Articole

Sfântul Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articole preluate de pe: ro.orthodoxwiki.org; doxologia.ro

 

Sfântul Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta

Dreptul Zaharia, sfânt și prooroc, a fost tatăl Sf. Ioan Botezătorul, înainte-mergătorul Domnului.

Zaharia, din neamul lui Aaron, era preot în templul din Ierusalim.

El era căsătorit cu Sf. Elisabeta (tot din neamul lui Aaron), sora sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

Deși „erau amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului” (Luca 1:6), Zaharia și Elisabeta nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor.

În acele timpuri, acest fapt era considerat ca fiind o pedeapsă de la Dumnezeu.

Cu toate acestea, Domnul s-a îndurat de ei:

Arhanghelul Gavriil i s-a înfățișat lui Zaharia, înștiințându-l că soția lui va naște în curând un copil.

Deoarece s-a îndoit de această profeție, și pentru slăbiciunea lui de credință, Zaharia rămase mut (Luca 1:20).

Fiind apoi întrebat apoi ce nume vrea să-i dea copilului, deoarece nu mai putea vorbi, Zaharia a scris pe o tăbliță: „Ioan” (cu toate că nimeni din familia lor nu mai avusese acest nume).

Imediat darul vorbirii s-a întors la el, și inspirat de Duhul Sfânt, el a început să profețească despre fiul său ca înainte-mergător al Domnului Iisus Hristos.

Elisabeta, soția lui Zaharia, l-a născut pe cel ce va fi cunoscut ca Sf. Ioan Botezătorul, ultimul dintre prooroci, înainte-mergător și botezător al Domnului nostru Iisus Hristos, în satul Ein-Kerem (sau Orini), în apropiere de Ierusalim, cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus.

Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Dreptul Zaharia la 5 septembrie, precum și pe 24 iunie („soborul drepților Zaharia și Elisabeta”).

Sf. Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sf. Ioan Botezătorul (Secolul I) - foto preluat de pe ziarullumina.ro

Sf. Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sf. Ioan Botezătorul – foto preluat de pe ziarullumina.ro

Sf. Zaharia a trăit în secolul I î.Hr., în Palestina.

Era fiul lui Varahia (Barach), din neamul lui Aaron, fiind preot în templul din Ierusalim.

Cele ce se știu despre el sunt referirile din Noul Testament (Luca 1:5-23, 1:57-79, 11:51 și Matei 23:35), precum și din Protoevanghelia lui Iacov.

Zaharia era căsătorit cu Sf. Elisabeta (tot din neamul lui Aaron), sora sfintei Ana, mama Maicii Domnului.

Deși „erau amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără prihană în toate poruncile și rânduielile Domnului” (Luca 1:6), Zaharia și Elisabeta nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpă și amândoi erau înaintați în zilele lor.

În acele timpuri, acest fapt era considerat ca fiind o pedeapsă de la Dumnezeu.

Domenico Ghirlandaio's fresco Zechariah Writes Down the Name of His Son (1490, fresco in the Tornabuoni Chapel, Florence) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Domenico Ghirlandaio’s fresco Zechariah Writes Down the Name of His Son (1490, fresco in the Tornabuoni Chapel, Florence) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Un înger îi vestește lui Zaharia

În zilele lui Irod Antipa, împăratul Iudeii, un înger îl anunță pe dreptul Zaharia, preot din tată-n fiu și înaintat în vârstă, pe când era în Templul Domnului pentru tămâiere, că rugăciunea sa a fost ascultată: neprihănita Elisabeta, stearpă și înaintată la rândul ei în vârstă, va naște un copil al cărui nume trebuia să fie Ioan.

Îngerul îl vestește pe cel ce avea să devină Ioan Botezătorul astfel:

Şi bucurie și veselie vei avea și, de nașterea lui, mulți se vor bucura.

Căci va fi mare înaintea Domnului; nu va bea vin, nici altă băutură amețitoare și încă din pântecele mamei sale se va umple de Duhul Sfânt.

Şi pe mulți din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor.

Şi va merge înaintea Lui cu duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților spre copii și pe cei neascultători la înțelepciunea drepților, ca să gătească Domnului un popor pregătit. (Luca 1:14-17)

Lui Zaharia nu-i vine să creadă, iar îngerul – continuă evanghelia – îl pedepsește făcându-l mut până în ziua în care urmau să se adeverească acestea.

Peste un timp Elisabeta, nevasta sa, rămâne însărcinată și se ține ascunsă cinci luni.

Annunciation of the Angel to Zechariah by Domenico Ghirlandaio (1490, fresco in the Tornabuoni Chapel, Florence) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Annunciation of the Angel to Zechariah by Domenico Ghirlandaio (1490, fresco in the Tornabuoni Chapel, Florence) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Fecioara Maria vine la Elisabeta

Îngerul Gavriil o vestește pe fecioara Maria că îl va naște pe Iisus, dar și că Elisabeta, rudenia ei, va zămisli un fiu căci este însărcinată în a șasea lună.

Maria se scoală chiar în zilele acelea și pleacă în grabă spre munți, spre cetatea lui Iuda unde locuiau Zaharia și Elisabeta.

Intră în casa lui Zaharia și urează de bine Elisabetei.

Atunci pruncul Ioan săltă de bucurie în pântece și Elisabeta se umple de Duh Sfânt, strigând cu glas tare că fecioara Maria și rodul pântecelui ei sunt binecuvântați. Maria stă cu Elisabeta cam trei luni, după care pleacă acasă.

Angel Gabriel's Annunciation to Mary, by Murillo, c. 1655 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Angel Gabriel’s Annunciation to Mary, by Murillo, c. 1655 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Primirea numelui de Ioan

Elisabeta, soția lui Zaharia, l-a născut pe cel ce va fi cunoscut ca Sf. Ioan Botezătorul, ultimul dintre prooroci, înainte-mergător și botezător al Domnului nostru Iisus Hristos, în satul Orini (sau Ein-Kerem, în Israelul de azi), în apropiere de Ierusalim, cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus.

Evanghelia după Luca istorisește cum Elisabeta naște un fiu, iar vecinii și rudele ei care auziseră că Domnul a arătat mare îndurare față de ea, se bucurau împreună cu ea.

În ziua a opta, au venit să taie pruncul împrejur, și voiau să-i pună numele Zaharia, după numele tatălui său, dar Elisabeta se opune, spunând că numele noului născut va fi Ioan.

Ei îi spun Elizabetei că nimeni din rubedeniile ei nu poartă acest nume și îl întreabă apoi și pe Zaharia iar acesta scrie pe o tăbliță tot Ioan (numele pe care i-l spusese îngerul).

Și toți se minunară căci nu se înțeleseseră unul cu altul despre nume.

În clipa aceea, i s-a deschis gura, i s-a dezlegat limba, și el vorbea și binecuvânta pe Dumnezeu.

Pe toți vecinii i -a apucat frica, și în tot ținutul acela muntos al Iudeii, se vorbea despre toate aceste lucruri.

Toți cei ce le auzeau, le păstrau în inima lor, și ziceau: „Oare ce va fi pruncul acesta?”.

Zaharia , tatăl lui, umplându-se de Duh Sfânt, începe să proorocească despre Iisus, iar despre Ioan astfel:

Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preaînalt te vei chema, că vei merge înaintea feței Domnului, ca să gătești căile Lui,

Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi Răsăritul cel de Sus,

datorită marei îndurări a Dumnezeului nostru, în urma căreia ne-a cercetat soarele care răsare din înălțime,

Ca să lumineze pe cei care șed în întuneric și în umbra morții și să îndrepte picioarele noastre pe calea păcii. (Luca 1:76-79)

Sfântul Prooroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sfântului Ioan  Botezătorul. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 5 septembrie - foto preluat de pe doxologia.ro

Sfântul Prooroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sfântului Ioan Botezătorul – foto preluat de pe doxologia.ro

 

Scăparea Elisabetei

Atunci când regele Irod a auzit de la magi despre nașterea lui Mesia, el a decis să ucidă toți copiii având vârsta sub doi ani, din Betleem și din zona înconjurătoare, în speranța că nou-născutul Mesia va fi printre aceștia.

Regele mai știa și despre nașterea miraculoasă a lui Ioan și a vrut să-l omoare cu această ocazie și pe acesta, temându-se că Ioan ar putea fi Regele iudeilor, cel proorocit de profeți.

Dar Elisabeta, la sfatul lui Zaharia, a reușit să se ascundă, împreună cu pruncul său, în zona dealurilor din preajma Ierusalimului.

Ucigașii trimiși de Irod îi căutau cu insistență. Elisabeta, văzându-i pe urmăritorii ei foarte aproape, a început să-L implore pe Dumnezeu pentru siguranța lor și imediat un deal s-a deschis, ea putând astfel să se ascundă în acea peșteră și să scape de urmăritori.

 

Moartea lui Zaharia și a Elisabetei

În aceste zile tragice, a venit rândul Sf. Zaharia de a fi de serviciu la Templul din Ierusalim.

Acolo a fost găsit de ostașii trimiși de Irod, care au încercat în zadar să afle de la Zaharia unde este ascuns fiul său.

Atunci, la porunca lui Irod, aceștia l-au ucis pe Sfântul Prooroc Zaharia, înjunghiindu-l „între templu și altar” (Matei 23:35).

Sf. Elisabeta a murit după patruzeci de zile de la uciderea sfântului Zaharia.

 

Ioan Botezătorul

Sf. Ioan, protejat de Domnul, a locuit în pustie până în anul 15 al domniei împăratului Tiberiu (anul 29 d.Hr.), când, auzind Cuvântul lui Dumnezeu, a început a predica pocăința către mulțimile care veneau la el, pregătindu-le să îl primească pe Mântuitorul.

Zechariah and St. John the Baptist. A medieval Georgian fresco from Monastery of the Cross, Jerusalem - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Zechariah and St. John the Baptist. A medieval Georgian fresco from Monastery of the Cross, Jerusalem – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Imnografie

Tropar (glasul 2)

Prăznuind pomenirea proorocilor Tăi Zaharia și Elisabeta, Doamne, printr-înșii Te rugăm, mântuiește sufletele noastre.

Tropar (glasul 4)

Cu haina preoției fiind îmbrăcat, înțelepte, după Legea lui Dumnezeu, jertfă primită, după cuviința preoției ai adus, Zaharie ; și te-ai făcut luminător și văzător al celor de taină, semnele darului întru tine purtând lămurit, preaînțelepte. Şi cu sabia ai fost omorât în Biserica lui Dumnezeu, Proorocule al lui Hristos. Împreună cu Înaintemergătorul roagă-te, să se mântuiască sufletele noastre.

Condac (glasul 3)

Proorocul și preotul Celui Preaînalt, Zaharia, părintele Înaintemergătorului, astăzi a pus înainte masa proorociei, pe credincioși hrănind și băutura dreptății amestecând pentru toți. Pentru că s-a sfârșit ca un dumnezeiesc tăinuitor al darului lui Dumnezeu.

 

Viața Sfântului Proroc Zaharia, tatăl Sfântului Ioan Botezătorul

Sf. Proroc Zaharia -  foto preluat de pe ziarullumina.ro

Sf. Proroc Zaharia – foto preluat de pe ziarullumina.ro

Sfântul proroc Zaharia a fost fiul lui Varahie, preotul din Legea veche, având femeie din fiicele lui Aaron pe Elisabeta, sora Anei, maica Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. Mărturisește de dânșii Sfânta Evanghelie că se aflau întru toate faptele bune, petrecându-și calea vieții fără prihană. Au fost, zice, amândoi drepți înaintea lui Dumnezeu, umblând întru toate poruncile și dreptățile fără de prihană, iar dovadă a vieții celei cinstite este Sfântul Ioan cinstitul și slăvitul proroc, Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului. Scris este că „din rodurile lor îi veți cunoaște”, că și rodul pomului celui bun nu este rău, ca să se împlinească ceea ce s-a zis: „Dacă rădăcina este sfântă, apoi sfinte sunt și ramurile”. Ramură cea sfântă, Ioan a crescut din rădăcină sfântă.

Acest sfânt Zaharia, tatăl Înainte-Mergătorului, a fost preot în Ierusalim pe vremea împărăției lui Irod, fiind din neamul lui Avia, care a avut rândul săptămânii a opta. Iar despre rânduri, se povestește că împăratul David, văzând că se înmulțise seminția lui Aaron într-așa de mare număr, încnt nu era cu putință ca toți să slujească împreună în Biserică, a împărțit-o pe ea în douăzeci și patru de rânduri sau de cete, ca unii după alții să slujească toți ținându-și săptămâna în biserică.

Și au ales dintre dânșii în fiecare ceată să aibă preotul său mai mare. Deci fiecare ceată avea preoți mai mult de cinci mii. Iar ca să nu fie între dânșii ceartă, care preot cu ceata să vă ține întâia săptămână, care a doua, care a treia până la douăzeci și patru, aruncau sorți și după sorți primea rândul său. Și s-a ținut o rânduială ca aceasta până la venirea Mântuitorului care este legea cea nouă, pentru că preotul fiecărei seminții își avea rândul său, după soarta strămoșului său. Deci a ieșit al optulea sorțul părintelui Avia, din a cărui seminție a fost născut Sfântul Zaharia, și acesta ținea al optulea rând al slujbei în biserică, fiind mai mare peste preoții seminției sale.

Când slujea el în rândul săptămânii sale înaintea lui Dumnezeu, după datoria preoției a trebuit să tămnieze intrând în biserica Domnului, fiind adunată la rugăciune mulțime de popor. Și iată, i s-a arătat lui îngerul Domnului, stând în partea dreaptă a altarului tămnierii. Văzându-l Zaharia s-a temut, dar îngerul a alungat frica de la dânsul, zicându-i: „Nu te teme, Zaharie!”. Și l-a mângâiat, spunându-i că rugăciunea lui este bineprimită înaintea lui Dumnezeu și a plecat pe Dumnezeu spre milă, și a cercetat pe Elisabeta, femeia lui, dezlegându-i ei legăturile nerodirii, fiind stearpă și dându-i să nască fiu pe Ioan, cel de un nume cu darul, care prin nașterea sa a făcut bucurie nu numai părinților, ci și la multe popoare. Mulți se vor bucura de nașterea lui.

Îngerul a vestit lui Zaharia că fiul său va fi mare înaintea Domnului, nu cu creșterea trupului, ci cu a duhului. Că atât de înfrânat și de postitor a fost, încât chiar cuvântul lui Dumnezeu a mărturisit spre dânsul: „A venit Ioan Botezătorul nici pâine mâncând, și nici vin bând. Și se va umple de Duhul Sfânt din pântecele maicii sale și pe mulți din fiii lui Israel îi va întoarce la Domnul Dumnezeul lor. Acela va fi mergător înaintea lui Hristos, cu Duhul și cu puterea lui Ilie, aducând Domnului popor desăvârșit”.

Acestea toate auzindu-le Zaharia, se mira și nu credea cele ce se grăiau de vreme ce Elisabeta era neroditoare și amândoi erau bătrâni de ani. Și a zis către înger: „După ce voi cunoaște această? Pentru că eu sunt bătrân și femeia mea trecută în zilele ei”. Și răspunzând îngerul, i-a zis lui: „Eu sunt Gavriil, cel ce stau înaintea lui Dumnezeu, și sunt trimis să grăiesc către tine și să-ți vestesc ție aceasta. Și, iată, vei fi mut și nu vei putea grăi până la ziua în care se vor plini acestea, fiindcă nu ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la vremea lor”. Zăbovind Zaharia în altar, într-o vorbire ca aceasta cu îngerul, oamenii cei ce așteptau în biserică se minunau. Ieșind, Zaharia le făcu semn că era mut și poporul a cunoscut că preotul a văzut vedenie în biserică. Apoi, săvârșindu-și slujba, Zaharia s-a întors la casa sa, pe care o avea în partea muntelui, la Hebron, cetatea Iudeei. Pentru că acea cetate era una dintr-acelea care căzuse în partea sorțului Iudei. (Luca 1).

După aceasta, împlinindu-se vestirea îngerească și născându-se Ioan din cea neroditoare, când Zaharia i-a scris numele pe tăbliță, îndată i s-a deschis gura lui și i s-a dezlegat limba și grăia, binecuvântând pe Dumnezeu. Și umplându-se de Duhul Sfânt, a prorocit, zicând: „Bine este cuvântat Domnul Dumnezeul lui Israel, că a cercetat și a făcut izbăvire poporului Său și a ridicat corn de mântuire nouă în casa lui David slugii sale, precum a grăit prin gura sfinților celor din veac proroci ai lui. Și tu, pruncule, proroc al Celui Prea Înalt te vei chema, că vei merge înaintea feței Domnului, să gătești calea lui”.

Iar când s-a născut Domnul nostru Iisus Hristos în Betleem, venind magii de la răsărit spuseră lui Irod de Împăratul cel de curînd născut. Atunci Irod, trimițând ostași în Betleem, ca să ucidă acolo pe toți pruncii, și-a adus aminte și de Ioan, fiul Zahariei, de care știa bine. Căci auzise el de toate cele ce se întâmplase în vremea nașterii lui Ioan, pentru că a cuprins frică pe toți cei ce locuiau împrejur și în toată partea cea de la munte a Iudeei se spuneau acele lucruri de mirare și i s-au spus chiar și lui Irod. Și toți cei ce auzeau își ziceau în inimile lor: „Oare ce va să fie pruncul acesta?”. Aducându-și aminte în acea vreme Irod de Ioan, a zis întru sine: „Nu cumva acela va fi împăratul Iudeei?”. Gândind să-l ucidă pe el, a trimis într-adins ucigași la casa lui Zaharia, dar n-au aflat trimișii pe Sfântul Ioan, pentru că începându-se în Betleem acea fără de Dumnezeu ucidere de prunci, glasul și țipetul s-au auzit în Hebron, cetatea Iudeei, că nu era așa departe, și pricina țipetului aceluia s-a știut. Și, îndată, Sfânta Elisabeta, apucând pe pruncul Ioan care avea atunci un an și jumătate, a fugit în munte.

Iar Sfântul Zaharia era atunci în Ierusalim, slujind după obicei în biserică, în rândul săptămânii sale, care în acea vreme îi căzuse. Deci, ascunzându-se Elisabeta în munte, se rugă cu lacrimi lui Dumnezeu ca s-o apere pe ea și pruncul. Când a văzut de sus pe ostași cu dinadinsul căutând-o și apropiindu-se, a strigat către muntele cel de piatră care era acolo: „Munte al lui Dumnezeu, primește pe maica cu pruncul!”. Și îndată s-a desfăcut muntele și a primit-o pe ea înăuntrul său și a ascuns-o de ucigașii cei ce o căutau.

Ostașii, neaflând pe cea căutată, s-au întors deșerți la cel ce i-a trimis pe ei. Atunci Irod a trimis la Zaharia în biserică, zicând: „Dă-mi mie pe fiul tău Ioan”. Iar Sfântul Zaharia a răspuns: „Eu acum slujesc Domnului Dumnezeului lui Israel, iar pe fiul meu nu-l știu unde este”. Iar Irod, mâniindu-se, a trimis la dânsul a doua oară și a poruncit, de nu-și va da Zaharia fiul, apoi să-l ucidă chiar pe el. Și s-au dus niște ucigași sălbatici că fiarele, sîrguindu-se să-și săvârșească porunca și ziceau cu mânie către preotul lui Dumnezeu: „Unde ai ascuns pe fiul tău? Dă-ni-l nouă, că poruncește împăratul. Iar de nu ne vei da fiul, apoi tu însuți vei muri”. A răspuns Sfântul Zaharia: „Voi veți ucide trupul, iar Domnul va primi sufletul meu”. Și îndată ucigașii repezindu-se, după porunca lui Irod, l-au ucis pe el între templu și altar. Iar sângele lui care s-a vărsat pe marmură s-a închegat și s-a făcut ca piatra spre mărturie lui Irod și spre veșnica lui osândire. Iar Elisabeta, acoperindu-se de Dumnezeu, petrecea în muntele cel ce se desfăcuse împreună cu Ioan, unde, după dumnezeiasca poruncă, li se făcuse peșteră și curgea izvor de apă. Și a crescut un finic deasupra peșterii, plin de roade. Când era vreme de mâncare, se pleca pomul acela jos, dîndu- și spre mâncare rodul său, apoi iar se ridica în sus.

După patruzeci de zile de la uciderea lui Zaharia, Sfânta Elisabeta, mama Înainte-Mergătorului, și-a dat sfârșitul în aceeași peșteră. Iar Sfântul Ioan a fost hrănit de un înger până la creșterea lui, și l-a păzit în pustie, până la ziua arătării sale către Israel.

 

cititi mai mult despre Sf. Proroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sf. Ioan Botezătorul si pe: basilica.rodoxologia.roro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

Biserica Ortodoxă are șase zile de prăznuire pentru Sfântul Ioan Botezătorul.

În ordine calendaristică, cu începutul anului bisericesc (1 septembrie):

- 23 septembrie – Zămislirea sfântului Ioan Botezătorul

- 7 ianuarie – Soborul Sfântului prooroc, Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan (a doua zi după Teofanie, 6 ianuarie)

- 24 februarie – Întâia și a doua aflare a Capului Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan

- 25 mai – A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul

- 24 iunie – Nașterea sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care în popor poartă numele de Sânziene sau Drăgaică.

- 29 august – Tăierea capului Înaintemergătorului (pe care Biserica a rânduit-o ca zi de post negru)

Maica Tereza (1910 – 1997)

Mother Teresa at a hospice for the destitute and dying in Kolkata (Calcutta), India, 1969 – Photo: Terry Fincher/Hulton Archive/Getty Images (preluat de pe www.biography.com)

articole preluate de pe: ro.wikipedia.orgwww.agerpres.ro

 

Maica Tereza (1910 – 1997)

Maica Tereza, născută Anjezë Gonxhe Bojaxhiu (n. 26 august 1910, Skopje, Provincia otomană Kosovo, Imperiul Otoman – d. 5 septembrie 1997, Calcutta, India) și canonizată de Biserica Catolică cu numele de Sfânta Tereza de Calcutta, a fost o călugăriță catolică de origine albaneză care a fondat ordinul Misionarii Carității în Kolkata (Calcutta), India în 1950.

Timp de peste 45 de ani, ea a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muribunzii, conducând și extinderea Misionarilor carității, mai întâi în toată India, apoi și în alte țări.

A întemeiat ordinul „Misionarele Carității”.

A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979.

A primit D.D.h.c. (Doctor of Divinity honoris causa) de la Universitatea din Serampore.

A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003.

La 4 septembrie 2016 a avut loc canonizarea Fericitei Maici Tereza de Calcutta, la Vatican, în Piața Sfântul Petru.

 

Începutul vieții

Agnesë Gonxhe Bojaxhiu (Gonxhe însemnând boboc în albaneză) s-a născut în 26 august 1910, în Üsküb, Imperiul Otoman (acum Skopje, capitala Republicii Macedonia).

Deși s-a născut în 26 august, ea considera că 27 august, ziua în care a fost botezată, era “adevărata ei zi de naștere.”

Familia ei a trăit pe strada Koçina 13 din centrul orașului Skopje unde exista o mare comunitate de vlahi.

Tatăl ei Nikollë Bojaxhiu sau Nikola Boiagiu ar fi fost de origine vlahă potrivit mai multor surse.

Ea a fost cea mai mică dintre copiii familiei din Shkodër, Albania, având ca părinți pe Nikollë și Drana Bojaxhiu.

Tatăl ei era implicat în politica albaneză.

În 1919, după o întâlnire politică, în care Skopje era lăsată în afara Albaniei, el s-a îmbolnăvit și a murit, când Agnesë avea opt ani, pe vremea Imperiului Otoman.

După moartea tatălui ei, mama ei a crescut-o ca romano-catolică.

 

Misionarele Carității

La 10 septembrie 1946, Teresa a avut ceea ce a descris ulterior drept „chemarea dinăuntrul chemării” atunci când a călătorit cu trenul de la Calcutta la mănăstirea Loreto⁠ din Darjeeling pentru odihna anuală.

Trebuia să plec din mănăstire și să-i ajut pe săraci trăind în mijlocul lor. Era o poruncă. A nu o urma ar fi însemnat o încălcare a credinței.”

Joseph Langford avea să scrie „deși nimeni nu știa la acea dată, sora Tereza tocmai devenise maica Tereza”.

Și-a început munca de misionariat cu săracii în 1948, schimbând vechiul veșmânt⁠ tradițional de la Loreto cu un sari simplu din bumbac alb cu contur albastru.

Tereza a adoptat cetățenia indiană, a stat câteva luni în Patna pentru a primi o pregătire minimală în medicină de la Holy Family Hospital apoi s-a aventurat în mahalalele sărace.

A înființat o școală la Motijhil, Kolkata, înainte să înceapă să-i îngrijească pe cei săraci și înfometați.

La începutul lui 1949, Terezei i s-a alăturat un grup de tinere femei, și împreună cu ele a pus bazele unei noi comunități religioase care îi ajută pe „cei mai săraci dintre săraci”.

Eforturile ei au atras rapid atenția oficialilor indieni, inclusiv a prim-ministrului.

Tereza scria în jurnalul ei că în primul ei an a avut multe dificultăți.

Fără niciun venit, a cerșit hrană și provizii și a avut îndoieli, s-a simțit singură și tentată să se întoarcă la confortul vieții la mănăstire:

Domnul nostru vrea să fiu o călugăriță liberă, acoperită cu sărăcia crucii.

Astăzi, am învățat o lecție bună.

Sărăcia celor săraci trebuie să fie atât de grea pentru ei.

Căutând o casă, am mers și am mers până m-au durut mâinile și picioarele.

M-am gândit cât de mult trebuie că-i doare și pe ei, trupul și sufletul, căutând o casă, hrană și sănătate.

Apoi, a venit confortul de la Loreto să mă ispitească.

„Trebuie doar să spui și totul va fi din nou al tău”, îmi tot spunea Ispita …

De bună voie, Domnul meu, și din dragoste pentru tine, doresc să rămân și să fac ce va fi sfânta ta vrere.

N-am lăsat să curgă nici o singură lacrimă.”

La 7 octombrie 1950 Tereza a primit permisiunea Vaticanului pentru congregația diocezană care avea să devină Misionarele Carității.

Aceasta urma, după cum ea însăși spunea, să-i îngrijească pe

cei înfometați, cei dezbrăcați, cei fără de casă, cei schilozi, cei orbi, leproșii, toți cei care se simt nedoriți, neiubiți, neîngrijiți în toată societatea, oameni care au devenit o povară pentru societate și sunt izgoniți de toată lumea”.

Până în 1997 congregația din Calcutta a crescut de la 13 membri până la peste 4.000 de surori care se ocupau de orfelinate, case de îngrijire paleativă pentru bolnavii de SIDA și centre de caritate în toată lumea, unde se oferea asistență refugiaților, nevăzătorilor, persoanelor cu handicap, vârstnicilor, alcoolicilor, săracilor, persoanelor fără adăpost și victimelor inundațiilor, epidemiilor și foametei.

În 1952 Tereza a deschis primul azil⁠ cu ajutorul oficialilor din Calcutta.

Ea a transformat un templu Hindu abandonat în Kalighat Home for the Dying⁠, gratuită pentru cei săraci, și i-a schimbat numele în Kalighat, the Home of the Pure Heart (Nirmal Hriday; „Casa Inimii Pure”).

Cei aduși aici primeau îngrijiri medicale și ocazia de a muri cu demnitate în conformitate cu credința lor:

musulmanilor li se citea Coranul,

hindușii primeau apă din Gange,

iar catolicii primeau taina maslului.

A beautiful death“, Teresa said, “is for people who lived like animals to die like angels—loved and wanted.”

A deschis un azil pentru bolnavii de lepră, denumit Shanti Nagar (Orașul Păcii).

Misionarele Carității au înființat clinici de îngrijire a leprei în toată Calcutta, oferind medicamente, pansamente⁠ și hrană.

Misionarele Carității au primit din ce în ce mai mulți copii fără adăpost.

În 1955, Tereza a deschis Nirmala Shishu Bhavan („Casa Inimii Imaculate pentru Copii”), ca adăpost pentru orfani și tineri fără casă.

Congregația a început să atragă recruți și donații, și în anii 1960 deschisese aziluri, orfelinate și leprozerii⁠ în toată India.

Tereza a extins apoi congregația și peste hotare, deschizând în 1965 în Venezuela o casă cu cinci surori.

Au urmat și alte case în Italia (Roma), Tanzania și Austria în 1968, și în anii 1970 congregația a deschis case și fundații în Statele Unite și în zeci de țări din Asia, Africa și Europa.

Frații Misionari ai Carității a fost înființată în 1963, și o ramură contemplativă⁠ a ordinului a apărut în 1976.

Mireni catolici și necatolici s-au înscris în organizațiile Colaboratorilor Maicii Teresa, Colaboratorilor Bolnavilor și Suferinzilor, și a Misionarilor Mireni ai Carității.

Răspunzând cererilor numeroșilor preoți, în 1981 Maica Tereza a înființat Mișcarea Corpus Christi pentru Preoți și (împreună cu preotul Joseph Langford) Părinții Misionari ai Carității în 1984 pentru a combina obiectivele vocaționale ale Misionarelor Carității cu resursele preoțimii.

Până în 2007, Misionarii Carității numărau 450 de frați și 5000 de surori în toată lumea, operând 600 de misiuni, școli și adăposturi în 120 de țări.

5 septembrie - Ziua internaţională a carităţii (ONU) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

5 septembrie – Ziua internaţională a carităţii (ONU) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

Premiul Nobel pentru Pace

Maica Tereza a primit numeroase premii pentru acţiunile de caritate săvârşite pentru semenii săi, indiferent de religia acestora.

Cea mai prestigioasă distincţie rămâne însă Premiul Nobel pentru Pace, acordat în octombrie 1979, pentru o viaţă închinată semenilor din lumea întreagă, pentru ajutorul acordat săracilor, pentru alinarea suferinţelor celor bolnavi, pentru îngrijirea copiilor, într-un cuvânt – pentru întreaga sa operă de caritate.

Prin acordarea acestui premiu, Comitetul norvegian al Premiului Nobel îşi exprima recunoştinţa faţă de munca Maicii Tereza în folosul celor mai săraci dintre cei săraci,

pentru activitatea întreprinsă în lupta de a depăşi starea de sărăcie şi de suferinţă, care constituie, de asemenea, o ameninţare la adresa păcii“, potrivit nobelprize.org.

În 1979, întreaga umanitate şi-a îndreptat atenţia către suferinţele copiilor şi ale refugiaţilor, exact acele categorii de oameni pentru care Maica Tereza a lucrat cu abnegaţie atâţia ani.

Comitetul a reliefat, de asemenea, energia care i-a susţinut aceste acţiuni de caritate şi care ilustrează calităţile sale sufleteşti.

O caracteristică a muncii sale o reprezintă respectul faţă de fiecare fiinţă umană în parte.

Cei mai singuri, cei mai năpăstuiţi şi cei mai bolnavi au găsit alinare în braţele sale.

În ceea ce o priveşte pe Maica Tereza, această filosofie de viaţă este adânc înrădăcinată în credinţă.

A adunat în jurul său oameni de diferite religii, a luptat pentru promovarea păcii, pentru eradicarea foametei şi a sărăciei, a creat o comunitate primitoare pentru cei suferinzi.

Ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace a avut loc la 10 decembrie 1979, iar Maica Tereza a primit premiul “Spre slava lui Dumnezeu şi în numele celor săraci“.

Festivitatea de premiere nu s-a încheiat, aşa cum era prevăzut, cu un banchet.

Maica Tereza l-a anulat pentru a dona banii către cei săraci.

Saint Teresa of Calcutta; 1986 at a public pro-life meeting in Bonn, Germany - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Saint Teresa of Calcutta; 1986 at a public pro-life meeting in Bonn, Germany – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Critici

Conform unui articol publicat de universitarii canadieni Serge Larivée, Geneviève Chénard și Carole Sénéchal, clinicile Terezei primeau donații de milioane de dolari, dar nu furnizau asistență medicală, nu practicau diagnoza sistematică, nu distribuiau pacienților suficientă hrană și suficiente analgezice: „Maica Tereza credea că bolnavii trebuie să sufere ca Hristos pe cruce”.

S-a afirmat că banii primiți ar fi putut transforma starea de sănătate a săracilor înființând stabilimente de îngrijire paleativă.

Grupările pentru dreptul la avort au criticat atitudinea Terezei față de avort, iar adversarii avortului au lăudat-o pentru sprijinirea drepturilor fătului⁠.

Unul dintre cei mai vehemenți critici ai Terezei a fost ziaristul, criticul literar și antiteistul englez Christopher Hitchens, autorul eseului The Missionary Position⁠ (1995; în traducere, „Poziția misionarului: Maica Tereza în teorie și practică”), care într-un articol din 2003 scria:

Aceasta ne duce înapoi la corupția medievală a bisericii, care vindea indulgențe celor bogați în timp ce săracilor le predica focurile infernului și continența. [Maica Tereza] nu era o prietenă a săracilor. 

Era o prietenă a sărăciei.

Ea spunea că suferința este un dar de la Dumnezeu.

Și-a petrecut viața opunându-se singurului leac pentru sărăcie, și anume emanciparea femeilor și eliberarea lor dintr-o variantă animalică de reproducere forțată.

El a acuzat-o de ipocrizie pentru că a ales tratamente avansate pentru boala ei de inimă.

Deși Hitchens credea că este singurul martor chemat de Vatican, Aroup Chatterjee⁠ (autorul cărții Mother Teresa: The Untold Story) a fost chemat și el pentru a argumenta împotriva beatificării și canonizării Terezei; Vaticanul abolise instituția tradițională a „avocatului diavolului”, care servea unui scop similar.

Hitchens afirma că „intenția ei nu era să ajute oamenii”, și i-a mințit pe donatori despre felul în care sunt folosiți banii lor.

Discutând cu ea, am descoperit, și ea m-a asigurat, că nu lucrează pentru a combate sărăcia”, a spus el, „ci lucrează pentru a crește numărul de catolici.

Ea a spus: «nu sunt o asistentă socială.

Nu fac ce fac din acel motiv.

O fac pentru Hristos.

O fac pentru biserică.»

William Anthony Donohue⁠, președintele Ligii Catolice din SUA⁠, a publicat în 2016 un răspuns pe larg la criticile lui Hitchens.

 

Canonizare

La 5 septembrie 1997, inima Maicii Tereza a încetat să mai bată.

A fost înmormântată în sediul central al congregaţiei Misionarele Carităţii din Calcutta, mormântul său devenind în scurt timp loc de pelerinaj pentru creştinii din lumea întreagă.

La 19 octombrie 2003, de Ziua mondială a misiunilor, papa Ioan Paul al II-lea a beatificat-o pe Maica Tereza de Calcutta, în cadrul unei Liturghii solemne celebrate în Piaţa Sfântul Petru din Vatican, săvârşind astfel un prim pas spre sanctificarea celei care şi-a dedicat viaţa nevoiaşilor.

Prin autoritatea noastră apostolică, proclamăm ca venerabila slujitoare a Domnului Tereza de Cacutta să intre de acum încolo în rândul fericiţilor“,

a spus suveranul pontif, potrivit agenţiilor de presă Reuters şi AFP.

Prin ea, resimţim cu toţii necesitatea de a veni în ajutor, în special în ajutorul celor mai săraci şi al celor mai uitaţi, ai ultimilor dintre cei din urmă“,

a mai spus papa Ioan Paul al II-lea, referindu-se la viaţa Maicii Tereza, pusă integral în slujba celor nevoiaşi.

Printre cei aproximativ 300.000 de credincioşi care au asistat la misa din Piaţa Sfântul Petru s-au aflat pelerini veniţi din întreaga lume – din Asia, din Statele Unite sau din America de Sud, din Albania, precum şi sute de călugăriţe aparţinând ordinului Misionarele Carităţii, fondat de Maica Tereza.

Maica Tereza de Calcutta, fondatoarea Misionarilor şi Misionarelor Carităţii, pe care astăzi am bucuria să o înscriu în rândul fericiţilor, a mers pe urmele lui Hristos, pe un itinerar de iubire şi de slujire, care răstoarnă orice logică omenească“,

a spus suveranul pontif, prezentând-o pe noua fericită drept model de sfinţenie.

Să îi aducem laudă acestei mici femei îndrăgostite de Dumnezeu, mesageră umilă a Evangheliei şi neobosită binefăcătoare a omenirii

- a spus papa Ioan Paul al II-lea, în predica sa, potrivit site-ului www.catholica.ro.

De asemenea, papa Ioan Paul al II-lea a amintit, în cadrul ceremoniei de beatificare a Maicii Tereza, că aceasta s-a împotrivit în mod clar avortului, aspect punctat cu ocazia primirii Premiului Nobel pentru Pace:

Dacă auziţi că vreo femeie nu vrea să păstreze copilul şi doreşte să avorteze, căutaţi să o convingeţi să îmi aducă mie acel copil.

Eu îl voi iubi, văzând în el semnul iubirii lui Dumnezeu“,

notează site-ul amintit anterior.

La 4 septembrie 2016, Maica Tereza a fost canonizată de Biserica Romano-Catolică, în cadrul unei ceremonii oficiate de către papa Francisc în Piaţa Sfântul Petru din Vatican.

O declarăm pe Fericita Tereza de Calcutta sfântă şi o trecem printre sfinţi, decretând ca ea să fie venerată ca atare de către întreaga Biserică“,

a declarat Papa Francisc, rostind în latină formula de canonizare.

În calendarul catolic, sfânta este celebrată la 5 septembrie, ziua în care aceasta a trecut la Domnul, în anul 1997.

După ceremonie, Papa a oferit un prânz pentru 1.500 de persoane fără posibilităţi financiare, aflate în grija surorilor ordinului “Misionarele Carităţii“, congregaţia fondată de Maica Tereza.

Maica Tereza şi-a dedicat întreaga viaţă celor mai năpăstuiţi dintre semenii săi, săvârşind un număr impresionant de acte de caritate şi marcând, astfel, vieţile a milioane de oameni.

A trăit simplu, după cum se şi prezenta:

După sânge, sunt albaneză.

După cetăţenie – indiană.

După credinţă, sunt călugăriţă catolică.

După chemare, aparţin lumii.

Iar în ceea ce priveşte inima mea, aparţin în întregime Inimii lui Hristos“,

notează site-ul motherteresa.org.

 

Citate:

“Omul este iraţional, ilogic, egocentric. Nu are importanţă, tu iubeşte-l.

Dacă faci bine, vor spune că ai scopuri ascunse. N-are importanţă, tu fă acel bine.

Dacă-ţi atingi propriile ţeluri, vei găsi prieteni falşi şi duşmani adevăraţi. Nu are importanţă, tu realizează-le.

Binele pe care îl faci, mâine va fi uitat. Nu are importanţă, tu să-l faci.

Onestitatea şi sinceritatea te fac vulnerabil. Nu are importanţă, tu fii deschis şi cinstit.

Ceea ce ai construit ani în şir poate fi distrus într-o clipă. Nu are importanţă, tu să construieşti.

Dacă îi ajuţi pe oameni, se vor ridica împotriva ta. Nu are importanţă, tu să-i ajuţi.

Dă lumii ce ai mai bun în tine şi lumea te va lua la bătaie. Nu are importanţă, tu dă ce ai mai bun în tine.”

Maica Tereza

 

cititi mai mult despre Maica Tereza si pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org;  motherteresa.org

La ordinea zilei – 5 septembrie 2020

Circa 10.000 de femei au participat la un miting în Minsk, 5 septembrie

foto preluat de pe romania.europalibera.org
articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 5 septembrie

Ortodoxe – Sf. Proroc Zaharia şi Dreapta Elisabeta, părinţii Sf. Ioan Botezătorul

Greco-catolice – Sf. pf. Zaharia, tatăl Înaintemergătorului

Romano-catolice – Sf. Tereza de Calcutta, călug.

 

Ziua internaţională a carităţii (ONU)

5 septembrie - Ziua internaţională a carităţii (ONU) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

5 septembrie – Ziua internaţională a carităţii (ONU) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a decis, prin Rezoluţia /RES/ 67/105, marcarea Zilei internaţionale a carităţii în ziua de 5 septembrie a fiecărui an. Potrivit ONU (https://www.un.org), caritatea, la fel ca voluntariatul şi filantropia, susţine legături sociale reale şi contribuie la crearea unor societăţi incluzive şi mai rezistente.

Caritatea poate atenua cele mai grave efecte ale crizelor umanitare, poate completa serviciile publice în îngrijirea sănătăţii, educaţie, locuinţe şi protecţia copilului. Asistă la promovarea culturii, ştiinţei, sportului şi protecţia patrimoniului cultural şi natural. De asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi răspândeşte mesajul umanităţii în situaţii de conflict.

(…) Data la care se sărbătoreşte Ziua internaţională a carităţii a fost aleasă pentru a comemora trecerea în nefiinţă a Maicii Tereza, care, potrivit ONU, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, “pentru munca depusă în lupta pentru depăşirea sărăciei şi a nesiguranţei, care constituie ameninţări la adresa păcii“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

 

Situația din România – 5 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 5 septembrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 93.864 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
40.028 de pacienți au fost declarați vindecați și 12.123 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.269 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 545 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 3.850 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 04.09.2020 (10:00) – 05.09.2020 (10:00) au fost înregistrate 38 de decese (28 bărbați și 10 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.237. Dintre acestea, 476 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.923.620 de teste. Dintre acestea 22.380 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 13.081 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.299 la cerere.

Situația din România - 5 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 - Grupul de Comunicare Strategică - foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

Situația din România – 5 septembrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.599 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 338 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 4 septembrie 2020, au fost raportate 2.304.846 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 340.411 (+1.735) 41.527 (+13) 1.756 (+6)
Spania 488.513 (+8.959) 29.234 (+40) 150.376 -
Italia 272.912 (+1.397) 35.507 (+10) 209.027 (+537)
Franţa 300.181 (+7.157) 30.706 (+20) 87.927 (+266)
Germania 246.948 (+832) 9.319 – 222.802 (+403)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 4 SEPTEMBRIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

26.335.685 (+276.620) 869.209(+5.674) 17.727.999 (+202.442)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 3 – 4 septembrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mulkt pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

India devine a treia ţară care depăşeşte pragul de 4 milioane de cazuri de COVID-19

 

 

Marea Britanie: O demonstraţie împotriva migranţilor a degenerat la Dover

O demonstraţie împotriva migranţilor a degenerat sâmbătă şi s-au înregistrat ciocniri cu poliţia, cel puţin nouă persoane fiind arestate la protestul care a avut loc la Dover, oraş în sud-estul Angliei, informează dpa. Circa 100 de protestatari au cântat cântece patriotice şi au purtat măşti pe care era imprimat Union Jack, drapelul Regatului Unit, potrivit British Press Association, citată de dpa. Protestatarii au blocat traficul pentru mai bine de o oră pe o autostradă circulată pe care au mărşăluit.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

 

5 septembrie 2020 – Zeci de arestări în Belarus ca urmare a izbucnirii de noi proteste

Zeci de studenți au fost ridicați de pe stradă și urcați în dube în Minsk, după izbucnirea de noi proteste în capitala Belarusului împotriva președintelui Aleksandr Lukașenka.

Două manifestații neautorizate – organizate separat de studenții de la Universitatea de Stat din Minsk și de grupuri de femei – au avut loc sâmbătă în al patrulea weekend de la realegerea contestată a lui Lukașenka pentru un al șaselea mandat în fruntea statului.

Îmbrăcați în steaguri alb-roșii care au devenit un simbol al opoziției față de Lukașenka, studenții au demonstrat în mai multe locuri din Minsk, printre care Piața Jakub Kolas și Karl Marx din centrul capitalei.

După-amiază, mii de femei au început un marș lângă Bulevardul Independenței. Unele informații de la fața locului estimează mulțimea la 10.000 de participanți.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

 

Australia: Zeci de arestări în rândul manifestanţilor împotriva restricţiilor pentru combaterea COVID-19

Poliţia australiană a anunţat că a arestat sâmbătă la Melbourne zeci de manifestanţi care au defilat în mai multe oraşe din ţară împotriva restricţiilor impuse de autorităţi pentru combaterea coronavirusului, informează AFP.

Ignorând avertismentele oficiale şi normele de sănătate publică, câteva sute de persoane s-au adunat pentru o manifestaţie ilegală la Melbourne, al doilea oraş ca mărime din Australia. Adunarea a fost promovată pe reţelele sociale în cadrul grupurilor care sunt adepte ale teoriilor conspiraţiei pe tema coronavirusului şi care cer încetarea măsurilor de izolare.

Poliţia a mobilizat importante forţe de ordine pentru această manifestaţie, a arestat 17 persoane şi a aplicat 160 de amenzi pentru încălcarea normelor sanitare.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Bangladesh: 11 morţi într-un incendiu provocat de o explozie într-o moschee

Bilanţul morţilor unui incendiu provocat de o explozie într-o moschee din afara capitalei Bangladeshului, Dacca, a crescut la 11, au anunţat sâmbătă poliţia şi mai mulţi medici, citaţi de dpa. Explozia s-a produs vineri seară când credincioşii musulmani erau pe cale să-şi încheie rugăciunile la Baitus Salat Jame Masjid în districtul Narayanganj, la aproape 25 de kilometri sud de Dacca, a declarat ofiţerul de poliţie Zayedul Alam. El a adăugat că 37 din cele 40 de victime cu răni grave au fost transportate urgent la institutul specializat în chirurgie plastică şi arsuri din Dacca. (…) Membri ai Serviciului de Pompieri şi Apărare Civilă, care au stins focul şi au salvat victimele, au declarat că o scurgere de gaz ar fi putut provoca explozia.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Un ciclon extrem de violent, Haishen, se îndreaptă către Japonia

Un ciclon extrem de violent se îndrepta sâmbătă către sud-vestul Japoniei, unde autorităţile au ordonat evacuarea a mii de locuitori, avertizând în legătură cu vânturi extrem de puternice, însoţite de ploi abundente şi valuri înalte, relatează AFP.

Ciclonul Haishen a obligat autorităţile japoneze să suspende căutarea a zeci de marinari dispăruţi după ce o navă care transporta animale a naufragiat din cauza unei alte furtuni. Doi membri ai echipajului au fost salvaţi. Haishen este aşteptat să sosească începând de sâmbătă seara, însoţit de rafale de vânt de 290 km/h, ceea ce îl face o furtună “violentă”, potrivit Agenţiei meteorologice japoneze.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Cântăreaţa şi actriţa belgiană Annie Cordy a murit la vârsta de 92 de ani

Cântăreaţa şi actriţa belgiană Annie Cordy, interpretă a unor hituri precum ”Tata Yoyo” şi ”La bonne du curé”, a murit vineri, la vârsta de 92 de ani, lângă Cannes, în sudul Franţei, relatează AFP.

Leonie Cooreman s-a născut la Laeken, cartier din Bruxelles, la 16 iunie 1928. “Franţa este ţara mea şi Belgia patria mea”, afirma ea. Ea a debutat în orchestre interpretând cântece americane, înainte de a fi angajată ca vedetă principală a unor spectacole de cabaret la “Boeuf sur le Toit” din Bruxelles, apoi la Paris la “Lido” în 1950, unde a devenit Annie Cordy.
cititi mai mult pe: www.agerpres.roen.wikipedia.orgwww.imdb.com

 

Pierre Sidos, reprezentant al extremei drepte franceze, admirator al mareşalului Petain, a murit la 93 de ani

Pierre Sidos, reprezentant de marcă al extremei drepte franceze, naţionalist şi admirator al mareşalului Petain care a ocupat funcţia de şef al statului în Regimul de la Vichy între anii 1940-1944, a murit vineri la vârsta de 93 de ani, transmite sâmbătă AFP, care citează surse concordante.

Fondator al mişcării Jeune Nation şi apoi al mişcării L’Oeuvre française, dizolvată în 2013, Sidos ”a murit la spitalul din Bayeux (vest), înconjurat de cei dragi”, a declarat Yvan Benedetti, care i-a succedat la conducerea formaţiunii L’Oeuvre française înainte ca această mişcare făţiş antisemită să fie dizolvată.

La începuturi, mişcarea L’Oeuvre française a făcut parte din partidul de extremă dreapta Frontul Naţional. La sosirea sa în fruntea FN (devenit Adunarea Naţională) în 2011, Marine Le Pen i-a exclus pe reprezentanţii acestei mişcări, inclusiv pe Benedetti.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Un austriac şi-a bătut propriul record, stând în gheaţă 2 ore, 30 de minute şi 53 de secunde

Austriacul Josef Koeberl, cunoscut în ţara sa drept “omul de gheaţă”, a reuşit să-şi doboare sâmbătă propriul său record mondial, stând în picioare într-o cabină plină cu cuburi de gheaţă timp de 2 ore, 30 de minute şi 53 de secunde, îmbrăcat doar într-un costum de baie, transmite EFE.

Noul record a fost înregistrat în piaţa centrală din Melk, oraş istoric situat la 80 de kilometri vest de Viena, unde zeci de persoane l-au încurajat pe bărbat. Koeberl, un funcţionar public în vârstă de 43 de ani, nu a dorit doar să-şi depăşească recordul precedent, ci şi să lanseze un mesaj de conştientizare cu privire la criza climatică şi la topirea gheţarilor.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Revista Presei din 5 septembrie

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 5 septembrie în Istorie

Nicușor Dan – Jurnal de campanie electorală (1 – 5 septembrie 2020)

“Ne angajăm să ridicăm o administrație locală care să vă respecte timpul, sănătatea, banii, dorința de a trăi mai bine”
Nicușor Dan (4 septembrie 2020)

foto si articole preluate de pe www.facebook.com/NicusorDan.ro

 

5 septembrie – Nicușor Dan – La fel ca alți zeci de mii de români, cunoscutul regizor Tudor Giurgiu a remarcat cu tristețe că aseară, la meciul naționalei, Arena Națională s-a transformat într-o arătură, din cauza ploilor, deși stadionul are un acoperiș retractabil, care a costat o mulțime de bani

Tudor Giurgiu folosește cu sarcasm expresia “orice gospodar responsabil”, pentru că știe că în București nu avem, din păcate, un gospodar.

În București administrația, cea care se ocupă și de Arena Națională, este condusă de Gabriela Firea, care a falimentat orașul.

De ce i-ar păsa prim-vicepreședintelui PSD de stadion, când nu-i pasă de transportul în comun, de trafic, de aerul pe care îl respirăm, de parcurile care se distrug?

În plus, Arena Națională îi produce Gabrielei Firea, în fiecare noapte, frisoane, încă de la momentul penibil în care a încercat să fure din gloria Simonei Halep.

 

 

4 septembrie 2020 – Am semnat, astăzi, Angajamentul pentru Noul București, împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloș, președinții PNL și USR PLUS, și Violeta Alexandru, Claudiu Năsui, Vlad Voiculescu, liderii organizațiilor bucureștene ale PNL și USR PLUS.

Noul București are nevoie de susținerea fiecăruia dintre bucureșteni, a fiecăruia dintre voi.

#7pentruBucurești
#NoulBucurești

 

4 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Avem acum, după patru ani de administrație incompetentă a PSD, un oraș în faliment, sufocat de corupție și poluare, cu traficul și conturile blocate, fără apă caldă vara și fără căldură iarna

Cetățenii Capitalei României au cerut, pe bună dreptate, unitate și soluții concrete. Împreună cu PNL și USR PLUS ne angajăm, pentru Primăria Municipiului București și cele șase primării de sector, să punem la lucru cele mai eficiente măsuri pentru a scoate imediat orașul din colaps.

Ne angajăm să ridicăm o administrație locală care să vă respecte timpul, sănătatea, banii, dorința de a trăi mai bine.

 

4 septembrie 2020 – Am semnat, astăzi, împreună cu Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloș, președinții PNL și USR PLUS, și Violeta Alexandru, Claudiu Năsui, Vlad Voiculescu, liderii organizațiilor bucureștene ale PNL și USR PLUS, Angajamentul pentru Noul București

Acest document este angajamentul nostru comun că vom lucra unitar, pentru bucureșteni, în administrația publică a Municipiului București și sectoarele acestuia.

Avem, iată, voința și determinarea de a face ceea ce trebuie pentru acest oraș.

Primul pas este să scăpăm Bucureștiul de Firea-PSD pentru a putea schimba în bine Capitala țării. Noul București are nevoie de susținerea fiecăruia dintre bucureșteni, a fiecăruia dintre voi.

Veniți la vot pe 27 septembrie! Veniți la vot și votați echipa dreptei, votați candidații susținuți de PNL și USR PLUS la Primăria Generală, la primăriile de sector, la Consiliul General și consiliile de sector, iar noi garantăm că vom face ceea ce ne-am angajat.

#7pentruBucurești
#NoulBucurești

 

4 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Astăzi, sediul meu de campanie va fi gazda unui moment istoric pentru democrația din România, pentru viitorul orașului București.

Liderii celor mai importante partide de dreapta vor fi alături de mine pentru a stabili, împreună, o relație specială cu bucureștenii.

Este pentru prima dată când un candidat la Primăria Capitalei și partidele care îl susțin semnează un document prin care își asumă ferm toate promisiunile făcute în campanie.

E un legământ de onoare făcut în fața bucureștenilor, pentru anii ce vin.

Semnarea Angajamentului pentru Noul București | Conferință de presă extraordinară susținută de Nicușor Dan – Candidatul dreptei la Primăria Capitalei, Ludovic Orban – Președintele PNL, Dan Barna – Președintele USR, Dacian Cioloș – Președintele PLUS

 

4 septembrie 2020 – Nicușor Dan – În sectorul 6, fac echipă bună cu Ciprian Ciucu, candidatul PNL și USR PLUS pentru primăria de sector, un om care știe foarte bine administrație locală și care va fi un primar excelent pentru acest sector

#NoulBucurești

 

4 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Gabriela Firea e prim-vicepreședinte al PSD, adică numărul doi în partid. Se află în miezul puterii pesediste, dar în campania pentru București ascunde PSD sub preș, de teamă că i-ar dăuna asocierea cu propriul partid, cel care a organizat represiunea de la 10 august, cu ajutorul apropiaților săi din Primărie și Prefectură.

La rândul lor, nici ceilalți primari PSD din București nu se înghesuie să-și asocieze imaginea cu cea a Gabrielei Firea, primarul general care a dus Bucureștiul la faliment. Multe dileme în PSD.

 

3 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Pentru a construi Noul București, am nevoie de echipa dreptei – la fiecare primărie de sector, în fiecare consiliu de sector și în Consiliul General al Capitalei

În sectorul 6, fac echipă bună cu Ciprian Ciucu, candidatul PNL și USR PLUS pentru primăria de sector, un om care știe foarte bine administrație locală și care va fi un primar excelent pentru acest sector.

Le spun tuturor bucureștenilor din sectorul 6 (sector în care am locuit și eu câțiva ani de zile): dacă mă votați la Primăria Capitalei, votați și Ciprian Ciucu la primăria de sector!

Ajutați-ne să construim Noul București, ajutați-ne să scăpăm de administrația dezastruoasă Firea-PSD!

#NoulBucurești

 

3 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Am fost în mijlocul bucureștenilor, la Piața Unirii, în cel mai aglomerat punct al orașului, și i-am îndemnat pe oamenii cu care am vorbit să vină la vot. Vă spun tuturor același lucru: voi sunteți schimbarea, trebuie să votați pe 27 septembrie

Lansez cu acest prilej o nouă provocare Gabrielei Firea: să mergem împreună în București, în locurile aglomerate, să împărțim flyere, să ne facem cunoscute soluțiile pentru acest oraș și să-i ascultăm pe oameni.

Au foarte multe să ne spună.

 

 

3 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Încă un proiect ratat de Primăria Capitalei, fiindcă a fost făcut în grabă, în scop electoral!

Primul autobuz din flota STB care a fost convertit în autobuz cu gaz natural comprimat a fost respins la reomologare de către RAR.

Nu e clar încă ce greșeli au făcut primăria și STB în tot procesul conversiei sau reomologării, dar exact așa arată o acțiune gândită nu pentru bucureșteni, ci doar pentru imaginea primarului PSD- Firea.

E timpul ca bătaia de joc și incompetența să fie sancționate.

Veniți la vot pe 27 septembrie și spuneți-i prim-vicepreședintelui PSD, Gabriela Firea, că ea și administrația PSD trebuie să plece!

 

 

2 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Pentru că primarul în funcție prezintă bucureștenilor, pe banii noștri, o realitate contrafăcută, am lansat, împreună cu partenerii din Partidul Naţional Liberal și Alianța USR PLUS, site-ul https://bucurestiumilit.ro/, unde bucureștenii pot semnala problemele din cartierul lor, de pe strada lor, adică lucrurile pe care administrația Firea-PSD ar fi trebuit să le rezolve, dar n-a făcut-o.

Cu ajutorul vostru, al locuitorilor Capitalei, vom trece de la un București Umilit la Noul București, un oraș care lucrează pentru cetățenii săi, un oraș în care problemele oamenilor vor fi rezolvate.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

 

1 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Toți cei care doresc să se implice în campania pentru Noul București sunt bineveniți

Împreună putem schimba, peste mai puțin de o lună, administrația neperformantă a Bucureștiului.

Putem începe un drum nou și bun pentru Capitala României.

 

1 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Antreprenoriatul este pur și simplu oxigen pentru economia unei metropole ca Bucureștiul

Nu putem dezvolta economic orașul decât dacă le oferim acestor oameni cu inițiativă cadrul pentru a face din proiectele lor o realitate urbană.

Femeile antreprenor vor să fie un partener al primăriei, iar sub administrația mea vor avea tot sprijinul.

Acesta este mesajul pe care l-am transmis acestor femei extraordinare la discuția pe care am avut-o cu ele, mulțumită invitației pe care mi-a adresat-o CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin).

#NoulBucurești #Antreprenoriat

 

1 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Semaforizarea inteligentă înseamnă mult mai mult decât o banală “undă verde”. Aș spune că este diferența dintre secolul 20 și secolul 21

Vreau să construim un întreg sistem care să coreleze intersecțiile și să ofere fluiditate traficului rutier. Este inteligență în asta, matematică și tehnologie de ultimă generație.

Eu am curaj să spun că îl construiesc în doi ani de zile și garantez că se află pe lista mea de priorități pentru a rezolva problema traficului în București.

Hai să vedem ce presupune un astfel de sistem:

• Adaptarea culorii verzi a semaforului în funcție de traficul din intersecție (la ore de vârf și după necesități).

• Prioritate strategică pe axele-cheie ale Capitalei (de exemplu, Politehnică – A1 sau Dristor – A2).

• Eliminarea conflictului la virajul de stânga (cu semafoare inteligente, în funcție de mașinile care virează stânga).

• Prioritate activă a transportului public și a serviciilor de urgență (se face relativ ușor, cu ajutorul unităților GPS).

• Gestionarea vârfurilor ocazionale de trafic (meciuri de fotbal, ploi torențiale, accidente).

• Integrarea semafoarelor pentru bicicliști în sistem odată cu extinderea pistelor.

Calculele (tot matematice) arată fără dubiu că acest sistem de semaforizare inteligentă va crește viteza medie în trafic, la orele de vârf, cu circa 30% (iar pentru transportul public cu peste 50%).

#NoulBucurești #Soluții #SemaforizareInteligentă

 

 

1 septembrie 2020 – Nicușor Dan – Antreprenoriatul este pur și simplu oxigen pentru economia unei metropole ca Bucureștiul

Nu putem dezvolta economic orașul decât dacă le oferim acestor oameni cu inițiativă cadrul pentru a face din proiectele lor o realitate urbană.

Femeile antreprenor vor să fie un partener al primăriei, iar sub administrația mea vor avea tot sprijinul.

Acesta este mesajul pe care l-am transmis acestor femei extraordinare la discuția pe care am avut-o cu ele, mulțumită invitației pe care mi-a adresat-o CONAF (Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin).

#NoulBucurești #Antreprenoriat

Alexandru Vlahuță (1858 – 1919)

foto preluat de pe mnlr.ro
articole preluate de pe ro.wikipedia.orgcersipamantromanesc.wordpress.com

 

Alexandru Vlahuță (1858 – 1919)

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.

 

Biografie

S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. Părinţii scriitorului erau ţărani care, cu multă greutate, îşi puteau întreţine cei opt copii. După terminarea liceului, din cauza sărăciei, nu poate să-şi continue studiile. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște.

Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna”, Liceul „Sfântul Gheorghe”).

În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău.

Editează revista Vieața (1893–1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc.

La o bere în 1900. Coșbuc, Elena Coșbuc, Vlahuță, Vaida Voievod, Caragiale - foto preluat de pe www.facebook.com

La o bere în 1900. Coșbuc, Elena Coșbuc, Vlahuță, Vaida Voievod, Caragiale – foto preluat de pe www.facebook.com

Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor.

În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni, județul Râmnicu Sărat.

Curînd, este destituit fără nici o anchetă, pentru motivul că în articolele sale critcase societatea.

După scurt timp pleacă la Galaţi, unde se stabileşte ca avocat. Pledînd în procesele unor deţinuţi, victime ale nedreptăţii sociale, are prilejul să cunoască viaţa mizerabilă a ocnaşilor pe care o va descrie în două nuvele.

Neîmpăcîndu-se cu viaţa de avocat, părăseşte Galaţiul şi vine la Bucureşti.

În primele sale poezii se resimte influenţa lui Eminescu, pe care-l cunoscuse la Bucureşti şi cu care se împrietenise.

Photograph of Romanian writers Alexandru Vlahuță (right) and Barbu Ștefănescu Delavrancea (left), with Barbu's daughters, future pianist Cella Delavrancea and architect Henrieta Delavrancea-Gibory (1905) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Photograph of Romanian writers Alexandru Vlahuță (right) and Barbu Ștefănescu Delavrancea (left), with Barbu’s daughters, future pianist Cella Delavrancea and architect Henrieta Delavrancea-Gibory (1905) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Patriotismul scriitorului şe maifestă şi prin dragostea pentru frumuseţile şi bogăţiile patriei, descrise în volumul “România pitorească”, rezultat al unei îndelungate călătorii prin ţară, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”. Frumuseţea locurilor este comunicată cititorului cu o caldă însufleţire.

În timpul Primului Război Mondial a locuit la Iași, apoi la Bârlad, unde era vizitat de tineri scriitori pe care îi îndruma cu solicitudine; unul dintre aceștia a fost V. Voiculescu.

Vlahuță a murit la București la 19 noiembrie 1919. Casa în care a locuit este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”.

Alexandru Vlahuță - pictură de Ipolit Strâmbescu - foto preluat de pe prinfocsani.net

Alexandru Vlahuță – pictură de Ipolit Strâmbescu – foto preluat de pe prinfocsani.net

 

Să trăieşti draga mea, şi să fii bună, – să fii bună pentru ca să poţi fi fericită. Cei răi nu pot fi fericiţi. Ei pot avea satisfacţii, plăceri, noroc chiar, dar fericire nu. Nu, pentru că mai întâi cei răi nu pot fi iubiţi, şi-al doilea… al doilea… de! Norocul şi celelalte «pere mălăieţe», care se aseamănă cu el, vin de-afară, de la oameni, de la împrejurări asupra cărora n-ai nici o stăpânire şi nici o putere, pe când fericirea, adevărata fericire în tine răsare şi-n tine-nfloreşte şi leagă rod, când ţi-ai pregătit sufletul pentru ea. Şi pregătirea este o operă de fiecare clipă, – când pierzi răbdarea, împrăştii tot ce-ai înşirat şi iar trebuie să o iei de la început. De aceea şi vezi aşa de puţini oameni fericiţi… Atâţi cât merită…” Al. Vlahuță – scrisoare către fiica sa.
preluat de pe mnlr.ro

 

In memoriam

- Un liceu cu profil uman din Bârlad îi poartă numele, iar în Râmnicu Sărat există Colegiul Național „Alexandru Vlahuță”.

- Casa memorială Alexandru Vlahuță din Agapia, județul Neamț

 

Bibliografie

Proză

- 1886 – Nuvele
- 1892 – Din goana vieții
- 1894 – Dan
- 1895 – Un an de luptă
- 1895 – Icoane șterse (Nuvele și amintiri)
- 1897 – În vâltoare
- 1899 – Clipe de liniște
- 1901 – România pitorească
- 1908 – Din trecutul nostru
- 1908 – Din durerile lumii
- 1909 – File Rupte
- 1910 – Pictorul N. I. Grigorescu

Poezie

- 1887 – Poezii
- 1894 – Poezii vechi și nouă
- 1895 – Iubire
- 1904 – Poezii (1880-1904)
- 1909 – Poezii (1880-1908)
- 1911 – La gura sobei
- 1914 – Dreptate
- 1915 – Poezii (1880-1915)

 

cititi mai mult despre Alexandru Vlahuță si pe: www.agerpres.ro; mnlr.ro

Bătălia de la Bazargic/Dobrici (5 – 7 septembrie 1916)

Șarjă a cavaleriei române în luptele de la Bazargic (5 – 7 septembrie 1916) – desen de D. Stoica

foto preluat de pe www.bunicutavirtuala.com
foto si articol preluate de pe: ro.wikipedia.orgenciclopediaromaniei.ro

 

Bătălia de la Bazargic/Dobrici (5 – 7 septembrie 1916)

Bătălia de la Dobrici sau Bătălia de la Bazargic a fost o bătălie din primul război mondial, parte a campaniei românești, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Cobadin, pe linia Oltina – Kara Omer – Mangalia. În ciuda efectivelor reduse, Armata a 3-a a ieșit victorioasă.

Map of the Romanian campaign - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Map of the Romanian campaign – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Bătălia

Odată cu intrarea României în război, Armata a 3-a bulgară, sub comanda generalului Toșev, care era dispusă de-a lungul graniței româno-bulgare, a trecut la ofensivă și a invadat Dobrogea de Sud, teritoriu al României în acel moment. La Dobrici trupele bulgare s-au confruntat cu trupele române, cărora le-a venit în ajutor Corpul al 47-lea al armatei ruse. În ciuda superiorității numerice a Aliaților, armata bulgară a provocat o înfrângere grea trupelor ruso-române. Aliații au fost obligați să se retragă spre nord, în direcția Cobadin. La 7 septembrie bulgarii au intrat în Dobrici.

Ştefan Toşev (n. 18 decembrie 1859, Stara Zagora, Imperiul Otoman – d. 27 noiembrie 1924, Plovdiv, Bulgaria) a fost un general de infanterie care a participat la Primul Război Mondial. Anterior a luptat şi în Războiul Sârbo-Bulgar (1885), în Primul (1912-1913) şi al Doilea Război Balcanic (1913) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ştefan Toşev (n. 18 decembrie 1859, Stara Zagora, Imperiul Otoman – d. 27 noiembrie 1924, Plovdiv, Bulgaria) a fost un general de infanterie care a participat la Primul Război Mondial. Anterior a luptat şi în Războiul Sârbo-Bulgar (1885), în Primul (1912-1913) şi al Doilea Război Balcanic (1913) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În prima etapă a ofensivei bulgare în Cadrilater, localitatea Bazargic nu a beneficiat de o atenţie sporită din partea comandamentului român ceea ce a determinat abandonarea acesteia. Efortul principal urma să se concentreze în susţinerea operaţiilor de la Turtucaia şi, în perspectivă, apărarea Silistrei. Cu toate acestea, comandamentul Armatei a III-a române sub autoritatea căruia acţionau şi trupele ruso-sârbe bazându-se pe o serie de rapoarte eronate vizând o potenţială revigorare a situaţiei de la Turtucaia, ia decizia de lansare a unui atac asupra Bazargicului.

Poziţiile bulgare din localitate erau extrem de bine fortificate prin consolidarea întăriturilor turceşti din timpul Războiului ruso-româno-turc din 1877 – 1878. Prima acţiune este iniţiată în condiţiile unei lipse cvasi-totale de informaţii asupra numărului trupelor bulgare care apărau oraşul. Deşi superioare numeric, forţele româno-ruso-sârbe sunt respinse, ceea ce determină decizia de retragere pe un aliniament mai îndepărtat în vederea regrupării. În acest context survine vestea iminentei prăbuşiri a apărării de la Turtucaia, însoţită de ordinul de deplasare a forţelor angajate la Bazargic în sprijinul garnizoanei asediate. Cu toate acestea, generalul rus Zaioncikovski, comandantul forţelor din faţa Bazargicului, nu ţine cont de ordinele primite şi reia, în dimineaţa zilei de 6 septembrie 1916, atacul.

Forţele româno-ruso-sârbe sunt silite să ducă lupte violente pentru reluarea poziţiilor ocupate anterior. Dar veştile privind căderea Turtucaiei aduc derută în rândurile acestora, generalul rus primind ordin de retragere pe linia Medgidia-Constanţa. Antrenat deja în luptă, Zaioncikovski dă ordinul de retragere, care va fi executat într-o totală debandadă. Deruta se accentuează în condiţiile noilor ordine primite în seara zilei de 6 septembrie, când comandamentul român decide compensarea pierderii Turtucaiei prin ocuparea Bazargicului şi stoparea oricărei acţiuni împotriva Silistrei.

În aceste condiţii, trupele aliate reiau marşul spre Bazargic unde încep atacul în dimineaţa zilei de 7 septembrie 1916. Luptele se dau cu violenţă, trupele bulgare fiind depăşite numeric. Forţele sârbe întâmpină, însă, mari dificultăţi în a rezista presiunii cavaleriei bulgare. În acest moment, generalul rus ordonă din nou retragerea, punând capăt luptelor şi înregistrând un eşec răsunător în faţa Bazargicului. Impactul acestor acţiuni asupra teatrului de operaţiuni dobrogean s-a concretizat în căderea poziţiilor româno-ruse din întregul Cadrilater, favorizând, astfel, desfăşurarea ofensivei bulgaro-germane, susţinută, secvenţial, de trupe turceşti.

Harta Dobrogei cu diferitele frontiere: în portocaliu și roz teritoriul cedat, împreună cu Cadrilaterul, prin Tratatul de la București - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Harta Dobrogei cu diferitele frontiere: în portocaliu și roz teritoriul cedat, împreună cu Cadrilaterul, prin Tratatul de la București – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Consecințe

Victoria bulgarilor a zădărnicit planurile române în Transilvania, care de asemenea au pierdut Dobrogea de Sud.

La Dobrici, soldații bulgari, pentru prima dată în istoria recentă a Bulgariei, au fost forțați să lupte împotriva trupelor ruse.

 

cititi mai mult despre Bătălia de la Bazargic/Dobrici si pe: adevarul.roen.wikipedia.org

Evenimentele Zilei de 5 septembrie în Istorie

Soldati francezi in transee, in “Prima bătălie de pe Marna” (1914)

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

5 septembrie este a 248-a zi a calendarului gregorian și a 249-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 5 septembrie

(BOR) Sf. Prooroc Zaharia și Dreapta Elisabeta, părinții Sfântului Ioan Botezătorul

Domenico Ghirlandaio's fresco Zechariah Writes Down the Name of His Son (1490, fresco in the Tornabuoni Chapel, Florence) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Domenico Ghirlandaio’s fresco Zechariah Writes Down the Name of His Son (1490, fresco in the Tornabuoni Chapel, Florence) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Rabinul Zäbädeus a fost tatăl personajului biblic Ioan Botezătorul. Potrivit Noului Testament, la bătrânețe lui Zaharia i s-ar fi arătat Arhanghelul Gabriel, care a prezis că soția lui, Elisabeta, va naște un copil, proorocire care s-a adeverit. În Biblie , Zaharia (Ζαχαρίας în greacă, Zaharia în KJV , Zachary în Biblia Douay-Rheims ), este tatăl lui Ioan Botezătorul , un preot dintre fiii lui Aaron și profet în Evanghelia după Luca 1:67-79, soțul Elizabetei care este verișoara Mariei, mama lui Isus.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Zaharia, profet, tatăl sf. Ioan Botezătorul († secolul I)

(BRC) Sf. Laurențiu Iustiniani, episcop

 

Ziua internaţională a carităţii (ONU)

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a decis, prin Rezoluţia /RES/ 67/105, marcarea Zilei internaţionale a carităţii în ziua de 5 septembrie a fiecărui an. Potrivit ONU (https://www.un.org), caritatea, la fel ca voluntariatul şi filantropia, susţine legături sociale reale şi contribuie la crearea unor societăţi incluzive şi mai rezistente.

Caritatea poate atenua cele mai grave efecte ale crizelor umanitare, poate completa serviciile publice în îngrijirea sănătăţii, educaţie, locuinţe şi protecţia copilului. Asistă la promovarea culturii, ştiinţei, sportului şi protecţia patrimoniului cultural şi natural. De asemenea, promovează drepturile celor marginalizaţi şi defavorizaţi şi răspândeşte mesajul umanităţii în situaţii de conflict.

(…) Data la care se sărbătoreşte Ziua internaţională a carităţii a fost aleasă pentru a comemora trecerea în nefiinţă a Maicii Tereza, care, potrivit ONU, a primit Premiul Nobel pentru Pace, în 1979, “pentru munca depusă în lupta pentru depăşirea sărăciei şi a nesiguranţei, care constituie ameninţări la adresa păcii“.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

5 septembrie - Ziua internaţională a carităţii (ONU) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

5 septembrie – Ziua internaţională a carităţii (ONU) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 5 septembrie

 

Evenimentele Zilei de 5 septembrie în Istorie:

- 5 septembrie 1450 – A început Bătălia de la Crasna (5 – 6 septembrie 1450)

- 5 septembrie 1905 – Tratatul de la Portsmouth;

- 5 septembrie 1914 – Prima Bătălie de pe Marna;

- 5 septembrie 1916 – A început Bătălia de la Dobrici (5 – 7 septembrie 1916)

 

5 septembrie 590 - A decedat regele longobarzilor Authari (n. cca. 540).

Woodcut vignette of Authari in the 1493 Nuremberg Chronicle – foto: en.wikipedia.org

Authari (n. cca. 540 – d. 5 septembrie 590, Pavia) a fost rege al longobarzilor de la anul 584 până la moarte. Era fiul fostului rege, Cleph al longobarzilor, la moartea căruia (574), nobilimea longobardă a refuzat numirea unui succesorul, situaţie care a condus la interregnum-ul de 10 ani, cunoscut ca „Domnia ducilor”.

Abia in 584, ei l-au ales rege pe printul Authari, căruia i-au cedat nu numai stăpânirea asupra reşedinţei de la Pavia, dar şi jumătate din domeniile lor ducale. El a extins stăpânirea longobardă pe seama unor posesiuni ale Bizanţului din Italia. La 15 mai 589, Authari s-a căsătorit cu Theodelinda, fiică a ducelui Garibald I al bavarezilor. De credinţă catolică, regina a avut o mare influenţă asupra longobarzilor datorită virtuţilor sale. Authari a murit la Pavia în 590, posibil otrăvit.

 

5 septembrie 699 - S-a născut fondatorul școlii sunnite Hanafi fiqh de jurisprudența islamica, Nu’mān ibn Thabit ibn Zuta ibn Marzubān, cunoscut de asemenea sub numele Imam Abū Hanifah (d.767). El este deseori numit „Marele Imam„. Şcoala hanefită este cea mai veche, fiind intitulată astfel după numele întemeietorul ei Abu Hanifa, care a fost conducătorul corpului de jurişti din localitatea Kufa.

Conform unor surse, acesta ar fi scris în timpul vieţii două cărţi, pierdute, datele din acestea transmiţându-se prin ucenicii săi. Metodologia lui Abu Hanifa a permis dezvoltarea dreptului islamic, iar ideile şcolii hanefite s-au răspândit şi în Khorasan, India de nord şi Transoxania, fiind adoptate şi de către selgiukizi şi otamani. În prezent, ideile acestei şcoli predomină în Turcia.

 

5 septembrie 1187 - S-a născut Ludovic al VIII-lea al Franței (d. 1226)

Încoronarea regelui Ludovic al VIII-lea și a reginei Blanche a Castiliei la Reims în 1223; pictură din anii 1450 – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic al VIII-lea al Franței (franceză Louis VIII de France) (n. 5 septembrie 1187; d. 8 noiembrie 1226) a fost rege al Franței în perioada 1223-1226. S-a născut la Paris, ca fiu al regelui Filip al II-lea și al Isabellei de Hainaut. Era supranumit Ludovic “Inimă de Leu“.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1450 - A început Bătălia de la Crasna (5 – 6 septembrie 1450), între domnul Moldovei, Bogdan II (1449 – 1451) şi oastea polonă venită în sprijinul pretendentului Alexăndrel (1448 – 1449, 1452 – 1454, 1455).

Bogdan al II-lea (n. 1409 — d. octombrie 1451) a fost domn al Moldovei între 12 octombrie 1449 - 17 octombrie 1451 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bogdan al II-lea (n. 1409 — d. octombrie 1451) a fost domn al Moldovei între 12 octombrie 1449 – 17 octombrie 1451 – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Pentru înlăturarea pericolului venit dinspre Polonia, unde se refugiase Alexăndrel, Bogdan a încheiat cu Iancu de Hunedoara (1441 – 1456), voievod al Transilvaniei şi guvernator al Ungariei, tratatele de la Roman (11 februarie 1450) şi Suceava (5 iulie 1450). Prin acestea, Bogdan se angaja să nu revendice Chilia, decât cu acordul protectorului său.

La 9 martie 1450, Consiliul de Coroană întrunit la Cracovia a propus organizarea unei expediţii în Moldova, care să o aducă sub ascultarea Poloniei, chiar dacă domnul se arătase dispus să depună omagiu de vasalitate regelui. Erau vizate Chilia şi Cetatea Albă „cele două excelente porturi pentru vasele întregului Orient”, după cum afirmau nobilii polonezi, şi stabilirea graniţelor Poloniei la gurile Dunării (Veniamin Ciobanu). Regele Cazimir IV (1447 – 1492) a aprobat propunerea doar cu condiţia de a reînscăuna pe Alexăndrel.

Armata polonă, condusă de P. Odrowąz şi P. Koniecpolski, porneşte din Liov (24 iunie 1450) spre Cameniţa, unde are loc joncţiunea cu trupele lui Alexăndrel şi ale lui Didrih Buczacki, starostele Podoliei. Pătrunsă pe teritoriul Moldovei, aceasta a fost supusă hărţuirii, prin atacuri dese ce urmăreau atragerea ei într-o zonă păduroasă şi strâmtă.

Bătălia s-a desfăşurat „pe câmpul care era numit Crasna la pârâul Izvorul Crasnei, lângă oraşul Vaslui” (Jan Długosz), la marginea unei păduri. Încă de la început pedestrimea moldoveană, a fost aşezată în centru, acoperită de călăreţii lui Bogdan, pentru a induce în eroare. Asaltul cavaleriei polone s-a dovedit a fi un dezastru, ea a fost prinsă în mijlocul oştenilor moldoveni care au atacat cu arcuri, lănci şi coase (cu care taie venele cailor). Oastea polonă a fost zdrobită, starostele de Liov, P. Odrowąz, a căzut pe câmpul de luptă, retragerea fiind posibilă doar cu ajutorul trupelor lui Alexăndrel.

La luptă a participat şi Ştefan (viitorul Ştefan cel Mare) care va demonstra în bătăliile viitoare că şi-a însuşit strategia folosită de tatăl său, Bogdan II, (bătălia din iarna anului 1475 se va desfăşura în acelaşi loc).
articol preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

 

5 septembrie 1487 - Prima atestare documentară a localității Horezu.

Strada principală din târgul Horezu în perioada interbelică - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Strada principală din târgul Horezu în perioada interbelică – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice din zonă au scos la iveală mărturii arheologice din secolele al IX-lea și al XIIl-lea privind localizarea unor așezări umane. Localitatea a fost menționată pentru prima dată într-un hristov dat la Râmnic, la 5 septembrie 1487, de către voievodul Vlad Călugărul, care pomenea de satul Hurez.

Satul a fost apoi donat de Constantin Brancoveanu Manastirii Hurezi. A fost un loc de popas pe drumul ce leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu-Jiu și s-a dezvoltat pe seama acestui statut. În 1780 avea deja rangul de târg, iar mai târziu a fost reședință de plasă. În 1838 s-a deschis prima școală a localității. A fost declarat oraș la 17 februarie 1968
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

 

5 septembrie 1568 - S-a născut filosoful, teologul si poetul italian Tommaso Campanella, botezat Giovanni Domenico Campanella;( d.21 mai 1639).

Tommaso Campanella (n. 5 septembrie 1568 – d. 21 mai, 1639), botezat Giovanni Domenico Campanella, a fost un filozof, teolog și poet italian - foto: ro.wikipedia.org

Tommaso Campanella – foto: ro.wikipedia.org

Tommaso Campanella (n. 5 septembrie 1568 – d. 21 mai, 1639), botezat Giovanni Domenico Campanella, a fost un filozof, teolog și poet italian. Lucrările sale „Filosofia democrației prin simțuri”, „Cetatea soarelui” (scrisă împreună cu „Poezii Filozofice” în beciurile Inchiziției unde a fost închis în 1599, și torturat timp de 27 de ani, fără să cedeze), constituie o încercare de a organiza rațional societatea si desființarea proprietății private, fiind astfel, alături de Thomas Morus, unul dintre cei mai importanți precursori ai teoriei comunismului.

 

5 septembrie 1638 - S-a născut Ludovic al XIV-lea al Franţei. supranumit „Regele Soare”; (D. 1715).

Louis XIV of France - Portrait by Hyacinthe Rigaud, 1701 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Louis XIV of France – Portrait by Hyacinthe Rigaud, 1701 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ludovic al XIV-lea, supranumit „Regele Soare” (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) regele Franței și al Navarei. A condus Franța vreme de 72 de ani – cea mai lungă domnie din istoria europeană. Era doar un copil de aproape cinci ani în momentul în care s-a suit pe tron în 1643 si a condus personal guvernul din 1661 până la moartea sa.

 

5 septembrie 1661 - Nicolas Fouquet, ministrul de finanțe al regelui Ludovic al XIV-lea al Franței, a fpst arestat la Nantes de D’Artagnan, căpitan al muschetarilor regelui.

Nicolas Fouquet, marchiz de Belle-Île, viconte de Melun și Vaux (27 ianuarie 1615 – 23 martie 1680) a fost ministru de finanțe al Franței din 1653 până în 1661 sub regele Ludovic al XIV-lea - (Portrait by Charles Le Brun) foto preluat de pe en.wikipedia.org

Nicolas Fouquet – (Portrait by Charles Le Brun) foto preluat de pe en.wikipedia.org

Nicolas Fouquet, marchiz de Belle-Île, viconte de Melun și Vaux (27 ianuarie 1615 – 23 martie 1680) a fost ministru de finanțe al Franței din 1653 până în 1661 sub regele Ludovic al XIV-lea. A căzut în dizgrația tânărului rege probabil din cauza afișărilor extravagante ale bogăției sale și regele l-a închis pe viață.

Nicolas Fouquet, marcHiz de Belle-Ile, viconte de Melun et Vauz (1615-1680), era posesorul unei averi considerabile si a avut o mare influenta asupra politicii regatului pana la majoratul regelui Ludovic al XIV-lea, a fost destituit si arestat din ordinul regelui pentru deturnare de fonduri, fiind condamnat la inchisoare pe viata si confiscarea imensei sale averi. Destinul sau tragic a constituit subiectul multor romane si filme, exemplul cel mai faimos fiind „Vicontele de Bragelonne” al lui Alexandre Dumas.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1666 - S-a terminat Marele incendiu din Londra (2-5 septembrie 1666) 10.000 clădiri inclusiv Catedrala Saint Paul din Londra sunt distruse, însă numai 6 oameni au murit.

Detaliu al unei picturi a Marelui Incendiu din Londra de un pictor anonim, prezentând incendiul aşa cum ar fi apărut în seara de marţi, 4 septembrie de pe o barcă aflată în apropiere deTower Wharf. Turnul Londrei se află pe dreapta, iar Podul Londrei pe stânga, cu Catedrala Sf. Pavel în depărtare, înconjurată de flăcările cele mai înalte – foto: ro.wikipedia.org

Marele Incendiu din Londra a distrus părțile centrale ale Londrei începând cu ziua de duminică, 2 și până în ziua de miercuri, 6 septembrie 1666. Focul a pustiit centrul medieval al Londrei, aflat în interiorul vechiului zid roman al orașului. A amenințat, dar nu a ajuns la districtul aristocratic Westminster, Palatul Whitehall al lui Carol al II-lea, și mare parte din mahalalele din suburbii. A distrus 13.200 de case, 87 de biserici de mir, Catedrala Sf. Pavel, și mare parte din clădirile autorităților orășenești.

S-a estimat că a distrus casele a 70.000 din cei 80.000 de locuitori. Numărul morților în urma incendiului nu este cunoscut și, prin tradiție, este considerat a fi foarte mic, întrucât s-a înregistrat moartea a doar șase persoane. Recent, au apărut contestări ale acestei idei, pe temeiul că decesul celor săraci și a oamenilor din clasa de mijloc nu s-au înregistrat nicăieri, și pe acela că focul ar fi carbonizat total rămășițele multor victime, fără ca ele să poată fi identificate.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1698 -  Țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit pe bărbi, cu excepția clerului și a țărănimii, pentru a-și determina poporul să renunțe la obiceiurile orientale.

 

5 septembrie 1704 - S-a născut pictorul francez Maurice Quentin de la Tour; (d 17 februarie 1788). Printre portretele sale celebre se numara cele ale unor personalitati ale timpului ca Voltaire,Jean Jaques Rousseau, Ludovic al XV-lea,,madame Pompadour, D’Alembert si altii.

 

5 septembrie 1725 - Nunta regelui Ludovic al XV-lea al Franței cu Maria Leszczyńska.

Ludovic al XV-lea, de Hyacinthe Rigaud, 1730 (Palatul Versailles) – foto: ro.wikipedia.org

În 1721, la vârsta de 11 ani, Ludovic al XV-lea a fost logodit cu verișoara sa primară, infanta Mariana Victoria a Spaniei, care avea trei ani. Pentru că regele era fragil și au existat mai multe alerte cu privire la starea sa de sănătate iar Infanta Spaniei era prea mică pentru a produce moștenitori, Cardinalul Fleury, primul ministru al lui Ludovic al XV-lea, a vrut să îi găsească regelui o mireasă care nu ar trage Franța în complicate alianțele politice.

Deoarece puterea regală a lui Stanisław nu mai exista, Maria a fost aleasă pentru căsătoria cu regele francez. Căsătoria prin procură a avut loc la 15 august 1725 la catedrala Strasbourg, Ludovic al XV-lea fiind reprezentat de vărul său, Ducele de Orléans, Ludovic Piosul. Ludovic și Maria s-au întâlnit prima dată în ajunul nunții, care a avut loc la 5 septembrie 1725 la Palatul Fontainebleau. Maria a câștigat popularitate în rândul populației de la început, atunci când a aruncat bani pe drum la nunta ei în Fontainebleau.

Maria Leszczyńska în 1730, de Alexis Simon Belle – foto: ro.wikipedia.org

Maria Karolina Zofia Felicja Leszczyńska[1] (23 iunie 1703 – 24 iunie 1768) a fost soția regelui Ludovic al XV-lea al Franței și bunica regilor Ludovic al XVI-lea, Ludovic al XVIII-lea și Carol al X-lea. În Franța era numită Marie Leczinska.

 

5 septembrie 1729 – Inochentie Micu a primit titlul de baron.

Ioan Inocenţiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului - d. 22 septembrie 1768, Roma) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraş. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” şi mănăstirea cu acelaşi hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice româneşti moderne - foto: ro.wikipedia.org

Inocenţiu Micu-Klein – foto: ro.wikipedia.org

Ioan Inocențiu Micu-Klein, pe numele laic Ioan Micu, (n. 1692, Sadu, Mărginimea Sibiului – d. 22 septembrie 1768, Roma) a fost episcop greco-catolic al Episcopiei române unite de Făgăraș. În anul 1737 a mutat sediul episcopal la Blaj, unde a ridicat Catedrala „Sfânta Treime” și mănăstirea cu același hram. Este considerat întemeietorul gândirii politice românești moderne. La 5 septemrie 1729 a primit numele „Klein”, traducerea în germană a numelui „Micu”. Totodată, a devenit membru al Dietei Transilvaniei, adunarea legislativă a Principatului Transilvania.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1735 - S-a născut compozitorul Johann Christian Bach, al unsprezecelea și cel mai tânăr fiu al lui Johann Sebastian Bach si al Annei Bach; (m. 1 ianuarie 1782).

Johann Christian Bach (n. 5 septembrie 1735 - d. 1 ianuarie 1782) compozitor și pianist german din perioada clasică - foto (portret pictat de Thomas Gainsborough (National Portrait Gallery) - ro.wikipedia.org

Johann Christian Bach – ro.wikipedia.org

Johann Christian Bach (n. 5 septembrie 1735 – d. 1 ianuarie 1782) compozitor și pianist german din perioada clasică – foto (portret pictat de Thomas Gainsborough (National Portrait Gallery) A trăit la Londra O mare parte a vieții. Creația sa caracterizată prin simplitate și spontaneitate, a avut o importanta influența asupra lui .Mozart.

 

5 septembrie (16 septembrie s.n.) 1745 -S-a născut Mihail Kutuzov, mareșal rus (d. 1813)

Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (*5 septembrie {s.v.)/ 16 septembrie(s.n.) – 1745 — † 16/28 aprilie 1813 a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din 1812 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Mihail Kutuzov – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Prințul Mihail Illarionovici Golenișcev-Kutuzov (*5 septembrie {s.v.)/ 16 septembrie(s.n.) – 1745 — † 16/28 aprilie 1813 a fost un feldmareșal țarist, căruia i se atribuie meritul salvării țării în timpul invaziei napoleoniene din 1812. În 1805, Kutuzov a comandat corpurile de armată care au încercat să oprească înaintarea trupelor lui Napoleon Bonaparte către Viena, câștigând o victorie sângeroasă la Dürrenstein pe 11 noiembrie 1805.

În ajunul Bătăliei de la Austerlitz, Kutuzov a încercat să determine generalii aliați să nu se angajeze în luptă, dar sfaturile sale au fost respinse atât de țar cât și de planificatorul austriac, Feldzeugmeister Weyrother. A participat însă activ la luptă și a fost rănit (2 decembrie 1805). Între 1806 și 1811, Kutuzov a fost guvernator al Lituaniei și Kievului. A fost numit la comanda armatelor ruse care luptau împotriva turcilor în războiului din 1806-1812, după ce predecesorul său obținuse rezultate modeste.

În calitatea sa de comandant de oşti şi comandant suprem al Armatei Dunărene, generalul de infanterie Kutuzov s-a manifestat drept un satrap al ţarismului, care a exploatat la maximum resursele umane şi economice ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Generalul Kutuzov, avea reputaţia de a fi spus infama frază „Nu voi lăsa românilor decât ochii, ca să plângă!”.

A reușit să termine victorios războiul care se prelungise prea mult, fiind conștient de apropierea unui nou război cu Primul Imperiu Francez. A semnat Pacea de la București, prin care Imperiul Rus primea stăpânirea Basarabiei. Pentru acest succes a fost ridicat la rangul de prinț (kniaz). Lui Kutuzov i se atribuie meritul salvării Rusiei în timpul invaziei napoleoniene din 1812.

A încetat din viață în orașul silezian Bunzlau pe 16 aprilie/28 aprilie 1813 .Trupul i-a fost repatriat, fiind înmormântat în noua catedrală a Sfintei Fecioare din Kazan din Sankt Petersburg. Kutuzov a fost înaintat la gradul de feldmareșal și i-a fost decernat titlul onorific Luminăția Sa Cneazul Smolenski – pentru înfrângerea armatelor franceze în retragere de la Smolensk în noiembrie 1812. De asemenea a fost decorat cu Ordinul Sfântul Gheorghe, clasa I.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1774 - S-a născut Caspar David Friedrich, pictor german (d. 1840)

Caspar David Friedrich (n. 5 septembrie 1774, Greifswald - d. 7 mai 1840, Dresda) pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie - foto (autoportret din 1810 - 1820) - ro.wikipedia.org

Caspar David Friedrich (autoportret din 1810 – 1820) – foto: ro.wikipedia.org

Caspar David Friedrich (n. 5 septembrie 1774, Greifswald – d. 7 mai 1840, Dresda) pictor și desenator german, unul din cei mai importanți reprezentanți ai romantismului german în perioada sa timpurie.

 

5 septembrie 1791 - S-a născut compozitorul german Giacomo Meyerbeer; (d.1864).

 

5 septembrie 1795 - S-a înființat un Consulat general francez la București. Primul consul al Franței a fost Claude Emile Gaudin, secretarul ambasadei franceze de la Constantinopol. El nu a avut titlul de consul general niciodată, purtând titlul de agent confidențial pe lângă Prințul Munteniei, dar s-a comportat ca un veritabil consul, având un secretar și subalterni. În timpul petrecut la București, principala preocupare a lui Gaudin a fost să dezvolte relațiile comerciale franco-române și să obțină maximum de avantaje pentru comercianții francezi.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

 

5 septembrie 1803 - A decedat scriitorul francez Choderlos de Laclos, cunoscut mai ales pentru romanul epistolar Legături primejdioase (”Les Liaisons dangereuses”).; (n. 17 octombrie 1741) (Legăturile primejdioase sau scrisori adunate într-o societate și publicate întru instruirea altor câteva), ilustrează psihologia erotica a societății rafinate a marii aristocratii franceze (a vieții „împotriva naturii„) din perioada anterioară Revolutiei franceze.

 

5 septembrie 1842 - S-a născut Ilarion Pușcariu, pedagog și istoric român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1922).

Ilarion (Bucur) Puşcariu (n. 5 septembrie 1842, Sohodolul Branului, Braşov - d. 26 august/8 septembrie 1922, Sibiu) a fost un pedagog şi istoric român, membru de onoare al Academiei Române - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ilarion Puşcariu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ilarion (Bucur) Pușcariu (n. 5 septembrie 1842, Sohodolul Branului, Brașov – d. 26 august/8 septembrie 1922, Sibiu) a fost un pedagog și istoric român, membru de onoare al Academiei Române. Teolog, pedagog și istoric, membru de onoare (din 1916) al Academiei Române.

A urmat Institutul teologic din Sibiu (1861–1864), continuând la Universitatea din Viena, unde a obținut doctoratul în Filosofie (1869). A fost secretar al Arhiepiscopiei Sibiului, diacon necăsătorit și preot, profesor de Studi biblice, Istorie bisericească, Morală și Limba Română la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu; tuns în monahism la Hodoș-Bodrog (1874), cu numele Ilarion, hirotonit protosinghel și arhimandrit, asesor arhiepiscopesc, apoi vicar al Arhiepiscopiei Sibiului (1889–1922).

A fost președinte al despărțământului Sibiu al Astrei (1877–1889)), apoi vicepreședinte al Astrei (1889–1901). A publicat manuale școlare, lucrări de istorie laică și bisericească, de pedagogie; a editat documente, a colaborat la o serie de publicații românești din Transilvania, mai ales la Telegraful Român și a lucrat la Enciclopedia Română (3 vol.)
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

 

5 septembrie 1857 - A murit Auguste Comte, filosof, matematician, sociolog francez (n. 1798)

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte (n. 19 ianuarie 1798, Montpellier - d. 5 septembrie 1857, Paris) sociolog și filosof francez, fondatorul teoriei pozitivismului - foto - ro.wikipedia.org

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte – foto – ro.wikipedia.org

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte (n. 19 ianuarie 1798, Montpellier – d. 5 septembrie 1857, Paris) sociolog și filosof francez, fondatorul teoriei pozitivismului.

 

5 septembrie 1858 - S-a născut scriitorul roman Alexandru Vlahuţă. (d. 1919)

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească - foto preluat de pe www.rador.ro

Alexandru Vlahuță – foto preluat de pe www.rador.ro

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

5 septembrie 1879 - S-a născut Nicolae T. Deleanu (n. 5 septembrie 1882, Galați – d. 25 mai 1959). Chimist, farmacist, fitofiziolog și biochimist, profesor universitar. A absolvit Facultatea de medicină din București, secția Farmacie în 1903 și a frecventat cursuri de specializare Universitatea din Geneva, Institutul Imperial de medicină din Petrograd, a lucrat în laboratorul de chimie vegetală al Universității din Marburg și la laboratorul de chimie fiziologică al Școlii superioare tehnice din Zurich.

Întors în țară, a fost șef de lucrări în laboratorul de fiziologie vegetală al Institutului Botanic al Universității din București. După război a fost profesor titular la Facultatea de Farmacie a Universității din Iași. A fost primul cercetător, pe plan mondial, care a semnalat procesul de homeostazie (menținerea în anumite limite a constantelor fiziologice) a ionilor în organismele vegetale.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

 

5 septembrie 1905 - Sub medierea președintelui SUA Theodore Roosevelt, războiul ruso-japonez a luat sfârșit prin semnarea Tratatului de la Portsmouth.

Negocierea tratatului de la Portsmouth (1905) — De la stânga la dreapta: rușii din plan îndepărtat sunt Korostoveţ, Nabokov, Vitte, Rosen, Plancon, iar japonezii din plan apropiat sunt Adachi, Ochiai, Komura, Takahira, Satō. Masa de conferințe s-a păstrat și este expusă astăzi în muzeul Meiji Mura din Inuyama, prefectura Aichi, Japonia – foto: ro.wikipedia.org

Tratatul de la Portsmouth a pus capăt Războiului Ruso-Japonez din 1904-1905. A fost semnat la 5 septembrie 1905 după negocieri purtate la Șantierul Naval Portsmouth din Kittery, Maine (și denumit după orașul Portsmouth, New Hampshire din apropiere) din Statele Unite.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1906 - S-a născut Dmitri Dmitrievici Şostakovici, compozitor rus (n. 5/25 septembrie) (m. 9 august 1975).

 

5 septembrie 1908 - S-a născut Josué de Castro, medic, sociolog şi economist brazilian (d. 1973)

Josué de Castro, born Josué Apolônio de Castro (5 September 1908 in Recife – 24 September 1973) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Josué de Castro - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Josué de Castro (5 septembrie 1908 – 24 septembrie 1973) a fost un medic, sociolog şi economist brazilian, autorul celebrei lucrări „Geografia foamei” (1946), una dintr-o lungă serie de lucrări abordând probleme grave atât pentru ţara sa, cât şi pentru alte zone ale globului – sărăcia şi malnutriţia; preşedinte al FAO (1952-1956). Ambasador al Braziliei la Naţiunile Unite, la Geneva (1962-1964) După lovitura de stat militară din martie 1964 se va stabili la Paris, unde va înfiinţa (1965) Centrul Internaţional pentru Dezvoltare (CID), al cărui preşedinte va fi până la sfârşitul vieţii . A decedat în 1973.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1914 - Primul Război Mondial - A început Prima Bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914), în care au murit 550.000 de soldați, după ce armata franceză a atacat armata germană care avansa spre Paris.

Soldati francezi in transee, in Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie - 14 septembrie 1914) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Soldati francezi in transee, in Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Prima bătălie de pe Marna (5 septembrie – 14 septembrie 1914) s-a încheiat cu o victorie obținută de forțele franco-engleze împotriva armatei germane. În această bătălie s-a dovedit eșecul Planului Schlieffen, care a stat la originea strategiei Germaniei pentru obținerea victoriei în războiul contra Franței și, în consecință, a început perioada sângeroasă a “războiului tranșeelor“.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1916 - A început Bătălia de la Bazargic/Dobrici (5 – 7 septembrie 1916).

Șarjă a cavaleriei române în luptele de la Bazargic (5 - 7 septembrie 1916) – desen de D. Stoica - foto preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

Șarjă a cavaleriei române în luptele de la Bazargic (5 – 7 septembrie 1916) – desen de D. Stoica – foto preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

Bătălia de la Dobrici sau Bătălia de la Bazargic a fost o bătălie din timpul Primului Razboi Mondial, parte a campaniei armatei romane, care s-a încheiat cu victoria trupelor bulgare și retragerea trupelor ruso-române spre Cobadin, pe linia Oltina – kara Omer – Mangalia În ciuda efectivelor reduse Armata a treia bulgara a ieșit victorioasă.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

5 septembrie 1916 - Trupele române au intrat în Orșova în timpul Primului Război Mondial. După ce au atacat în dimineața zilei de 15/28 august 1916 la Porțile de Fier, trupele române aflate sub comanda generalului Dragalina au reușit, la 19 august/1 septembrie, să ocupe culmile muntoase Alion, Ozoina și Dranic, eliberând în 23 august/5 septembrie orașul Orșova.Ofensiva germano-austro-ungară a fost stopată până la începutul lunii octombrie, Divizia I reușind să-și mențină pozițiile.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

 

5 septembrie 1918 (23 august S.V.) - S-a constituit, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia.

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990 - foto preluat de pe istoria.md

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca – d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat unirea în 1918. A ocupat funcții de ministru în diferite guverne. A fost persecutat politic de regimul comunist și închis la Sighet. Membru corespondent al Academiei Române exclus în 1948, repus în drepturi în 1990 – foto preluat de pe istoria.md

Partidul Țărănesc din Basarabia s-a constituit la 23 august / 5 septembrie 1918 la Chișinău. La adunarea constitutivă a Partidului Țărănesc din Basarabia a fost ales biroul de conducere al partidului din care făceau parte: Pantelimon Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Inculeț, Ion Pelivan, Petru Cazacu, Ștefan Ciobanu, Ion Costin, Ștefan Holban, Teofil Ioncu, Gheorghe Stârcea și Nicolae Bivol. Tot în aceeași zi a fost elaborat și adoptat programul și statutul partidului. Programul partidului preconiza împărțirea pământului la țărani, vot universal pentru femei și bărbați, dezvoltarea cooperației sătești, gratuitatea învățământului elementar, descentralizarea administrativă. Este important de menționat faptul că denumirea partidului a fost aleasă în ultima minută a adunării.

Inițial, Pantelimon Halippa și Daniel Ciugureanu, optau pentru denumirea de Partidul Național Democrat Moldovenesc. Această denumire a circulat ca o denumire alternativă luni bune după constituirea partidului. O folosea mai ales Daniel Ciugureanu, fostul Prim-ministru al Republicii Democratice Moldovenești, autorul articolului “Chemarea Partidului Democrat la Unire“, publicat în ziarul Sfatul Țării, anul III, nr. 493, 29 aprilie 1920, Chișinău. Conducerea partidului a fost asigurată de Pantelimon Halippa (1918 – 1921) și Ion Inculeț (1921 – 1923).
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

5 septembrie 1920 - A intrat în vigoare Legea privind reglementarea conflictelor colective de muncă. Primul act normativ modern care reglementa conflictele colective de muncă, cunoscută ca Legea Trancu–Iași, (numele inițiatorului) și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 122/5 septembrie 1920. Legea reglementa: libertatea muncii, încetarea colectivă a lucrului, procedura împăciuirii, arbitrajul, dispoziții de procedură. Limita dreptul la grevă, adoptarea provocând manifestații și întruniri de protest în București și în multe alte orașe din țară.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com

 

5 septembrie 1921 - S-a născut Adrian Marino, teoretician și critic literar român (d. 2005)

Adrian Marino (n. 5 septembrie 1921, Iași - d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Adrian Marino – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Adrian Marino (n. 5 septembrie 1921, Iași – d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

5 septembrie 1926 - S-a născut Diodor Dure, pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1951. (d. 2003)

Diodor Dure (5 septembrie 1926, Lugoj – 25 mai 2003, Timișoara) a fost un pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1951 - foto preluat de pe www.pressalert.ro

Diodor Dure – foto preluat de pe www.pressalert.ro

Diodor Dure (5 septembrie 1926, Lugoj – 25 mai 2003, Timișoara) a fost un pictor român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1951. A absolvit Școala de Arte Decorative, având profesori pe Aurel Ciupe, Julius Podlipny și Catul Bogdan. Tinerețea și-a petrecut-o în perioada de transformări dramatice ale României, reușind să rămână un „pictor al câmpiei” într-o vreme când arta devenea tot mai politizată. Prima sa expoziție a avut loc în 1948 la Timișoara. A fost angajat pictor decorator la Opera de Stat din Timișoara, la Teatrul German de Stat sau la Muzeul Banatului. Din 1953 s-a retras din această activitate, dedicându-se muncii de atelier.

A avut peste 150 de expoziții personale doar în perioada 1948–1989, plus participări la peste 30 de saloane oficiale organizate la Timișoara. A participat la numeroase expoziții de grup: Artiștii plastici timișoreni (Belgrad, Novi Sad, 1969), Timișoara la Dalles (București, 1970, 1985), Orientări în arta plastică timișoreană (Modena 1978), precum și numeroase prezențe în Germania – Gottingen, Nordheim, Sylt List, Barsinghaus, Wattenscheid, Jena, Trosidorf etc. La București a expus în cele mai selecte galerii: Sala Dalles, Simeza, Căminul Artei. A fost distins cu ordinul Pro Arte – Meritul Cultural.
articol preluat de pe www.bunicutavirtuala.com
cititi mai mult pe www.pressalert.ro

 

5 septembrie 1926 - S-a născut Carmen Petra-Basacopol, compozitoare română.

Carmen Petra Basacopol (n. 5 septembrie 1926, Sibiu) este o compozitoare și profesoară de muzică română - foto preluat de pe docplayer.fr

Carmen Petra Basacopol – foto preluat de pe docplayer.fr

Carmen Petra Basacopol (n. 5 septembrie 1926, Sibiu) este o compozitoare și profesoară de muzică română.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1928 - S-a născut Corneliu Gârbea, actor român (d. 2018)

Corneliu Gârbea, cunoscut şi sub numele de Cornel Gârbea, (n. 5 septembrie 1928, Gheorghieni, Feleacu, Judeţul Cluj, România – d. 13 iulie 2018, Bucureşti, România) a fost un actor român de film, radio, scenă, televiziune şi voce - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Corneliu Gârbea – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Corneliu Gârbea, cunoscut şi sub numele de Cornel Gârbea, (n. 5 septembrie 1928, Gheorghieni, Feleacu, Judeţul Cluj, România – d. 13 iulie 2018, Bucureşti, România) a fost un actor român de film, radio, scenă, televiziune şi voce. A fost actor la Teatrul Mic din Bucureşti. De asemenea, a jucat într-un număr mare de filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Sergiu Nicolaescu. I s-a acordat medalia Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

5 septembrie 1930 - S-a născut Mircea Dobrescu, pugilist român (d. 2015)

Mircea Dobrescu (n. 5 septembrie 1930, Buzău, România – d. 6 august 2015) a fost un pugilist român - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mircea Dobrescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Mircea Dobrescu (n. 5 septembrie 1930, Buzău, România – d. 6 august 2015) a fost un pugilist român. A început boxul la vârsta majoratului și a petrecut nu mai puțin de 34 de ani în ringul de box, timp în care a boxat în peste 200 de meciuri. A fost component al unor cluburi din Buzău și Brăila după care, timp de 20 de ani, a activat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București. A fost laureat cu argint la Campionatul European din 1955 și 1957 și la Jocurile Olimpice din 1956.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

5 septembrie 1931 - S-a născut Constantin Codrescu, actor român de teatru și film.

Constantin Codrescu (n. 5 septembrie 1931, Huși) este un actor român de teatru și televiziune. Dintre rolurile memorabile le amintim pe cele din filmul „La moara cu noroc” și pe cel al lui Hamlet, din capodopera lui Shakespeare, jucată în versiune radiofonică la Radio România.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

5 septembrie 1934 - S-a născut Sofia Corradi (Mama Erasmus).

Sofia Corradi (Mamma Erasmus) - foto preluat de pe www.sofiacorradi.eu

Sofia Corradi (Mamma Erasmus) – foto preluat de pe www.sofiacorradi.eu

Sofia Corradi, cunoscută sub numele de “Mamma Erasmus“, a creat cel mai important program internațional pentru studenți. În timpul studiilor de drept la Sapienza Università di Roma în 1957, ea a primit o bursă în străinătate în cadrul unui masterat în drept comparat. Când s-a întors în Italia, universitatea ei nu a recunoscut aceste studii și nu a lăsat-o să absolve în acel an.

Cu o minte deschisă după experiența ei în afară, Sofia Corradi a transformat un obstacol într-un proiect de viață: de atunci a lucrat pentru ca tinerii să poată studia într-o altă universitate și trăi într-o altă cultură, fără impedimente.
cititi mai mult pe www.sofiacorradi.eu

 

5 septembrie 1939 - Al Doilea Război Mondial: Japonia și Statele Unite își declară neutralitatea în “războiul european”.

 

5 septembrie 1940 - Regele Carol al II-lea a suspendat Constituția din februarie 1938 și i-a cedeat generalului Ion Antonescu principalele prerogative regale.

 

5 septembrie 1940 - S-a născut Raquel Welch, actriță americană.

Raquel Welch (n. 5 septembrie 1940, Chicago, Illinois; ca Jo Raquel Tejada) este o actriță americană - in imagine, This promotional still of Welch in the deer-skin bikini became a best-selling poster and turned her into an instant pin-up girl - foto: ro.wikipedia.org

This promotional still of Welch in the deer-skin bikini became a best-selling poster and turned her into an instant pin-up girl – foto: ro.wikipedia.org

Raquel Welch (n. 5 septembrie 1940, Chicago, Illinois; ca Jo Raquel Tejada) este o actriță americană. Raquel Welch este fiica unui inginer care provine din Bolivia. Copilăria și-o petrece în California. Urmează cursurile de balet la un High School. În anul 1954 câștigă un concurs de frumusețe, după care va lucra ca fotomodel. Raquel va studia teatru la San Diego State College. În 1958 se va căsători cu James Welch, un prieten din școală, cu care va avea doi copii, Damon și Tahnee Welch (care devine și ea actriță).

Familia Welch se va despărți în anul 1964. Din 1963 Welch îl cunoaște pe agentul de presă Patrick Curtis, cu care va întemeia o firmă proprie. Raquel Welch, reușește să încheie un contract cu 20th Century Fox și în 1964 va primi un rol secundar în filmul Regele ritmului fierbinte, în care va juca alături de Elvis Presley.

Nu peste mult îi va crește popularitatea prin filmul One Million Years B.C., în acre a jucat un rol în care este îmbrăcată sumar, numai într-un costum de baie. Se va recăsători în anul 1967 cu agentul ei Patrick Curtis, de care însă se va despărți în anul 1972. Au urmat în viața ei privată o serie de bărbați ca Andre Weinfeld (1980–1990) și, în 1999, restauratorul Richard Palmer, cu care va locui în Beverly Hills.

Raquel Welch a fost între anii 1960 – 1970 un simbol al sexului în filmele americane și europene. La sfârșitul anilor 1970, actrița se retrage din cinematografie. În anul 1979 poate fi văzută aproape goală în reviste playboy, iar prin anii 1980 produce benzi video de aerobic. Prin 1982 încearcă fără succes să fie cântăreață de musical pe Broadway. Ulterior, în 1990, va juca un rol într-un film comic.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

5 septembrie 1941 - Teritoriul Estoniei a fost ocupat de Germania nazista.

 

5 septembrie 1944 - Armata a IV-a română a oprit ofensiva germano – ungară din centrul Transilvaniei.

 

5 septembrie 1944 - A început Masacrul de la Luduș (5 – 13 septembrie 1944). Între 5-13 septembrie 1944, localitățile de frontieră Luduș și Sărmașu, situate în Transilvania de Nord, au fost ocupate de unități ale armatei și jandarmeriei ungare. În marginea comunei Luduș (la hotarul Bogata) în data de 13 septembrie 1944 soldații maghiari au împușcat 13 evrei: Polac Mihai, Polac Vilma și fiicele lor, Rozalia și Maria, Gluck Iosif și fiica lui Rozalia, Fred Mauriciu și Fred Ghizela. Maria Kopstein, Izrael Adelca și surorile Haller (Sarolta, Fani și Rozalia), au fost împușcate în pivnița locuinței familiei Haller, după ce au fost violate.

După eliberarea localității, soldații maghiari care au luat parte la aceste atrocități comise asupra populației evreiești, nu au putut fi identificați. Cercetările împotriva celor vinovați de masacrele de la Luduș au început în anul 1945 și s-au încheiat în 1946. În 1946, Curtea de Apel Cluj a stabilit vinovăția unor localnici care au fost condamnați (Szabo Bela și Bartha Elisabeta din Luduș).

 

5 septembrie 1944 - A murit Ioanichie Moroi, duhovnic ortodox, stareț al Mănăstirii Sihăstria.

Ioanichie Moroi (n. 1859 - d. 5 septembrie 1944, Mănăstirea Sihăstria) a fost un duhovnic ortodox, stareţ al Mănăstirii Sihăstria - (Protosinghelul Ioanichie Moroi - Protosinghel este un titlu distinctiv care se oferă preoților monahi în Biserica Ortodoxă, preot călugăr care a primit de la episcopul său rangul monahal „protosinghel” - primul între singheli) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Protosinghelul Ioanichie Moroi (Protosinghel este un titlu distinctiv care se oferă preoților monahi în Biserica Ortodoxă, preot călugăr care a primit de la episcopul său rangul monahal „protosinghel” – primul între singheli, cititi mai mult pe ro.wikipedia.org) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ioanichie Moroi (n. 1859 – d. 5 septembrie 1944, Mănăstirea Sihăstria) a fost un duhovnic ortodox, stareţ al Mănăstirii Sihăstria. Născut în 1859, Ioan Moroi era de prin părţile Braşovului. Deşi era căsătorit şi avea doi copii, a hotărât ca împreună cu întreaga familie să intre în viaţa monahicească.

După mai multe încercări la Schitul Peştera Ialomicioarei, face un pelerinaj la Sf. Mormânt al Domnului de la Ierusalim, apoi îşi îndreaptă paşii spre grădina Maicii Domnului a Ortodoxiei – Muntele Athos. Aici cunoaşte viaţa duhovnicească a călugărilor îmbunătăţiţi, capătă experienţă spirituală, după care revine în ţară la Mănăstirea Neamţ. Ajunge ieromonah, de unde în 1909, cu un grup de monahi, este trimis ca egumen la Schitul Sihăstria, de lângă Mănăstirea Secu.

Noul egumen reface Sihăstria, instituie un set de reguli monahale, care aveau la bază ascultarea duhovnicească, totul făcându-se numai cu binecuvântarea superiorului; toată obştea participa la Utrenie şi Sf. Liturghie; spovedanie pentru întreaga obşte în fiecare vineri; împărtăşania săptămânală pentru schimonahi şi bolnavi, iar pentru restul monahilor la trei săptămâni; masa se lua numai în obşte; la chilie monahii citeau mai ales Psaltirea, Patericul şi Vieţile Sfinţilor. Prin eforturile depuse de părintele Ioanichie, Schitul Sihăstria a înflorit, fiind unul dintre cele mai cercetate aşezăminte monahale din Moldova. La 5 septembrie 1944, părintele Ioanichie Moroi a trecut la Domnul.
articol preluat de pe ziarullumina.ro
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; doxologia.ro

 

5 septembrie 1946 - Tratatul Gruber-De Gasperi: Italia recunoaște limba germană, alături de limba italiană, ca limbă oficială în Trentino-Tirolul de Sud. Locuitorilor le este permis în mod expres să revină la vechile nume, de dinaintea italienizării forțate practicate de regimul Mussolini. Tratatul Gruber-De Gasperi a fost un tratat bilateral semnat de către Karl Gruber (ministrul de externe al Austriei) și Alcide De Gasperi (prim-ministrul Italiei) la 5 septembrie 1946.

Recunoscut de legislația internațională, tratatul a acordat populației germane a Provinciei Autonome Bolzano dreptul la autonomie și la păstrarea identității și obiceiurilor sale culturale. De asemenea, a recunoscut limba germană și limba italiană ca limbi oficiale. Locuitorilor le-a fost acordat dreptul de a se întoarce la numele inițiale de familie, care au fost abandonate de mulți cetățeni ca urmare a programului de asimilare forțată din timpul fascismului italian.
cititi mai mult si pe en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1946 - S-a născut Freddie Mercury, liderul popularului grup pop- rock britanic „Queen” (m. 1991).

 

5 septembrie 1953 - A încetat din viaţă, la Paris, dr. Constantin Levaditi, microbiolog, virusolog şi imunolog, considerat unul din fondatorii virusologiei pe plan mondial. (n. 19 iulie 1874).

 

5 septembrie 1960 - Poetul Léopold Sédar Senghor a fost ales primul președinte al Senegal.

Léopold Sédar Senghor – foto: ro.wikipedia.org

Léopold Sédar Senghor (9 octombrie 1906 – 20 decembrie 2001) a fost un scriitor senegalez, politician și teoritician cultural, poet, critic literar, eseist, autor de texte politice. A fost primul președinte al Senegalului (1960–1980) și primul african care a făcut parte din Academia franceză.

 

5  septembrie 1972 - Masacrul de la München (5 – 6 septembrie). JO de la München: Opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant “Septembrie Negru“, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. În timpul operațiunii de salvare au murit ostaticii, 5 teroriști și un polițist.

foto - historia.ro

foto – historia.ro

La dat de 5 septembrie 1972, opt teroriști arabi, reprezentând grupul militant “Septembrie Negru“, au pătruns în Satul Olimpic, au ucis 2 membri ai delegației Israelului și i-au luat ostateci pe alți 9. Rezultatul masacrului a fost moartea a 11 membri ai delegației israeliene și a unui polițist vest-german. 5 din cei 8 teroriști, membri ai grupului Septembrie Negru, au fost și ei uciși de polițiști vest-germani în cadrul unei încercări eșuate de a-i elibera pe ostatecii israelieni.

Cei trei teroriști capturați au fost eliberați de autoritățile vest-germane când Septembrie Negru a deturnat un avion Lufthansa în octombrie 1972. Drept răzbunare, Israelul a efectuat două operațiuni: o infiltrare în Liban în 1973, operațiune cunoscută sub numele de „Primăvara tinereții” și operațiunea „Mânia lui Dumnezeu”, operațiune care se pare că a durat timp de mai mulți ani.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1973- A început vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în Venezuela (5-10 septembrie 1973).

 

5 septembrie 1977 - A început vizita de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Bulgaria (5-8 septembrie 1977).

 

5 septembrie 1980 - A fost inaugurat tunelul St. Gotthard din Elveția; cel mai lung tunel de autostradă din lume (16,22 km) și se întinde de la Goschenen la Airolo.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

5 septembrie 1988 - A început vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Kenya (5-7 septembrie 1988).

 

5 septembrie 1993 - A încetat din viaţă regizorul francez Claude Renoir (Filmografie: Monsieur Vincent, Cleopatra, The Spy Who Loved Me); (n. 1914).

 

5 septembrie 1995 - A încetat din viaţă academician prof. Eduard Pamfil, întemeietorul şcolii româneşti de psihiatrie antropologică.

 

5 septembrie 1997 - A încetat din viaţă, în urma unui atac de cord, Maica Tereza

Saint Teresa of Calcutta; 1986 at a public pro-life meeting in Bonn, Germany - foto: ro.wikipedia.org

Saint Teresa of Calcutta; 1986 at a public pro-life meeting in Bonn, Germany – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Maica Tereza (pe numele ei laic Agnes Ganxhe Bojaxiu), fostă superioară a Congregaţiei romano-catolice „Surorile carităţii”, cu sediul la Calcutta, laureată a Premiului Nobel pentru Pace pe anul 1979, beatificată de Papa Ioan Paul al II-lea pe 19 octombrie 2003.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

5 septembrie 2004 - A decedat renumitul matematician român Grigore Gheba; (n. 1912).

Grigore Gheba (n. 15 august 1912, Poienița, Dumitrești, Vrancea, România – d. 6 septembrie 2004, București, România) a fost un general de armată și profesor de matematică român. A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, tipărite în peste 6 milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948; a fost o culegere de nivel elementar și mediu, în special de algebră și geometrie - (Tânărul Grigore Gheba, înainte de a pleca pe front) foto preluat de pe adevarul.ro

Tânărul Grigore Gheba, înainte de a pleca pe front – foto preluat de pe adevarul.ro

Grigore Gheba (n. 15 august 1912, Poienița, județul Râmnicu-Sărat — d. 6 septembrie 2004) a fost un general de armată și profesor de matematică român. A scris peste 30 de culegeri de probleme de matematică, tipărite în peste 6 milioane de exemplare. Prima culegere sub semnătura sa a apărut în 1948; a fost o culegere de nivel elementar și mediu, în special de algebră și geometrie. Strănepotul său, Dan Andrei Geba, a fost de asemenea un matematician valoros.

 

5 septembrie 2020 - La Ordinea Zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com