la Roma, fiind înscrise cuvintele de aur ale mareşalului Ion Antonescu: „Ca şi Columna lui Traian, suntem unde am fost şi rămânem unde suntem”.

2. Blocul masiv de piatră în faţă, de 10 metri înălţime, având pe el următoarea pisanie:
„S-a înălţat acest Turn al dezrobirii Basarabiei sub domnia regelui Mihai I, conducător al Statului fiind mareşalul Ion Antonescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri fiind dl profesor Mihai Antonescu, guvernator al Basarabiei – general C. Voiculescu. Construit pe locul de unde mareşalul Ion Antonescu, comandant de căpetenie al armatelor germano-române, în ziua de 15 iulie 1941, a urmărit şi a condus operaţiile pentru eliberarea oraşului Chişinău”.

3. Colonada din stâlpi de piatră (propilee) de tip roman, pe partea dreaptă a turnului.
Turnul, de formă pătrată și o înălțime de circa 30 de metri, avea pe fețele lui încrustate 14 semne din marmură, reprezentând stemele României, Basarabiei, Moldovei si a unor județe si orașe importante.
Intrarea în turn era străjuită de un basorelief cu un fragment din Columna lui Traian precum și de următoarele cuvinte „Ca și Columna lui Traian, suntem unde am fost și rămânem unde suntem”.
În interiorul turnului se afla o scară elicoidală care ducea la o cameră de rugă.

Blocul de piatră cu pisania se afla în fața turnului. Blocul era masiv de aproape 8 metri înălțime.
Colonada (propileele) era formată din 24 de stâlpi din piatră pe care erau înscrise numele unităților care au luptat pentru eliberarea Chișinăului.

Întregul monument a fost distrus de către „eliberatorii” sovietici după reocuparea Basarabiei în 1944. În prezent, locația este acoperită cu un strat gros de gunoi industrial.

Publicații

La sfârșitul anilor 30, scrie împreună cu Marcel Iancu și Horia Creangă, broșura “Către o arhitectură a Bucureștilor”, o încercare de a prefigura un București modern care păstrează valorile trecutului. Concomitent, apare revista “Simetria” inițiată de George Matei Cantacuzino și Octav Doicescu și redactată de George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ștefan (Fanică) Constantinescu și Mac Constantinescu. Ultimul din cele 8 numere apare în 1947. Revista este singura publicație a epocii care pune problema “Orient – Occident” în estetica vremii sau problema “Mitocanului Român”, articol scris în 1939. Concepe schițe pentru proiectul monumentului din Indore (India), monument ce trebuia să adapostească o pasăre măiastră a lui Brâncuși (New – York Times, 1974). Începutul războiului a pus capăt construcției din India. În 1928 intra în asociația “Amicii Statelor Unite” din care fac parte Petru Comarnescu, Dimitrie Gusti, Anton Golopenția, Dan Duțescu și Nicolae Mărgineanu . In anii 1965 – 68 i s-a oferit postul de reprezentant al Romaniei la UNESCO cu obligatia de a se inscrie in PCR . Octav Doicescu a refuzat inscrierea in partid . In locul lui a fost trimis la UNESCO Arh. Pompiliu Macovei.

Construcții proiectate

- Restaurantul Românesc de la Băneasa, în prezent Restaurantul Casa Albă (1930).
- Casa de odihnă a Societății Gaz Electra de la Snagov (1932).
- Yacht Club Snagov (1933).
- Fântâna Zodiac din Parcul Carol (1935).
- Casa Babele (1936).
- Fântâna Miorița de la Șosea (1936).
- Restaurant în Grădina Botanică (1936).
- “Luna Bucureștilor 1936″ (1936).
- Lucrează la planurile Halelor Obor, dar după un conflict cu Primăria se retrage și arhitectul Horia Creangă construiește Oborul.
- Uzinele IAR.
- Ministerul Informațiilor de pe Str. Onești (1937).
- Poșta de pe str. Banu Manta (1938).
- Ministerul de Interne și sistematizarea Pieții Palatului (1938), proiect nerealizat.
- Parcul Herăstrău ce include cartierul Jianu din fața parcului Bordei.
- Cartierul de vile din parcul Jianu (astăzi Primăverii) și amenajarea Parcului Herăstrău și Bordei împreună cu inginerul Nicolae Caranfil.
- Cercul Militar Pitești (1939).
- Casa Română de la 1939 New York World’s Fair (Expoziția universală de la New York 1939).
- Cineromit (1940), proiect nerealizat.
- Monumentul “Turnul Dezrobirii Basarabiei” de la Ghidighici, Chișinău (1942), distrus de “eliberatorii sovietici” (în 1944).[1]
- Casa de la Snagov a Regelui Mihai, astăzi distrusă.
- Uzinele de anvelope Banloc de la Florești și Blocul Banloc – Goodrich, din Calea Victoriei 218, numit și “Blocul Roșu” (1943-1946).
- Nautic Club Herăstrău (1945).
- Blocul din Calea Victoriei colț cu Calea Griviței (1946).
- Cartier de locuințe în Băneasa pentru personalul Aeroportului; la origine fiecare casă avea altă culoare.
- Aerogara Băneasa (1947), proiect nerealizat.
- Bloc de locuințe pe Știrbei Vodă colț cu str Luigi Cazzavillan în fața Conservatorului de muzică.
- Opera Română din București (1953), basoreliefurile sunt opera sculptorului Ion Vlad.
- În anii 1960-70 face planurile Institutului Politehnic din București la care au lucrat Arh. Ștefan Lungu, Perianu, Costin Paetia, Petre Swoboda.

Face linogravură pentru coperți de cărți de poezie (anii 1925-1930). Construiește “Conacul Alimănișteanu” pe moșia lui Dimitrie Alimănișteanu, ministrul finanțelor, la Bilcești, județul]] Argeș. Este o clădire din piatră cu acoperiș de șiță, pe cale sa fie restaurată. (1938 – 1942).

Numele său a fost dat unei străzi din cartierul Progresul, din orașul său natal, Brăila. O altă stradă cu numele de Octav Doicescu se află la Timișoara. Dar nu și la București, orașul pe care a încercat să-l modernizeze scoțându-l din amprenta stilului greoi, cel brâncovenesc.

Este înmormântat la Cimitirul Bellu din București.

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org