Articole

La ordinea zilei – 6 august 2020

Situația din România – 6 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 6 august

Ortodoxe – (†) Schimbarea la Față a Domnului (Dezlegare la pește)

Greco-catolice – Schimbarea la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos

Romano-catolice – Schimbarea la Faţă a Domnului; Fer. Octavian, ep.

 

Ziua minerului

Ziua minerului este marcată în fiecare an la 6 august, dată la care sunt comemoraţi minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; unitischimbam.ro

 

Incendiu de vegetaţie uscată în zona Ghencea

Un incendiu de vegetaţie uscată a izbucnit joi în zona Ghencea, informează Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov. Conform sursei citate, incendiul se desfăşoară pe 10.000 mp.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

ISUBIF: Pompierii au intervenit şi pe parcursul nopţii la incendiul de vegetaţie din Ghencea; încă arde mocnit

 

Octavian Berceanu: Incendiul din Bucuresti, la limita între S6 si S5 e uriaș. Se întinde peste 5 hectare iar fumul acopera vestul Bucurestiului.

Octavian Berceanu: O suprafata de 8 hectare parjolita si un fum gros de lasa peste Bucureşti, la limita dintre S6 si S5, in capatul bulevardului Brasov.

Octavian Berceanu: Domnule ministru Costel Alexe, bulibasa peste Garda de Ev Mediu, ce avem aici? In Bucuresti, 7 hectare in flăcări și câteva mii de camioane cu deseuri deversate ilegal in sectorul 6 au luat foc și îneacă alte mii de oameni cu aerul otrăvit. Garda de Mediu a devenit instituția de acoperire a infracționalității de mediu. La 4 km de sediul Parlamentului, comisarii GM refuza sa ia act de mii de infractiuni ca sa nu deranjeze șefii corupți.

Octavian Berceanu: Domnule ministru Costel Alexe, mi-e rușine pentru ca sunt contemporan cu oameni atat de incapabili precum dumneavoastră și angajații Garzii de Mediu. Zeci de mii de camioane cu deseuri au fost deversate ilegal in Bucuresti, doar intr-o locatie, acoperite partial cu pamant, in S6, si absolut niciun comisar nu vrea da vina și sa constate. Au ars 6 hectare, continua sa arda mii de tone de deșeuri in Bucuresti iar dumneavoatra o ardeți ca fiind cel mai bun ministru. Mașinile de pompieri ai rămas fără apa pompierii dau cu casca de pamant de nervi și bucureștenii respira otrava. Oare va simțit bine când va treziți dimineața bulihasa peste un clan mafiot instituționalizat? Eu cred ca va place, sincer!

Octavian Berceanu: Hai cu pompierii! Mii de camioane cu deseuri au fost deversate ilegal in Bucuresti iar Garda de Mediu se face ca nu vede! Halal ministru al mediului, halal institutii!

 

Prognoză specială pentru Bucureşti: Temperaturi de 37 de grade Celsius şi disconfort termic accentuat în următoarele zile

Vremea va fi caniculară, în Bucureşti, în următoarele trei zile, cu temperaturi maxime de 37 de grade Celsius şi disconfort termic accentuat, în condiţiile în care indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi, conform prognozei speciale pentru Capitală emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Astfel, în perioada 6 august, ora 12:00 – 8 august, ora 20:00, vremea va fi caniculară în orele amiezii, iar vineri şi sâmbătă indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi. Temperaturile maxime se vor situa între 35 şi 37 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse, în general, între 19 şi 21 de grade Celsius.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

ANM: Vreme caniculară în sudul şi estul ţării, până sâmbătă

Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o informare de caniculă valabilă joi, vineri şi sâmbătă în sudul şi estul ţării. Astfel, în perioada 6 – 8 august, în regiunile sudice şi estice vremea va fi caniculară şi se vor înregistra temperaturi maxime de 34 – 37 de grade Celsius, iar vântul va prezenta intensificări temporare, cu viteze la rafală, în general, de 40 – 50 km/h.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

 Situația din România – 6 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 6 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 57.895 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
28.992 de pacienți au fost declarați vindecați și 5.639 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.345 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 737 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 2.566 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 05.08.2020 (10:00) – 06.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 45 de decese (28 bărbați și 17 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.961. Dintre aceștia, la ATI sunt internați 458 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.319.369 de teste. Dintre acestea 24.147 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 14.887 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.260 la cerere.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.612 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 123 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 189 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 5 august 2020, au fost raportate 1 768 393 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 306.293 (+670) 46.299 (+89) 1.446 (+1)
Spania 302.814 (+14.292) 28.498 (+26) 150.376 -
Italia 248.419 (+190) 35.171 (+5) 200.976 (+210)
Franţa 192.334 (+1.039) 30.296 (+2) 82.298 (+534)
Germania 212.022 (+741) 9.168 (+12) 194.868 (+695)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 5 AUGUST 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

18.519.579 (+256.037) 700.539 (+6.813) 11.361.941 (+278.941)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 4– 5 august 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Japonia se reculege la Hiroshima, la 75 de ani de la primul atac nuclear din istorie

Japonia a comemorat joi primul atac nuclear din istorie, care a avut loc în urmă cu 75 de ani la 6 august 1945 la Hiroshima, în contextul particular al pandemiei de coronavirus ce a forţat limitarea în acest an a omagiilor aduse victimelor, relatează France Presse.

Supravieţuitori ai bombei atomice, descendenţi ai victimelor, prim-ministrul japonez Shinzo Abe şi câţiva reprezentanţi oficiali străini au participat la principala ceremonie de comemorare, la începutul dimineţii la Hiroshima (vestul Japoniei), majoritatea purtând măşti.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro; unitischimbam.ro

 

Explozii la Beirut (4 august 2020): Cel puţin 137 de morţi şi 5.000 de răniţi (oficial)

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat joi agenţiei France Presse Ministerul libanez al Sănătăţii. În cursul zilei ar putea fi anunţat un nou bilanţ, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Autorităţile au afirmat că vor stabili în patru zile cine sunt vinovaţii de catastrofă. În acest scop, a fost înfiinţată o comise de anchetă, a spus joi ministrul de externe Charbel Wehbe la postul de radio francez Europe 1. ‘Cum, cine, ce, unde? Vor fi decizii judiciare; este grav şi luăm în serios problema’, a adăugat el, promiţând că ‘vinovaţii de această crimă oribilă din neglijenţă vor fi pedepsiţi de o comisie de judecători’.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Facebook a eliminat o postare care dezinformează a preşedintelui SUA, iar Twitter i-a interzis temporar postările

Facebook a eliminat miercuri de pe pagina preşedintelui american Donald Trump un videoclip ce încălca regulile reţelei sociale privind dezinformarea legată de pandemia de COVID-19, informează AFP.

În fragmentul video eliminat, preşedintele republican explica pentru Fox News că este puţin probabilă contaminarea copiilor cu noul coronavirus deoarece copiii sunt imuni “aproape complet”, prin vârsta lor, la COVID-19.

Acest videoclip conţine afirmaţii false conform cărora un anumit grup de persoane nu este susceptibil să contracteze COVID-19, ceea ce încalcă reglementările noastre privind dezinformarea periculoasă referitoare la boală“, a declarat un purtător de cuvânt al reţelei sociale.

Este prima dată când Facebook îl cenzurează direct pe preşedintele Donald Trump. Anterior, în cursul lunii iulie, platforma a adăugat o notă informativă la o postare a preşedintelui american care acuza că votul prin corespondenţă favorizează corupţia. În iunie, platforma a eliminat reclame ale echipei de campanie a preşedintelui ce conţineau simboluri naziste.

Aleşii democraţi şi societatea civilă consideră că Facebook tolerează prea mult afirmaţiile mincinoase sau defăimătoare ale liderului de la Casa Albă.

La rândul său, Twitter a interzis contului de campanie al lui Donald Trump (@TeamTrump) să continue să posteze până când nu elimină mesajul video în care preşedintele susţine că este puţin probabilă contaminarea copiilor cu noul coronavirus.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Revista Presei din 6 august

Ştirile zilei – 6 august 2020

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 6 august în Istorie

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917)

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) – Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial – Soldaţi români angajaţi în Bătălia de la Mărășești din 1917

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917)

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

 

Contextul operativ strategic

Planul de campanie elaborat de comandamentul româno-rus prevedea desfășurarea unei ofensive strategice, cu lovitura principală dată în sectorul Nămoloasa de către Armatei 1 română. După străpungerea frontului inamic, grosul forțelor acestei armate executau o mișcare de învăluire în direcția sud-vest, către Râmnicu Sărat, în scopul lovirii din flanc și spate a grupării principale de forțe a Armatei 9 germane. Manevra urma să fie executată simultan cu un atac de fixare, din direcția nord, executat Armatei 4 ruse. În același timp, unitățile române de cavalerie împreună cu forțele Armatei 6 ruse trebuiau să execute o lovitură secundară în direcția sud-est, cu scopul de a respinge spre Dunăre forțele germano-bulgaro-turce din Câmpia Brăilei.

Înfrângerea trupelor ruse în Galiția orientală și Bucovina a impus renunțarea la acest plan. A fost anulată ofensiva de la Nămoloasa ia trupele a cinci corpuri de armată ruse din compunerea armatelor 4 și 9 ruse au fost scoase de pe frontul român și redislocate în Bucovina și Galiția orientală. Locul acestora pe front urma să fie luat de marile unități ale Armatei 1 române, aflate în curs de concentrare între Clipicești și Liești. Totodată, Armata 6 rusă își lungea frontul la flancul drept până la Liești. Această reorganizare a frontului era prevăzută să se realizeze în perioada 23 iulie/5august -28 iulie/10 august 1917.

Planul de campanie al Puterilor Centrale avea ca obiectiv scoaterea României din război și ajungerea în sudul Rusiei, în Ucraina, pentru a exploata resursele agricole din aceste regiuni. Planul prevedea executarea loviturii principale tot în sectorul Nămoloasa, simultan cu un atac executat pe vale Oituzului.

Declanșarea ofensivei de la Mărăști de către Armatei 1 a obligat Puterile Centrale să renunțe la ofensiva în sectorul Nămoloasa și să-și concentreze efortul la vest de Siret, pe direcția Focșani-Adjud. În scopul de a profita de înfrângere a trupelor ruse din Galiția și Bucovina, la 24 iulie/6 august 1917, forțele centrale declanșează ofensiva, fără a mai aștepta realizarea concentrării tuturor forțelor și mijloacelor stabilite prin planul său de campanie.

 

Forțe participante

Dispozitivul forțelor româno-ruse

Forțele Armatei 1, comandată de generalul Constantin Christescu, erau grupate sub comanda a trei comandamente de corp de armată: Corpul III Armată – comandat inițial de generalul Constantin Iancovescu și ulterior de generalul Aristide Razu, Corpul V Armată – comandat de generalul Ioan Istrate și Corpul VI Armată – comandat de generalul Eremia Grigorescu. În subordinea comandamentului Corpului III Armată au intrat Divizia 5 Infanterie, Divizia 13 Infanterie și Divizia 14 Infanterie. În subordinea comandamentului Corpului V Armată a intrat inițial Divizia 10 Infanterie iar ulterior și Divizia 15 Infanterie, iar în subordinea comandamentului Corpului VI Armată au intrat Divizia 9 Infanterie și Divizia 80 Infanterie rusă. Rezerva Armatei 1 era formată din Divizia 12 Infanterie, Divizia 1 Cavalerie, Divizia 2 Cavalerie, Brigada de Grăniceri și Brigada 1 Călărași.

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) - Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial - Desfăşurarea acţiunilor militare, 6-18 august 1916 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) – Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial – Desfăşurarea acţiunilor militare, 6-18 august 1916 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Forțele Armatei 4 rusă, comandată de generalul Alexandr Ragoza, erau grupate în trei corpuri de armată: Corpul 7 Armată – comandat de generalul Nikolai Leontevici Iunakov, Corpul 8 Armată – comandat de generalul Gheorghi Gheorghevici Elcianinov și Corpul 30 Armată – comandat de generalul Alexandr Nilovici Gavrilov. În subordinea Corpului 7 Armată au intrat Diviziile 13 și 34 Infanterie și Divizia de Cavalerie „Zamurskaia”. În subordinea Corpului 8 Armată a intrat Diviziile 14, 15 și 124 Infanterie (ultima transferată de la Armata 6), iar în subordinea Corpului 30 Armată au intrat Diviziile 71 și 103 Infanterie.

 

Dispozitivul forțelor Puterilor Centrale

Forțele Armatei 9 germane, comandată de generalul Johannes von Eben, erau grupate în subordinea a două comandamente de corp de armată: Corpul I Rezervă – comandat de generalul Curt von Morgen Corpul XVIII Rezervă – comandat de generalul Karl von Wenninger. În subordinea Corpului I Rezervă au intrat Divizia 12 Bavareză și Diviziile 76 și 89 Rezervă germane. În subordinea Corpului XVIII Rezervă au intrat Divizia 62 Infanterie austro-ungară, Divizia 217 Infanterie germană și Corpul Alpin. În rezerva Armatei 9 erau păstrate Divizia 212 Infanterie saxonă și Divizia 13 Trăgători austro-ungară.

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) - Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial - Desfăşurarea acţiunilor militare, 19 august-15 septembrie 1916  - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) – Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial – Desfăşurarea acţiunilor militare, 19 august-15 septembrie 1916 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Comandanți

Comandanți români

Comandanții Armatei 1

- General Constantin Christescu

- General Eremia Grigorescu

- Comandantul Diviziei 5 Infanterie – General Aristide Razu

- Comandantul Diviziei 9 Infanterie – General Constantin Scărișoreanu

- Comandantul Diviziei 10 Infanterie – General Henry Cihoski

- Comandantul Diviziei 13 Infanterie – General Ioan Popescu

- Comandantul Diviziei 14 Infanterie – General Grigore Bunescu

 

Comandanți ruși

- Comandant al Armatei 4 – General Aleksandr Ragoza

 

Comandanți ai Puterilor Centrale

- Comandant al Armatei 9 germană – General de infanterie Johannes von Eben[1]:pp. 183-184

 

Planurile de operații

Desfășurarea acțiunilor militare

Acțiunile militare s-au desfășurat în trei mari etape. Etapa I, între, 24 iulie/6 august-30 iulie/12 august 1917, a constat într-serie de lupte defensive de mare intensitate, în condițile în care marile unități române ocupau treptat noul dispozitiv de luptă, în vederea preluării apărării sectoarelor marilor unități ruse retrase de pe front sau care mai aveau o slabă capacitate de rezistență. În această etapa s-a manifestat și o criza de comandament romano-rusă, constând în neînțelegerile dintre generalii Constantin Christescu și Alexandr Ragoza, comandații armatelor 1 română respectiv 4 rusă. Criza a fost rezolvată prin înlocuirea generalului Constantin Christescu cu generalul Eremia Grigorescu, la comanda Armatei 1.

A doua etapă, de apogeu a bătăliei, cuprinde acțiunile militare din perioada 31 iulie/13 august-6/19 august 1917, fiind caracterizată prin acțiuni ofensive de mare intensitate a Puterilor Centrale, concomitent cu, organizarea unei defensive solide de către trupele române, intrate complet în noul dispzitiv de luptă. Etapa s-a sfârșit cu eșuarea definitivă a ofensivei forțelor centrale.

Cea de-a treia fază a bătăliei, între 7/20 august-21 august/3 septembrie 1917, a fost caracterizată prin diminuarea semnificativă a intensității luptelor, forțele centrale mai încercând o singură acțiune ofensivă importantă, destinată rectificării frontului, în zona Varnița-Muncelu.

 

Rezultate și urmări

Bătălia de la Mărășești a fost cea mai amplă confruntare din vara anului 1917 de pe frontul român, fiind continuarea în timp și spațiu a celei de la Mărăști. Ea s-a întins pe durata a 29 de zile, din care în 16 zile au fost desfășurate acțiuni militare semnificative.

Pierderile suferite au fost mari de fiecare din părți. Armata 1 română a pierdut 27.410 de militari (16%) din efectivul inițial de 170 000 militari: 5.125 morți (125 de ofițeri, 5.000 trupă), 9.818 dispăruți (118 ofițeri, 9.700 trupă) și 12.467 răniți (367 ofițeri, 12.100 trupă). Armata 4 rusă a pierdut 25.620 de militari : 7.083 morți (83 de ofițeri, 7.000 trupă), 8.167 dispăruți (167 ofițeri, 8.000 trupă) și 10.400 răniți (400 ofițeri, 10.100 trupă).

Puterile Centrale au evitat să dea cifre oficiale asupra pierderilor suferite, estimându-se că numai pierderile suferite de Armata 9 germană se ridică la 60-65.000 militari (morți, răniți sau dispăruți).

Pierderea bătăliei de la Mărășești a forțat Puterile Centrale să renunțe definitiv la acțiuni ofensive pe frontul român și să treacă la defensivă. Obiectivele propuse: scoaterea României din război și ajungerea în sudul Ucrainei, nu au putut fi atinse, grație în primul rând rezistenței eroice a forțelor române.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

citti mia mult despre Bătălia de la Mărășești si pe en.wikipedia.org

cititi si Povestea sublocotenentului erou Teodor Grigoriu, singurul supravieţuitor al măcelului de la Răzoare-Mărăşeşti

Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki (6 – 9 august 1945)

stanga - Norul ciupercă provocat de explozia aruncării primei bombe atomice, Little Boy, deasupra orașului Hiroshima;
dreapta - Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice, [The] Fat Man, deasupra orașului Nagasaki s-a ridicat la 18 km (sau 11 mi = 60,000 ft) în atmosferă deasupra hipocentrului

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki (6 – 9 august 1945)

Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki au constat în două atacuri nucleare implicând aruncarea a două bombe atomice, produse de Statele Unite ale Americii, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, asupra a două oraşe din Japonia, Hiroshima şi Nagasaki. La momentul lansării celor două bombe atomice – deşi războiul din Europa se terminase prin capitularea necondiţionată a Germaniei – Japonia şi Statele Unite ale Americii se aflau încă în stare de război. La 6 august 1945 bomba atomică cunoscută ca “Little Boy” a fost aruncată deasupra oraşului Hiroshima, iar trei zile mai târziu, la 9 august 1945, cea de-a doua bombă atomică, cunoscută ca “Fat Man“, a fost detonată deasupra oraşului Nagasaki.

 

Little Boy (“Băieţelul“) a fost numele de cod al primei bombe atomice utilizată într-un conflict armat, care a lovit în dimineaţa zilei de 6 august 1945, oraşul japonez Hiroshima. Bomba a fost lansată de un bombardier B-29 Superfortress pilotat de Colonelul Paul Tibbets de la baza aeriană 393d Bomb Squadron, Missouri Statele Unite.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgen.wikipedia.org

"Little Boy" - prima imagine a bombei, prezentată de Guvernul American după declasificarea documentelor referitoare la aceasta. (1960) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

“Little Boy” – prima imagine a bombei, prezentată de Guvernul American după declasificarea documentelor referitoare la aceasta. (1960) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Fat Man (traducere literală din engleză: „Grasul” sau „Grăsunul”) este numele de cod precum și porecla bombei atomice ce a fost detonată deasupra orașului Nagasaki, Japonia, de către Statele Unite ale Americii la 9 august 1945, la ora 11:02 locală. Era a doua bombă atomică folosită împotriva Japoniei după Little Boy, detonată cu trei zile înainte deasupra orașului Hiroșima, la 6 august. Aceste 2 bombe au dus la capitularea necondiționată a Japoniei, aliatul Germaniei naziste în cel de al Doilea Război Mondial, la 15 august 1945.

Replica of the original Fat Man bomb - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Replica of the original Fat Man bomb – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Fat Man cântărea 4.600 kg, avea o lungime de 3,2 metri și un diametru de 1,5 metri, precum și o putere de explozie de 21 de kilotone TNT (aproximativ 42 milioane de batoane de dinamită).

The Bockscar and its crew, who dropped the Fat Man atomic bomb on Nagasaki - foto preluat de pe en.wikipedia.org

The Bockscar and its crew, who dropped the Fat Man atomic bomb on Nagasaki – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Cu toate că bomba a avut o deviație de aproximativ 2 km, a fost distrus mai mult de jumătate din oraș. Populația orașului Nagasaki a scăzut astfel într-o sutime de secundă de la 422.000 la 383.000 de locuitori: 39.000 de oameni au fost omorâți pe loc, iar peste 25.000 au fost răniți.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice, [The] Fat Man, deasupra orașului Nagasaki s-a ridicat la 18 km (sau 11 mi = 60,000 ft) în atmosferă deasupra hipocentrului. 39.000 de persoane au fost ucise - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice, [The] Fat Man, deasupra orașului Nagasaki s-a ridicat la 18 km (sau 11 mi = 60,000 ft) în atmosferă deasupra hipocentrului. 39.000 de persoane au fost ucise – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Motive pentru efectuarea bombardamentelor

Cele două arme atomice au fost arme de şoc şi teroare. Avantajul enorm al acestor arme nu a fost militar (SUA dispuneau doar de câteva) ci politic. Din punct de vedere militar, Statele Unite ar fi câştigat puţin prin distrugerea a două oraşe japoneze. Dar din punct de vedere civil, Japonia avea să piardă mult. Noutatea adusă de armele nucleare a fost nu distrugerea la scară largă (care s-ar fi putut realiza şi cu arme convenţionale în cantitatea necesară), ci faptul că armele nucleare comprimă distrugerea catastrofică într-o perioadă de timp foarte scurtă schimbă dramatic politica războiului, motivaţiile oamenilor cu putere de decizie şi capacitatea de a reflecta în timp ce războiul se desfăşoară.

 

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
cititi despre Bombardamentele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki si pe en.wikipedia.org

Evenimentele Zilei de 6 august în Istorie

The Enola Gay dropped the “Little Boy” atomic bomb on Hiroshima. In this photograph are five of the aircraft’s ground crew with mission commander Paul Tibbets in the center

foto preluat de pe en.wikipedia.org

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

6 august este a 218-a zi a calendarului gregorian și a 219-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 6 august

(BOR) (†) Schimbarea la Față a Domnului

Schimbarea la Față a Mântuitorului este unul din Praznicele împărătești ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită la 6 august - foto: doxologia.ro

Schimbarea la Față a Mântuitorului - foto preluat de pe doxologia.ro

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una din minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

(BRU) (†) Schimbarea la Față a Domnului și Dumnezeului nostru Isus Cristos

Schimbarea la față - Rafael Sanziol  (1518-1520) - Ulei pe lemn, Muzeul Vaticanului, Roma - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Schimbarea la față – Rafael Sanziol (1518-1520) – Ulei pe lemn, Muzeul Vaticanului, Roma – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

(BRC) (†) Schimbarea la Față a Domnului

Schimbarea la față - Giovanni Bellini, c. 1490 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Schimbarea la față – Giovanni Bellini, c. 1490 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Ziua Hiroshimei – Ziua mondială a luptei pentru interzicerea armei nucleare

stanga - Norul ciupercă provocat de explozia aruncării primei bombe atomice, Little Boy, deasupra orașului Hiroshima; dreapta - Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice, [The] Fat Man, deasupra orașului Nagasaki s-a ridicat la 18 km (sau 11 mi = 60,000 ft) în atmosferă deasupra hipocentrului foto preluat de pe en.wikipedia.org

stanga – Norul ciupercă provocat de explozia aruncării primei bombe atomice, Little Boy, deasupra orașului Hiroshima;
dreapta – Norul ciupercă provocat de explozia aruncării celei de-a doua bombe atomice, [The] Fat Man, deasupra orașului Nagasaki s-a ridicat la 18 km (sau 11 mi = 60,000 ft) în atmosferă deasupra hipocentrului
foto preluat de pe en.wikipedia.org

La 6 august 194,  Bombardierul american Enola Gay a lansat prima bombă atomică, denumită Little Boy, asupra orașului japonez Hiroșima. În jur de 70.000 de persoane sunt ucise instantaneu, și câteva zeci de mii de oameni mor în anii următori de arsuri și de radiații.

 

Romania – Ziua Minerului

Ziua Minerului se sărbătoreşte, în fiecare an, pe data de 6 august, pentru a comemora greva ortacilor de la mina Lupeni, din perioada 5-6 august 1929, mişcarea de protest soldându-se cu 22 de morţi din rândurile minerilor ce au fost împuşcaţi de soldaţii trimişi să înăbuşe conflictul de muncă.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Bolivia – Ziua națională – aniversarea proclamării independenței – 1825

Bolivia (în quechua Buliwya, în aymara Wuliwya), oficial denumită Statul Plurinațional al Boliviei (în spaniolă Estado Plurinacional de Bolivia), este o țară din America de Sud, mărginită cu Brazilia în nord și est, Paraguay și Argentina la sud, Chile în sud-vest și Peru la vest. Cu o suprafață de 1.098.581 km² și o populație de 8,8 milioane de locuitori, Bolivia își are conducerea administrativă împărțită între două orașe importante: Sucre (capitala legală și sediul puterii judiciare) și La Paz (sediul guvernului).

 

Jamaica – Ziua națională – aniversarea proclamării independenței – 1962

Jamaica este o țară insulară din Marea Caraibilor, și a treia cea mai mare insulă din Antilele Mari. Insula are o suprafață de 10.990 km², și se află la 145 km sud de Cuba, și 191 km vest de Hispaniola, insula pe care se află Haiti și Republica Dominicană. Jamaica este a cincea cea mai mare insulă din Caraibe.

 

Astăzi în istorie pentru 6 august

 

Evenimentele Zilei de 6 august în Istorie:

- 6 august 1917 – A început  Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917);

- 6 august 1945 – Bomba atomică de la Hiroșima

 

6 august 258 - A murit Papa Sixtus al II-lea; (data naşterii necunoscută). Sixt al II-lea a fost al 24-lea Papa al Bisericii Catolice. I-a succedat lui Ştefan I in anul 257 la 31 august. In timpul pontificatului sau , stapanirea a reluat ea persecuţiile împotriva creştinilor . Din august 258 , măsuri drastice sunt luate împotriva clerului crestin. Sixt al II-lea s-a refugiat impreuna cu un număr de diaconi, în catacombele aflate de-a lungul Via Appia. La data de 6 august 258, este găsit de soldaţi si este adus în faţa unei instanţe, apoi este decapitat. Patru dintre diaconii aflati in preajma sa, au fost de asemenea executati.

 

6 august 523 - A murit Papa Hormisdas; (nascut cca. 450). Papa Hormisdas este al 52- lea Papa. A murit dupa 9 ani şi 15 de zile de pontificat in fruntea Bisericii Romei. Fiul său a fost si el Papa, sub numele de Silvere.

 

6 august 750 - A decedat Marwān II (n. in anul 688) cel de-al 14-lea si ultimul calif omeyad.

 

6 august 1181 - Cronicile chineze si japoneze consemneaza aparitia unei supernove, care a ramas vizibila pana la începutul anului 1182, în constelaţia Cassiopeia. Aceasta este una dintre cele cinci supernove istorice, identificate ca atare cu certitudine. Deşi mai puţin luminoasă decât celelalte, a rămas vizibila pana la 6 februarie 1182.

 

6 august 1284 - Republica Pisa este învinsa în Bătălia de la Meloria de către Republica Genova , pierzându-şi astfel poziţia navala dominantă în Marea Mediterană.

 

6 august 1484 - Începe asediul cetății Chilia, în timpul campaniei sultanului Baiazid al II-lea în Moldova (iunie – august 1484); după opt zile, cetatea este cucerită de invadatori (la 14 august) și devine raia turcească.

 

6 august 1506 - Oastea Marelui Ducat al Lituaniei a învins armatele Hanatului Crimeii în Bătălia de la Kletsk.

 

6 august 1538 - Este fondat de Gonzalo Jiménez de Quesada orasul Bogotá, actuala capitala a statului sud-american Columbia. Gonzalo Jiménez de Quesada (n. 1495, Cordoba, Spania – d. 16 februarie 1579 la Bogota a fost un conchistador spaniol care a condus, între 1536 și 1538, expediția spaniolă care a descoperit și a cucerit un teritoriu intins din actuala Columbie.

 

6 august 1644 - S-a născut Louise de la Vallière, metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței (d. 1710)

 

6 august 1660 - A murit pictorul spaniol Diego Velasquez; (n.6.06.1599).

 

6 august 1651 - S-a născut François Fénelon (de Salignac de La Mothe), prelat catolic şi scriitor francez, precursor al iluminismului (“Aventurile lui Telemac”, “Dialoguri despre elocinţă”, “Fabule”); (d.07.01.1715).

 

6 august 1666 - S-a născut Maria Sofia de Neuburg, regină a Portugaliei (d. 1699)

 

6 august 1697 - S-a născut Carol Albert de Bavaria ( d. 20 ianuarie 1745), fost principe elector al Sfantului Imperiu Romano- German și împărat romano-german al si imparat al Imperiului Romano-German, sub numele de Carol al VII-lea între anii 1742-1745), în contextul discuțiilor dacă Maria Terezia de Habsburg este sau nu aptă să-i succeadă la tron tatălui ei.

 

6 august 1766 - S-a născut William Hyde Wollaston, medic și chimist englez (d. 1828)

 

6 august 1775 - S-a născut Louis-Antoine, duce de Angoulême, ultimul Delfin (print mostenitor) al Franţei; (d. 1844).

 

6 august 1791 - Inaugurarea Porții Brandenburg din Berlin.

 

6 august 1806 - Ca urmare a înfrângerii suferite în Războiul celei de-a Treia Coaliții, împăratul Francisc al II-lea abdică și dizolvă Sfântul Imperiu Roman.

Bătălia de la Austerlitz, cunoscută și ca Bătălia celor trei împărați, a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon  foto (Napoléon la bătălia de la Austerlitz, de François Gérard):  ro.wikipedia.org

Bătălia de la Austerlitz, cunoscută și ca Bătălia celor trei împărați, a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon
foto (Napoléon la bătălia de la Austerlitz, de François Gérard): ro.wikipedia.org

Războiul celei de-a Treia Coaliții a fost un conflict militar din cadrul Războaielor napoleoniene, care a opus Regatul Unit, Imperiul Austriac și Imperiul Rus, pe de o parte, Franței și aliaților săi. Conflagrația s-a derulat între 11 aprilie și 26 decembrie 1805, cuprinzând operațiuni militare pe mai multe teatre de operațiuni (teatrul principal fiind cel din Germania centrală și Austria, la nord de Alpi), dar și bătălii navale, cum au fost cele de la Capul Finisterre și de la Trafalgar.

 

6 august 1809 - S-a nascut Alfred, Lord Tennyson, poet englez (d. 1892)

 

6 august 1813 - Generalul și omul de stat sud-american Simon Bolivar a ocupat orașul Caracas și a restaurat republica.

Simon Bolivar.jpg

Simón José Antonio de la Santísima Trinidad Bolívar y Ponte Palacios y Blanco, cunoscut mai mult ca Simón Bolívar (n. 24 iulie 1783 în Caracas, Venezuela – d. 17 decembrie, 1830, în Santa Marta, Columbia) a fost conducătorul unor mișcări de independență în America de Sud, numite uneori „Războiul lui Bolívar”.

 

6 august 1825 - Proclamarea independenței Boliviei. Sărbătoare națională.

Bolivia (în quechua Buliwya, în aymara Wuliwya), oficial denumită Statul Plurinațional al Boliviei (în spaniolă Estado Plurinacional de Bolivia), este o țară din America de Sud, mărginită cu Brazilia în nord și est, Paraguay și Argentina la sud, Chile în sud-vest și Peru la vest. Cu o suprafață de 1.098.581 km² și o populație de 8,8 milioane de locuitori, Bolivia își are conducerea administrativă împărțită între două orașe importante: Sucre (capitala legală și sediul puterii judiciare) și La Paz (sediul guvernului).

 

6 august 1844 - S-a născut Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, tatăl reginei Maria a României (d. 1900)

 

6 august 1845 - „Societatea Geografică Rusă” este fondată la Sankt Petersburg.

 

6 august 1863 - La Londra a intrat în funcțiune primul metrou din lume, de-a lungul sectorului Victoria Street, cu lungimea de 6,3 kilometri. Tracțiunea era realizată cu o mașină cu abur.

 

6 august 1866 - S-a născut Maria Ciucurescu, actriță română (d.1939)

 

6 august 1867 - S-a înființat Biblioteca Academiei Române.

 

6 august 1868 - S-a născut Paul Claudel, poet, dramaturg şi eseist francez , unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai curentului şi grupării Renouveau catholique (“Oraşul”, “Cele cinci mari ode”, “Pâine amară”, “Povestea lui Tobi şi a Sarei”); (d.23.02.1955).

 

6 august 1868 - S-a născut Lipót Ács (Lipót Auerbach), scriitor, designer si pedagog maghiar ; (d. 1945).

 

6 august 1877 - Marele duce Nicolae adresează domnitorului Carol I noi telegrame în care solicită trecerea Dunării de către întreaga armată română. Unități ale armatei române trec Dunărea și iau în primire paza podului de vase Zimnicea-Șiștov.

Războiul de Independență al României (1877 – 1878) - Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svisto - foto preluat de pe radiojurnalspiritual.ro

Războiul de Independență al României (1877 – 1878) – Primele unităţi ale Armatei Române au trecut Dunărea şi au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svisto – foto preluat de pe radiojurnalspiritual.ro

cititi si Războiul de Independență al României (1877 – 1878)

 

6 august 1879 - A murit Johann von Lamont, astronom şi fizician scoţiano-german; (n. 13.12.1805).

 

6 august 1881 - S-a născut sir Alexander Fleming, bacteriolog britanic, laureat al Premiului Nobel, descoperitorul penicilinei; (d.11.03.1955).

 

6 august 1887 - A murit George Creţianu, poet şi publicist român, membru de onoare al Academiei Române; (n. 1829).

 

6 august 1890 - Criminalul William Kemmler, condamnat la moarte, a fost prima persoană executată pe scaunul electric, în închisoarea Auburn din New York.

 

6 august 1893 - Canalul Corint este deschis pentru traficul navelor maritime.

Corinth Canal 2.jpg

Canalul Corint este un canal artificial care leagă Golful Corint din Marea Ionică de Golful Saronic din Marea Egee. Canalul taie Istmul Corint și separă Peloponezul de restul Greciei. Canalul are 6,3 km lungime, fiind construit între anii 1881 – 1893.

 

6 august 1914 - Primul Război Mondial: Serbia declară război Germaniei. Austro-Ungaria declara razboi Rusiei.

 

6 august 1917 - Primul Război Mondial - A început Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) între armatele României și Germaniei.

Soldaţi români angajaţi în Bătălia de la Mărășești din 1917 - foto: ro.wikipedia.org

Soldaţi români angajaţi în Bătălia de la Mărășești din 1917 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară. Generalul german Curt von Morgen, comandantul Corpului I de Rezerva, consemna în memoriile sale: “Rezistența dușmanului, în special a românilor, a fost neobișnuit de dârză și s-a manifestat prin 61 de contraatacuri … în decursul celor 14 zile de luptă. Ele au condus mai ales la lupta cu baioneta.”

Curt von Morgen (n. 1 noiembrie 1858, Nysa, Prusia – d. 15 februarie 1928, Lübeck) unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de comandant al Corpului I Rezervă și Corpului XIV Rezervă. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului I Rezervă în campania acestuia din România, din anii 1916-1917 - foto - ro.wikipedia.org

Curt von Morgen - foto – ro.wikipedia.org

Curt von Morgen (n. 1 noiembrie 1858, Nysa, Prusia – d. 15 februarie 1928, Lübeck) unul dintre generalii armatei Germaniei din Primul Război Mondial. A îndeplinit funcțiile de comandant al Corpului I Rezervă și Corpului XIV Rezervă. A îndeplinit funcția de comandant al Corpului I Rezervă în campania acestuia din România, din anii 1916-1917.

În inima românilor, această bătălie are un loc special datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii Pe aici nu se trece!.

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române - foto - ro.wikipedia.org

Ecaterina Teodoroiu - foto – ro.wikipedia.org

Ecaterina Teodoroiu (născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România) cercetașă și participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârșitul bătăliei de la Mărășești luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române.

Eremia-Teofil Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863, Golășei, lângă Târgu Bujor, în prezent cartier al acestui oraș - d. 19 iulie 1919, București) unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial -  foto - ro.wikipedia.org

Eremia-Teofil Grigorescu – foto – ro.wikipedia.org

Eremia-Teofil Grigorescu (n. 28 noiembrie 1863, Golășei, lângă Târgu Bujor, în prezent cartier al acestui oraș – d. 19 iulie 1919, București) unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

Planificarea germană a denumit operațiunea “Bătălia de străpungere de pe Putna și Șușița”, făcând parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei împreună cu Bătălia de la Oituz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germanii și austro-ungarii au plasat în dreptul localității Mărășești o forță de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri – una dintre cele mai mari densități artileristice. Începută ca o bătălie de urmărire a forțelor rusești – care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de “a sfărâma armata română din Moldova”, după cum chiar mareșalul Hindenburg, șeful Marelui Stat Major german, afirma. Cotidianul “Times” scria că “Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români …” .

Cronologie

- 6 august: Atacul artileriei germane (conduse de generalul Curt von Morgen); divizia 5, condusă de generalul Eremia Grigorescu contraatacă și rezistă pe pozițiile din zona satului Doaga.

- 7 august: Trupele germane reiau atacul, iar românii trec la contraatacul la baionetă (luptă corp la corp). Unitățile române părăsesc satul Doaga și se retrag la marginea pădurii Prisaca, unde organizează o nouă apărare.

- 8 august: Generalul Johannes von Eben schimbă sectorul de atac, pe frontul apărat de trupele ruse aliate, care se retrag mai spre nord, având un regiment anihilat.

- 9 august: Germanii atacă mai intens, dar suferă pierderi ca urmare a acțiunii unității de artilerie româno-ruse de pe malul estic al Siretului.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

6 august 1917 - A murit Maria Zaharia, o fetiță româncă de doisprezece ani, căzută eroic în luptele de la Mărășești. (n. 1905) Maria Zaharia (cunoscută și ca Măriuca Zaharia; n. 1905, Pădureni, Mărășești, România[1] – d. 6 august 1917, Mărășești, România) a fost o fetiță româncă de doisprezece ani, căzută eroic în luptele de la Mărășești din cadrul Primului Război Mondial. Drept recunoaștere a meritelor ei, a fost îngropată în Mausoleul de la Mărășești.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

6 august 1917 - S-a născut Robert Mitchum, actor american (“Povestea lui G. I. Joe”, “Focuri încrucişate”, “Băieţi buni, băieţi răi”) (d.01.07.1997).

 

6 august 1926 - Înotătoarea americană Gertrude Ederle a fost prima femeie din lume care a traversat Canalul Mânecii. Traversarea a durat mai mult de 14 ore.

Gertrude Ederle – First Woman to Swim the English Channel from Kerri Lienhard on Vimeo.

 

6 august 1935 - A murit George Vâlsan, geograf român, membru al Academiei Române; (n. 1885).

 

6 august 1937 - S-a născut Tamás Adamik, scriitor, filolog şi istoric literar maghiar.

 

6 august 1938 - S-a născut compozitorul român Liviu Glodeanu; (d. 1978).

 

6 august 1940 - Estonia a fost anexată ilegal de Uniunea Sovietică.

 

6 august 1941 - S-a născut poetul român Cezar Ivănescu; (d. 2008).

 

6 august 1942 - A murit Alfonso Castaldi, compozitor şi dirijor român de origine italiană; (n.23 aprilie 1874). S-a stabilit în Romania la vârsta de 20 de ani. În 1914 a fondat orchestra Tinerimea simfonică din București. Între 1925 și 1929 a fost inspector al muzicii în Ministerul Artelor. În afară de prelucrări după autori preclasici, a compus două simfonii, schița simfonică „Tarantella”, poeme simfonice („Talatta”; „Marsyas”, muzică de cameră. Are realizări și în domeniul muzicii vocale (coruri, cântece, etc.).

Deosebit de importantă a fost activitatea sa pedagogică în domeniul predării armoniei și contrapunctului, fiind profesorul multor compozitori și dirijori români, printre care George Georgescu, Ion Dumitrescu,Alfred Alessandrescu,Gheorghe Dumitrescu. A fost și un talentat de artist plastic, pictând portrete și peisaje. A făcut parte din cercul de artiști plastici de seamă ai vremii sale: Jean Steriadi, Camil Ressu, Fritz Storck, Pul Verona, Stefan Luchian, Iosif Iser, Oscar Han.

 

6 august 1942 - Regina Wilhelmina a a Țărilor de Jos devine prima regină domnitoare care se adresează sesiunii comune a Congresului Statelor Unite.

Regina Wilhelmina a Olandei în 1942
Regina Wilhelmina a Olandei în 1942

Wilhelmina (Wilhelmina Helena Pauline Maria; 31 august 1880 – 28 noiembrie 1962) a fost regina Olandei din 1890 până în 1948. A domnit timp de aproape 58 de ani, cea mai lungă domnie a unui monarh olandez.

 

6 august 1943 - S-a născut Dan Grigore, pianist român.

Dan Grigore (n. 6 august 1943, București) este un muzician român, pianist și profesor de pian, elev al Cellei Delavrancea şi al lui Mihail Jora.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

6 august 1945 - Al doilea război mondial – Bombardierul american Enola Gay a lansat prima bombă atomică, denumită Little Boy, asupra orașului japonez Hiroșima. În jur de 70.000 de persoane sunt ucise instantaneu, și câteva zeci de mii de oameni mor în anii următori de arsuri și de radiații.

"Little Boy" - prima imagine a bombei, prezentată de Guvernul American după declasificarea documentelor referitoare la aceasta. (1960) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

“Little Boy” – prima imagine a bombei, prezentată de Guvernul American după declasificarea documentelor referitoare la aceasta. (1960) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

„Enola Gay” este numele unui avion de bombardament de tipul B-29 Superfortress ce a aparținut Forțelor Aeriene ale Statelor Unite (acronim USAAF). „Enola Gay” a lansat prima bombă atomică folosită într-un conflict militar (botezată „Little Boy”) la data de 6 august, 1945, asupra orașului japonez Hiroshima. Datorită rolului său în primele bombardamente atomice numele „Enola Gay” a devenit aproape sinonim cu bombardamentele însele. Ca urmare a acestor două bombardamente atomice, Japonia a capitulat câteva zile mai târziu, la 15 august 1945, astfel luând sfârșit cel de-al doilea război mondial. Numele bombardierului a fost inspirat de Enola Gay Tibbets, mama pilotului Paul Tibbets.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

6 august 1945 - Guvernul sovietic restabilește relațiile diplomatice cu România. Guvernele SUA și Angliei au condiționat reluarea relațiilor diplomatice de includerea în guvernul Petru Groza a unor reprezentanți ai PNL și PNȚ. Vor stabili relații diplomatice cu România la 5 februarie 1946.

 

6 august 1955 - A murit Nicolae Bălan, mitropolitul Transilvaniei şi Banatului (n. 27.04.1882).

 

6 august 1960 - Revoluția Cubaneză - Cuba naționalizează proprietățile americane și cu capital străin din țară.

Revoluția Cubaneză (26 iulie 1953 - 1 ianuarie 1959) Fotografie cu rebelii victorioşi realizată de Raúl Corrales, denumită La Caballería (Cavaleria) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revoluția Cubaneză (26 iulie 1953 – 1 ianuarie 1959) Fotografie cu rebelii victorioşi realizată de Raúl Corrales, denumită La Caballería (Cavaleria) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revoluția Cubaneză a fost o revoltă armată victorioasă a Mișcării 26 Iulie. Sub conducerea lui Fidel Castro, mișcarea a reușit să-l răstoarne pe dictatorul Fulgencio Batista, sprijinit de către Statele Unite ale Americii, pe 1 ianuarie 1959.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

6 august 1962 - Proclamarea independenței statului Jamaica. Sărbătoare națională.

Jamaica este o țară insulară din Marea Caraibilor, și a treia cea mai mare insulă din Antilele Mari. Insula are o suprafață de 10.990 km², și se află la 145 km sud de Cuba, și 191 km vest de Hispaniola, insula pe care se află Haiti și Republica Dominicană. Jamaica este a cincea cea mai mare insulă din Caraibe.

 

6-12 august 1969 - S-au desfăşurat lucrările Congresului al X-lea al PCR.

Deschiderea oficială a Congresului al X-lea al PCR (6-12 august 1969) - foto preluat de pe adevarul.ro

Deschiderea oficială a Congresului al X-lea al PCR  (6-12 august 1969) – foto preluat de pe adevarul.ro

Din 1969 Ceauşescu a devenit un lider de neînlocuit. Crease astfel de mecanisme încât o fracţiune coalizată împotriva lui nu putea acţiona cu şanse de izbândă. Cel de-al doilea congres al partidului de la venirea lui Ceauşescu la putere s-a ţinut între 6 şi 12 august 1969. Data lui fusese amânată din cauza vizitei lui Nixon la Bucureşti.
cititi mai mult pe adevarul.ro

 

6 august 1972 - S-a născut cântăreața britanică Geri Halliwell.

 

6 august 1973 - Compozitorul și cântărețul american Stevie Wonder a suferit un grav accident răsturnându-se cu mașina, în urma căruia a stat patru zile în comă și și-a pierdut complet vederea.

Stevie Wonder (la naștere Stevland Hardaway Judkins, născut pe data de 13 mai 1950; și-a schimbat mai târziu numele în Stevland Hardaway Morris)  este un cântăreț, compozitor, multi-instrumentist și producător american. Este orb din naștere. A semnat un contract cu casa de discuri Motown la vârsta de 11 ani și continuă să cânte pentru aceasta și în ziua de azi.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.orgwww.agerpres.roen.wikipedia.org

 

6 august 1973 - A murit regizorul roman de teatru si film Sica Alexandrescu; a fost vreme îndelungată prim-regizor al Teatrului Naţional din Bucureşti, pe scena căruia a montat comediile lui I.L.Caragiale (filmografie: “Bădăranii”, “O scrisoare pierdută”); (n.15.08.1896)

 

6 august 1978 - A murit Papa Paul al VI-lea (Giovanni Battista Montini) (21 iun. 1963 – 6 aug.1978) (n.26.09.1897).

 

6 august 1990 - Organizația Națiunilor Unite decretează un embargou împotriva Irakului și autorizează, la 25 august 1990, recurgerea la forță împotriva regimului de la Bagdad.

 

6 august 1991 - Programatorul britanic Tim Berners-Lee și-a publicat primele sale idei pentru realizarea unui sistem de documente legate între ele prin Internet, sistem ce avea să fie denumit World Wide Web.

Tim Berners-Lee-Knight-crop.jpg
Berners-Lee in 2008

Sir Timothy John (Tim) Berners-Lee, cunoscut și ca TimBL, (n. 8 iunie 1955) este un programator englez, inventator al World Wide Web-ului. Este actualmente director al World Wide Web Consortium (W3C), organizația ce tutelează standardele Web-ului. Tim Berners-Lee a propus pentru prima dată în (martie 1989) un sistem de management al informatiilor, care la scurt timp, cu ajutorul lui Robert Cailliau a implementat cu succes prima comunicare HTTP între un client si un server „via Internet”. Primul sit web, http://info.cern.ch., creat de către Lee și ceilalți colaboratori, exista și în 2015.

 

6 august 2000 - A decedat actorul roman Petre Gheorghiu; (n.Iasi; d. 20.06.1929).

 

6 august 2001 - Președintele Boliviei, Hugo Banzer, a demisionat din funcție.

 

6 august 2002 - A decedat Edsger W. Dijkstra, informatician olandez; a rămas celebru pentru algoritmul drumului minim într-un graf, algoritm care-i poartă numele; (n. 11.05.1930).

 

6 august 2005 - A murit Ibrahim Ferrer, cântăreţ cubanez celebru, membru al grupului „Buena Vista Social Club”; (n.20.02.1927).

 

6 august 2005 - În Brazilia a avut loc unul dintre cele mai mari jafuri bancare: 65 milioane de dolari americani.

 

6 august 2012 - Rover-ul Curiosity, trimis de NASA la 26 noiembrie 2011, a ajuns pe Marte.

PIA16239 High-Resolution Self-Portrait by Curiosity Rover Arm Camera square.jpg

Mars Science Laboratory, prescurtat MSL, este o sondă spațială a agenției spațiale americane NASA lansată spre planeta Marte. Sarcina principală a misiunii MSL este de a cerceta dacă pe Marte poate exista sau chiar a existat viață. Componenta cheie a sondei MSL este vehiculul de teren (rover) „Curiosity” (în engleză: „Curiozitate”), care după amartizare urmează să se deplaseze autonom și să execute toate experimentele și cercetările științifice prevăzute. Curiosity are mărimea unui mic autoturism și cântărește 900 kg, devenind astfel cel mai greu obiect creat de mâna omului și lansat pe Marte vreodată (vehiculele sondelor Viking cântăreau sub 600 kg).

Tehnica folosită valorifică experiența câștigată cu vehiculele de pe Marte folosite în misiuni anterioare: două vehicule din cadrul misiunii Mars Exploration Rover (MER) precum și vehiculul Sojourner al misiunii Mars Pathfinder. Desigur însă că posibilitățile lui Curiosity le depășesc pe cele anterioare în toate domeniile.

În Curiosity au fost înglobate diverse inovații, îndeosebi pentru asigurarea unei amartizări exacte și line și pentru alimentarea cu energie printr-o baterie cu radionuclizi stabili (în loc de celule solare dependente de lumina zilei de pe Marte). MSL a fost lansat la 26 noiembrie 2011 la bordul unei rachete de tip Atlas V(541) de la cosmodromul Cape Canaveral Air Force Station din Florida, SUA. Zborul spre Marte a durat circa 9 luni și amartizarea a avut loc la 6 august 2012.

 

6 august 2020 - La Ordinea Zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

Schimbarea la Față a Domnului (6 august)

Schimbarea la față – Giovanni Bellini, c. 1490

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe ro.wikipedia.org si ro.orthodoxwiki.org

 

Schimbarea la Față a Domnului

Schimbarea la față a lui Iisus Hristos (sau Transfigurarea Domnului) este un eveniment descris de Evangheliile sinoptice, în care Iisus se schimbă la față pe Muntele Tabor, (Matei 17:1-9, Marcu 9:2-8, Luca 9:28-36). Iisus devine strălucitor, vorbește cu Moise și Ilie și este numit Fiul lui Dumnezeu. Este una din minunile lui Iisus menționate în Evanghelii.

Acest miracol este unic față de celelalte care apar în Evanghelii în sensul că efectul miracolului se produce asupra lui Iisus. Toma de Aquino a considerat schimbarea la față cel mai mare miracol în sensul că acest miracol completează botezul și ne arată perfecțiunea vieții în Rai.

Și după șase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru și pe Iacov și pe Ioan, fratele lui, și i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Și S-a schimbat la față, înaintea lor, și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: “Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultați-L”. Și, auzind, ucenicii au căzut cu fața la pământ și s-au spăimântat foarte. Și Iisus S-a apropiat de ei, și, atingându-i, le-a zis: Sculați-vă și nu vă temeți. Și, ridicându-și ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Și pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneți ceea ce ați văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morți.
— Matei 17:1-

Schimbarea la faţă a lui Iisus Hristos - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Schimbarea la faţă a lui Iisus Hristos – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Schimbarea la Față a Mântuitorului este unul din Praznicele împărătești ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită la 6 august.

Iisus Hristos împreună cu cei trei ucenici, Apostolii Petru, Iacov și Ioan au mers pe Muntele Tabor unde, în timp ce Îl priveau, Mântuitorul a început să strălucească foarte puternic. În timpul acestei străluciri, au venit Ilie și Moise și au vorbit cu El. Ucenicii au fost foarte uimiți și înspăimântați.

Această întâmplare dezvăluie divinitatea lui Iisus Hristos, înainte de Patimile Sale, astfel încât ucenicii să înțeleagă, după Înălțarea Sa, că El este cu adevărat Fiul lui Dumnezeu Tatăl și că Patimile Sale au fost acceptate cu bună știință (Marcu 9:2-9). De asemenea, ne arată posibilitatea propriei noastre îndumnezeiri.

Această întâmplare a subiectul unei dispute între Sfântul Grigorie Palama și Varlaam din Calabria. Varlaam credea că lumina strălucirii lui Iisus era lumină creată, în timp ce Grigorie Palama susținea că ucenicilor le-a fost dat harul de a percepe lumina necreată a lui Dumnezeu. Acest fapt susține argumentul lui Grigorie, mai larg, cum că noi nu-l putem cunoaște pe Dumnezeu în esența Sa, dar Îl putem cunoaște în energiile Sale, pe măsură ce El Însuși se revelează.

Mențiuni ale Schimbării la Față se găsesc în Sfânta Scriptură: Matei 17:1-8, Marcu 9:2-9, Luca 9:28-36, și II Petru 1:16-19.

Schimbarea la față - Rafael Sanziol  (1518-1520) - Ulei pe lemn, Muzeul Vaticanului, Roma - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Schimbarea la față – Rafael Sanziol (1518-1520) – Ulei pe lemn, Muzeul Vaticanului, Roma – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Semnificația teologică

La șase zile după ce a spus ucenicilor Săi: “Sunt unii din cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu venind întru putere” (Matei 16, 28; Marcu 9, 1), Iisus îi luă pe Apostolii Săi preferați: Petru, Iacov și Ioan; ducându-i deoparte, urcă pe un munte înalt – muntele Taborului în Galileea – ca să se roage. Se cuvenea într-adevăr ca cei care aveau să asiste la suferința Sa la Ghetsimani și care aveau să fie martorii cei mai importanți ai Patimilor Sale, să fie pregătiți pentru această încercare prin priveliștea slăvirii Sale: Petru, pentru că tocmai își mărturisise credința în dumnezeirea Sa; Iacov, căci a fost primul care a murit pentru Hristos; și Ioan care mărturisi din experiența sa slava dumnezeiască, făcând să răsune ca “fiu al tunetului” teologia Cuvântului întrupat.

El îi urcă pe munte, ca simbol al înălțării spirituale care, din virtute în virtute, duce la dragoste, virtute supremă care deschide calea contemplării dumnezeiești. Această înălțare era de fapt esența întregii vieți a Domnului care, fiind înveșmântat cu slăbiciunea noastră, ne-a deschis drumul către Tatăl, învățându-ne că isihia (liniștirea) este mama rugăciunii, iar rugăciunea este cea care arată către noi slava lui Dumnezeu.

Şi pe când se ruga, deodată, fața Sa deveni o alta, Se schimbă și sclipi ca soarele, în timp ce hainele sale deveniră strălucitoare, de un alb scânteietor, cum nu poate înălbi pe pământ înălbitorul” (Marcu 9, 3). Cuvântul lui Dumnezeu întrupat își arăta astfel strălucirea naturală a slavei dumnezeiești, pe care o avea în El însuși și pe care o păstrase după Întruparea Sa, dar care rămânea ascunsă sub acoperământul trupului. Încă de la zămislirea Sa în pântecele Fecioarei, într-adevăr, dumnezeirea S-a unit cu natura trupească iar slava divină a devenit, în mod ipostatic, slava trupului asumat. Ceea ce Hristos le arăta Apostolilor Săi în vârful muntelui nu era deci o priveliște nouă, ci manifestarea strălucită în El a îndumnezeirii naturii omenești – inclusiv trupul – și a unirii Sale cu splendoarea dumnezeiască.

Spre deosebire de fața lui Moise care strălucise de o slavă venită din afară după revelația din Muntele Sinai (cf. Exod 34, 29), fața lui Hristos apăru pe muntele Taborului ca un izvor de lumină, izvor al vieții dumnezeiești făcută accesibilă omului și care se răspândea și pe “veșmintele” Sale, adică asupra lumii din afară dar și pe lucrurile făcute de activitatea și civilizația omenească.

El s-a schimbat la Față, ne confirmă Sfântul Ioan Damaschin, nu asumând ceea ce El nu era ci arătându-le Apostolilor Săi ceea ce El era, deschizându-le ochii și, din orbi cum erau, făcându-i văzători” (Sfântul Ioan Damaschin, Predică la Schimbarea la Față, 12 – PG 96, 564). Hristos deschise ochii Apostolilor Săi iar aceștia, cu o privire transfigurată de puterea Duhului Sfânt, văzură lumina dumnezeiască indisociabil unită cu trupul Sau. Fură deci ei înșiși schimbați la față și primiră prin rugăciune puterea de a vedea și cunoaște schimbarea survenită în natura noastră datorate unirii sale cu Cuvântul (Sf. Grigore Palama).

Precum soarele pentru cele ale simțurilor, așa este Dumnezeu pentru cele ale sufletului” (Sf. Grigore Teologul), de aceea autorii Evangheliilor spun că fața Dumnezeului-Om, care este “lumina cea adevărată Care luminează pe tot omul care vine în lume” (Ioan 1, 9), sclipea ca soarele. Dar această lumină era în fapt incomparabil superioară oricărei lumini a simțurilor și, incapabili să îi mai suporte strălucirea inaccesibilă, Apostolii căzură la pământ.

Lumina nematerială, necreată și situată în afara timpului, aceasta era Împărăția lui Dumnezeu venit întru puterea Duhului Sfânt, după cum Domnul promisese Apostolilor Săi. Întrevăzută atunci pentru o clipă, această lumină va deveni moștenirea veșnică a aleșilor în Împărăție, când Hristos va veni din nou, strălucind în toată scânteierea slavei Sale. Va reveni învăluit în lumină, în această lumină care a strălucit în Tabor și care a țâșnit din mormânt în ziua Învierii Sale, și care, răspândindu-se asupra sufletului și trupului celor aleși, îi va face să strălucească și pe ei “precum soarele” (cf. Matei 13:43).

Dumnezeu este lumină, iar vederea Sa este lumină” (Sfântul Simeon Noul Teolog, Discurs Etic V, 276). Asemeni Apostolilor în vârful Taborului, numeroși Sfinți au fost martorii acestei revelări a lui Dumnezeu în lumină. Totuși lumina nu este pentru ei doar un subiect de contemplație, ci și harul îndumnezeitor care le permite sa “vadă” pe Dumnezeu, astfel încât se confirmă cuvintele Psalmistului : “întru lumina Ta vom vedea lumină” (Psalmii 35:10).

În mijlocul acestei slăvite priveliști se arătară – alături de Domnul – Moise și Ilie, doi mari profeți din Vechiul Testament, reprezentând respectiv Legea și Proorocii, care îl mărturiseau ca stăpân al celor vii și al celor morți (Moise a murit înainte de a intra în Pământul Făgăduinței iar Ilie a fost dus într-un loc tainic fără să cunoască moartea). Şi vorbeau cu El, în lumină, despre Exodul pe care avea să îl înfăptuiască la Ierusalim, adică Patimile Sale, căci prin Patimi și prin Cruce această slăvire trebuia să fie dată oamenilor.

Ieșiți afară din ei înșiși, răpiți în contemplarea luminii dumnezeiești, Apostolii erau copleșiți ca de un somn și “neștiind ce zice, Petru îi spuse lui Iisus: Stăpâne, ce bine ar fi să rămânem aici; dacă vrei vom face trei corturi: unul pentru tine, unul pentru Moise si unul pentru Ilie“. Întorcându-și apostolul de la aceasta dorință prea omenească, ce consta în a se mulțumi de bucuria pământească a luminii, Domnul le arată atunci un “cort” mai bun și un lăcaș cu mult mai înalt pentru a sălășlui în el slava Sa. Un nor luminos veni să îi acopere cu umbra Sa, iar glasul Tatălui Se făcu auzit în mijlocul acestui nor, mărturisind pe Domnul: “Acesta este Fiul Meu prea-iubit, în care am bine-plăcut; ascultați de El“. Acest nor era harul Duhului înfierii și, la fel ca și la Botezul Său în Iordan, glasul Tatălui mărturisea pe Fiul și arăta că cele trei entități ale Sfintei Treimi, întotdeauna unite, participă la Mântuirea omului.

Lumina lui Dumnezeu, care permisese mai întâi Apostolilor să îl “vadă” pe Hristos, îi ridică la o stare superioară viziunii și cunoștinței omenești când ea străluci mai puternic. Ieșiți în afară de tot ce este vizibil și chiar din ei înșiși, ei pătrunseră atunci în întunericul supra-luminos, în care Dumnezeu petrece (Psalmii 17:12) și “închizând ușa simțurilor lor“, ei primiră revelația Tainei Treimii, care este mai presus de orice afirmație și de orice tăgăduire (Teologia mistică a Sfântului Dionisie Areopagitul a fost aplicată Tainei Schimbării la Față în principal de către Sf. Grigore Palama).

Încă insuficient pregătiți revelației unor asemenea taine, căci nu trecuseră încă prin încercarea Crucii, Apostolii se înspăimântară cumplit. Dar când își ridicară capetele, îl văzură pe Iisus, singur, redevenit ca mai înainte, Care se apropie de ei și îi liniști. Apoi, coborând din munte, El le ceru să nu vorbească nimănui de cele ce văzuseră, până când Fiul Omului nu se va scula din morți.

Sărbătoarea Schimbării la Față este deci prin excelență aceea a îndumnezeirii naturii noastre omenești și a participării trupului nostru trecător la bunurile veșnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci că scopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplația slavei Sale dumnezeiești. Din acest motiv sărbătoarea Schimbării la Față i-a atras în mod deosebit pe călugări, care și-au închinat întreaga viață căutării acestei lumini.

Numeroase Mănăstiri au fost închinate acestei Sărbători, mai ales după controversa isihastă din secolul XIV, despre natura luminii din Tabor și despre contemplație. De notat de asemenea că, după o tradiție care circula pe vremea iconoclasmului, prima Icoană, scrisă de înșiși Apostolii, a fost aceea a Schimbării la Față. E vorba desigur mai puțin de un fapt istoric cât de o interpretare simbolică, prezentând legătura intimă întreținută de tradiția Bisericii între arta Icoanei și această Sărbătoare a vederii lui Hristos întru slavă.

Schimbarea la Față a Mântuitorului este unul din Praznicele împărătești ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită la 6 august - foto: doxologia.ro

Schimbarea la Față a Mântuitorului - foto: doxologia.ro

 

Prăznuirea sărbătorii

În seara de dinaintea sărbătorii se ține Vecernia Mare iar a doua zi dimineața se slujește Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur, precedată, de obicei, de Utrenie.

Slujba Vecerniei cuprinde citiri din: Ieșirea 24:12-18, 33:11-23, 34:4-6, 8; I Regi 19:3-9, 11-13, 15-16. Utrenia cuprinde citiri din: Luca 9:28-36, iar Sfânta Liturghie din: II Petru 1:10-19; Matei 17:1-9.

Se crede că Schimbarea la Față a Mântuitorului a avut loc în timpul Sărbătorii Corturilor (Sucot) și astfel prăznuirea acesteia în Biserica Creștină devine împlinirea prin Noul Testament a sărbătorii Vechiul Testament. În prezent, prăznuirea are loc în 6 august, cu patruzeci de zile înainte de Înălțarea Sfintei Cruci. Așa cum Petru, Iacov și Ioan au văzut transfigurarea înainte de răstignire astfel încât ei să afle cine este cel care va suferi pentru ei, Biserica leagă aceste două praznice pentru a-i ajuta pe credincioși să înțeleagă misiunea Mântuitorului și faptul că suferința Lui a fost voluntară și pe deplin acceptată.

Pe vremuri, sărbătoarea Schimbării la Față se situa în Postul Mare, dar a fost considerată o sărbătoare prea veselă pentru perioada respectivă. Sfântul Grigorie Palama, un mare propovăduitor al înțelesurilor Schimbării la Față este prăznuit în zilele noastre într-una din Duminicile Postului Mare.

Odovania praznicului se face la 13 august, când se cântă slujba completă a sărbătorii (iar slujba sfântului Maxim Mărturisitorul este mutată pe 12 august).

 

Tradiții

În Grecia și România, anotimpul recoltelor începe, în mod tradițional, în ziua Schimbării la Față. Strugurii, în special, nu se mâncau înainte de 6 august. În unele parohii, primii struguri sunt aduși la biserică pentru a fi binecuvântați și împărțiți enoriașilor.

 

articole preluate de pe ro.wikipedia.org si ro.orthodoxwiki.org
cititi mai mult despre Schimbarea la Față a Domnului si pe: ro.orthodoxwiki.orgbasilica.ro; doxologia.ro; en.wikipedia.org

Greva de la Lupeni (5 – 6 august 1929)

Writer Panait Istrati (second from the right) with the coal miners of Lupeni, while investigating the effects of the government clampdown

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.orgadevarul.ro

 

Greva de la Lupeni (5 – 6 august 1929)

Greva minerilor din Lupeni a avut loc în august 1929 ca rezultat al eșecului unor îndelungate negocieri legate de salarizare și condiții de muncă. Aproximativ 6000 de muncitori au fost implicați în protestul provocat de salariile de mizerie și sărăcia extremă în care trăiau minerii transilvăneni, deznodământul confruntării fiind că 68 de mineri au căzut sub gloanțele trupelor armatei române trimise de către guvernul țărănist să reprime protestul, dintre care 28 au decedat pe loc, mulți dintre ei împușcați fiind în spate

 

Context și desfășurare

Istoria grevelor și mișcărilor sociale din România antebelică arată ca acestea au fost întotdeauna reprimate brutal, guvernul apelând, pe modelul masacrului împotriva țăranilor în 1907, la armată și măsuri brutale de reprimare a oricărui protest cu revendicări sociale: de exemplu, greva din București în decembrie 1918 a fost reprimată de armată tot cu arme de război (mitraliere, tunuri), greva generală din 1920 (1), care cerea demilitarizarea întreprinderilor și dreptul muncitorilor de a se organiza în sindicate și a face în mod legal grevă fiind și ea neutralizată în mod similar.

În materie de reacție la greve, sau la orice protest contra oligarhiei industriale și financiare care voia să acapareze statul și să-l folosească exclusiv întru servirea propriilor ei interese, când nu era implicată direct, armata – principala dar nu și singura forță de represiune internă a guvernului – sprijinea acțiunile grupurilor huliganice de extremă dreaptă, care ele încercau spargerea grevelor sau suprimarea libertății presei.

Greva generală din România, octombrie 1920 - foto preluat de pe evz.ro

Greva generală din România, octombrie 1920 – cititi mai mult pe evz.ro

Reacția guvernului la greva de la Lupeni în 1929 n-a fost diferită, în ciuda faptului că pentru prima dată la putere se afla un partid țărănist, și că proprietarii minei erau bancheri și politicieni marcanți ai partidului național liberal. Presa internațională a vremii se făcea ecoul remarcilor unor membri ai guvernului care declarau că proprietarii (directoratul) companiei au refuzat toate revendicările și că acest lucru a fost adesea nejustificat, drept pentru care toată vina o poartă „directoratul” companiei, care se afla în mâinile unor bancheri liberali, printre care și Tătărescu.

Pe 5 august 1929 minerii decid sa intre în grevă, conflictul afectând mai mult mine. Prima zi se desfășoară pe fundalul lipsei de reacție din partea forțelor de represiune, asta deși ziua se încheie cu oprirea grupului electric al unui puț (fapt care punea în pericol de inundare galeriile, minerii aflați în subteran riscând în plus sufocarea în lipsa funcționării ventilației) de către elementele radicale ale greviștilor.

Mina Petrila (1900) - foto preluat de pe valeajiului.blogspot.ro

Mina Petrila (1900) – foto preluat de pe valeajiului.blogspot.ro

A doua zi administrația locală apelează, cum era cutuma, la armată, care deschide focul contra greviștilor deciși să reziste cât timp nu le sunt satisfăcute revendicările, câteva zeci de mineri murind pe loc; presa internațională a vremii vorbește și despre 200 de răniți, care și pe patul de spital fiind, sunt păziți de armată, care respinge cu baionetele miile de mineri adunate afară.

Pe 9 august sicriele celor decedați sunt purtate de căruțe de cărat bălegar spre cimitir, armata forțând cortegiul funebru să grăbească pasul. Mulțimea imensă lângă cimitir a fost îndepărtată la mai multe sute de metri, iar la patru ore după înmormântări o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul cu armele în poziție de tragere. După înmormântări, s-a declarat stare de asediu, hotelurile și restaurantele fiind închise, vânzarea de alcool interzisă, toată populația fiind obligată să fie în casă înainte de ora 8 seara.

Există un număr de 25 de dispăruți, drept pentru care armata continuă un timp să caute în pădure corpurile răniților grav despre care se știa că s-au refugiat, panicați, acolo, însă fără succes pâna în data de 9 august cel puțin, dată la care încă se mai fac arestări și trenurile cu trupe încă mai sosesc în regiune.

Uzinele miniere din Lupeni în 1929 - foto preluat de pe adevarul.ro

Uzinele miniere din Lupeni în 1929 – foto preluat de pe adevarul.ro

 

The New York Times despre grevă

Evenimentele din Lupeni au fost relatate pe larg în presa internaţională. În ediţia din 10 august a ziarului american „The New York Times”, erau prezentate urmările acţiunilor de protest. Jurnaliştii relatau despre modul în care au avut loc înmormântările celor peste 20 de oameni seceraţi de gloanţe.

Cadavrele au fost puse în sicrie rudimentare şi încărcate pe căruţe de cărat bălegar care au fost furnizate la ordinul directoratului minelor. Când au apărut carele şi sicriele au fost încărcate s-au făcut auzite lamentaţii amare, cortegiul fiind îndemnat de militari să grăbească pasul. Mulţimea imensă adunată lângă cimitir a fost împinsă înapoi mai multe sute de metri, şi la patru ore după înhumarea morţilor o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul în poziţie de tragere.

După înmormântare, ofiţeri precedaţi de toboşari au citit un ordin prin care se impunea starea de asediu după ora opt seara, ordonând ca toată lumea să fie în casă la acea oră, deşi era o seară sufocantă. Toate hotelurile şi restaurantele, inclusiv cele ale staţiunii, sunt închise, iar vânzarea de băuturi alcoolice este interzisă până la noi ordine. Există ştiri despre soldaţi care caută cadavre în păduri, întrucât mulţi din cei grav răniţi au fugit panicaţi după deschiderea focului. N-au fost găsite alte cadavre, dar 25 de mineri încă lipsesc de la căminele lor. Continuă să se mai facă arestări şi trenuri cu trupe încă mai sosesc în regiune”,

scriau cei de la The New York Times, în 1929.

 

Ceaușescu în vizită de lucru la mina Lupeni în noiembrie 1977 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ceaușescu în vizită de lucru la mina Lupeni în noiembrie 1977 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Istoriografia din epoca comunistă a încercat să revendice pentru mișcarea comunistă sau PCR un rol important în protestul minerilor de la Lupeni, iar în contemporaneitatea postcomunistă anumiți istorici români reiau și ei, din motive ideologice opuse, același mit. Istorici occidentali precum Francisco Veiga resping însă teza, arătând că nu e necesară inventarea de motivații și acțiuni politice cât timp motivațiile economice erau mai mult decât suficiente pentru a explica explozia socială, cu atât mai mult cu cât pe eșichierul politic românesc la stânga centrului nu se afla „decât un gol”: în contrast cu situația din unele state occidentale, comuniștii români erau paralizați în mod durabil de represiunea regimului, în plus în cazul conflictului de la Lupeni convinși fiind că este vorba despre o provocare, s-au abținut să sprijine activ greva.

articole preluate de pe ro.wikipedia.orgadevarul.ro

cititi mai mult despre Greva de la Lupeni (5 – 6 august 1929) si pe: adevarul.roen.wikipedia.org

 

(1) Greva generală din România, 1920 – La 20 octombrie 1920 începe greva generală a proletariatului din România, la care participă cca 400.000 de salariați, cuprinde toate ramurile industriei și transporturilor și este prima grevă politică generală a proletariatului din întreaga Românie (20 – 28 octombrie).

Greva a fost declanșată de refuzul guvernului de a satisface cerințele muncitorilor formulate de Consiliul General al Partidului Socialist al României. Printre cerințe erau incluse și recunoașterea sindicatelor muncitorești și eliminarea cenzurii.
articol preluat de pe ro.wikipedia.org