Articole

Primele alegeri parlamentare pentru primul parlament al României întregite (1919)

Județele Regatului României (1919 – 1925)

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articol de prof. univ. dr. Ioan Scurtu

prof. univ. dr. Ioan Scurtu foto: facebook.com

Prof. univ. dr. Ioan Scurtu
foto: facebook.com

 

La 2-4 noiembrie 1919 au loc alegeri parlamentare pentru Adunarea Deputaţilor şi în 7-9 noiembrie pentru Senat, pe baza votului universal la care, pentru prima oară, cetăţenii din toate provinciile româneşti aleg un singur Parlament al României, un parlament de tip democratic.

În iulie 1917, Constituţia României a fost modificată, introducîndu-se votul universal, egal, direct, secret şi obligatoriu pentru toţi cetăţenii (bărbaţi) de la 21 de ani în sus.

Decretul-lege din noiembrie 1918 detalia prevederile constituţionale, aducînd precizări importante. Pentru a fi ales în Adunarea Deputaţilor se cerea: a fi cetăţean român; a avea exerciţiul drepturilor civile şi politice; a avea vîrsta de 25 de ani împliniţi; a avea domiciliul real în România. Pentru a fi ales în Senat se cerea: a fi cetăţean român; a avea exerciţiul drepturilor civile şi politice; a avea vîrsta de 40 ani împliniţi; a avea domiciliul real în România. Cetăţenii primeau certificat de alegător; cei care nu-şi exercitau „fără temei legitim” dreptul de vot erau amendaţi cu sume variind între 20 şi 50 de lei. Modificările au însemnat, printre altele, renunţarea la censul de avere.

Introducerea votului universal a avut ca rezultat creşterea spectaculoasă a numărului de alegători, mutarea centrului de greutate a vieţii electorale de la oraş la sat şi schimbarea modului de desfăşurare a luptei politice. Dacă pînă la război, în regimul votului pe colegii, existau circa 100.000 de alegători cu vot direct, după adoptarea legii electorale numărul acestora a crescut la cîteva milioane (4,6 milioane în 1937). Evident, aceste cifre se referă la vechiul Regat care avea, în 1914, circa 7,7 milioane de locuitori şi la România Întregită, cu o populaţie de 19,5 milioane locuitori în 1937. Pentru a evidenţia noua realitate electorală, menţionăm că în 1914, un deputat era ales de aproximativ 400 de cetăţeni; decretul-lege din 1918 stabilea ca un deputat era ales de 30.000 de cetăţeni, iar din 1920 – de 50.000 de cetăţeni, adică de 125 de ori mai mulţi, comparativ cu perioada antebelică.

Regele Ferdinand vorbind în fața primului parlament al României întregite - foto preluat de pe agero-stuttgart.de

Regele Ferdinand vorbind în fața primului parlament al României întregite – foto preluat de pe agero-stuttgart.de

Circa 80% din populaţia României trăia în sate, astfel că ţărănimea a devenit principala masă electorală, iar centrul de greutate al confruntărilor politice în timpul alegerilor s-a mutat de la oraş la ţară. S-a schimbat modul de desfăşurare a campaniei electorale: dacă pînă în 1914 un candidat îi putea vizita la domiciliu pe toţi alegătorii din circumscripţia sa, în condiţiile votului universal el trebuia să se adreseze zecilor de mii de oameni, să participe la numeroase întruniri electorale, să ţină discursuri în medii foarte variate (la cluburi, la cîrciumi, în pieţe publice etc.), să se adreseze unui public extrem de eterogen (mari proprietari, muncitori, ţărani, intelectuali, negustori, ş.a.). Liderii politici – şefii de partide, miniştrii, etc. – făceau adevărate turnee electorale în toate provinciile istorice, pentru a convinge alegătorii că reprezintă pe toţi românii şi nu doar pe cei din anumite zone geografice. În timpul campaniei electorale oraşele şi satele României erau împînzite cu afişe, conţinînd programele si lozincile partidelor care se prezentau în alegeri, informaţii despre candidaţii care cereau voturile cetăţenilor. Nu lipseau îndemnurile de a nu fi votaţi rivalii politici, care ar urmări obiective egoiste, ar fi fraudat statul în defavoarea cetatenilor (alegatorilor).

Campaniile electorale au avut un rol important în creşterea gradului de implicare a cetăţenilor României în viaţa publică, aceasta fiind o expresie elocventă a caracterului democratic al regimului politic din perioada interbelică. Cetăţenii au avut dese prilejuri de a participa la viaţa electorală şi la alegerile parlamentare; în intervalul 1919 – 1937 în România s-au desfăşurat zece alegeri pentru Adunarea Deputaţilor şi pentru Senat (în 1919, 1920, 1922, 1926, 1927, 1928, 1931, 1932, 1933, 1937).

Este o realitate că evoluţia partidelor politice a depins în bună măsură de influenţa lor electorală. Astfel, Partidul Conservator-Progresist şi Partidul Conservator-Democrat au dispărut din viaţa politică în 1922, cînd nu au obţinut niciun loc în parlament. Partidul Poporului a avut un rol politic major în anii în care s-a bucurat de o largă susţinere populară. După 1927, acest partid a intrat într-un con de umbră, obţinînd rezultate modeste în alegeri. Pentru a se salva din punct de vedere politic, Octavian Goga s-a desprins în 1932 din Partidul Poporului şi a constituit o nouă organizaţie politică – Partidul Naţional-Agrar.

articol preluat de pe istoria.md
cititi mai mult despre Primele alegeri parlamentare pentru primul parlament al României întregite (1919) si pe www.agerpres.ro

(video) Iohannis, după consultări: Există un acord pe alegerile locale și parlamentare și pe votul pentru diaspora

Klaus Iohannis dupa consultarile cu partidele de la Cotroceni

sursa – B1TVChannel/https://m.youtube.com

Foto: (c) Alex MICSIK / AGERPRES FOTO
Articol: AGERPRES/(A — autor: Florentina Peia, editor: Florin Marin)

Președintele Klaus Iohannis a declarat luni, după consultările cu partidele și formațiunile parlamentare, că există un acord pe legislația privind alegerile locale, alegerile parlamentare și pe votul din diaspora.

“Ca o primă concluzie pot să spun că există un acord pe trei mari chestiuni. Până la jumătatea luni mai să fie adoptate în Parlament și promulgată legea privind alegerilor locale și legea privind finanțarea partidelor și a campaniei electorale”, a anunțat șeful statului la Palatul Cotroceni.

El a afirmat că a doua zonă asupra căreia s-a căzut de acord cu partidele și formațiunile parlamentare a fost legislația privind alegerile parlamentare, arătând că s-a convenit ca acest proiect să se finalizeze până la finele acestei sesiuni parlamentare.

Șeful statului a adăugat că în ceea ce privește votul pentru diaspora toate partidele au dat asigurări că există voință politică și că o soluție politică va fi adoptată în timp util.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

ALEGERI PARLAMENTARE în Grecia: Partidul Syriza, pe primul loc în scrutin, fiind urmat de Noua Democraţie – exit-poll

de Mihai Draghici – Mediafax

Formaţiunea de extremă-stânga Syriza se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ din Grecia, cu un scor cuprins între 35,5% şi 39,5%, fiind urmată de partidul conservator Noua Democraţie, cu o cotă între 23% şi 27%, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, relatează AFP.

Partidul Zori Aurii, de extremă-dreapta, se situează pe locul al treilea, cu 6,4%, fiind urmat de mişcarea de centru-stânga Potami, cu 6,2%.

Partidul Comunist (KKE, de stânga) este cotat cu 5%, iar socialiştii (PASOK), cu 4,5%.

“Pare a fi o victorie istorică; alegătorii greci au transmis un mesaj care nu influenţează doar Grecia, ci răsună în întreaga Europă”, a declarat Panos Skourletis, purtătorul de cuvânt al partidului de extremă-stânga Syriza.

Dacă sondajele se vor confirma, Alexis Tsipras, în vârstă de 40 de ani, are şanse să devină cel mai tânăr premier pe care Grecia l-ar avea în ultimii 150 de ani.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/