Articole

“România Mare în Europa” – George Simion, candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019

George Simion, candidat independent la alegerile europarlamentare din 2019

foto preluat de pe www.facebook.com
articol preluat de pe georgesimion.ro

 

27 mai 2019 - Am obținut ~120 mii voturi după malaxorul secțiilor de votare, rezultat final: locul 9 pe intern și 4 pe românii din afara granițelor.
E rezultatul pentru un singur OM care are acuma și oficial 120 mii OAMENI care i-au acordat încrederea.
Din păcate insuficient pentru un mandat de europarlamentar.

Acesta este și numărul de voturi la care ne și așteptam să le primim sigur. Curentul predominant a fost altul! Pentru a elimina orice dubiu și având numărul de vot pe fiecare secție, îi rog pe cei care știu că au votat într-un număr mai mare într-o anumită secție să îmi scrie numărul de voturi și numărul secției pentru a compara datele.

Așa cum am promis, nu abandonez. Am învățat de la Coșbuc:

O luptă-i viaţa; deci te luptă
Cu dragoste de ea, cu dor.
Pe seama cui? Eşti un nemernic
Când n-ai un ţel hotărâtor.
Tu ai pe-ai tăi! De n-ai pe nimeni,
Te lupţi pe seama tuturor.(…)
Oricare-ar fi sfârşitul luptei,
Să stai luptând, căci eşti dator.
Trăiesc acei ce vreau să lupte;
Iar cei fricoşi se plâng şi mor.

Azi mă sfătuiesc cu cei mai apropiați colaboratori și cu voi toți iar diseară anunțăm forma prin care mergem mai departe. Sunteți alături în continuare?

 

26 mai 2019 – Lupta abia acum începe!

 

George Simion, candidat independent la alegerile europarlamenare din 2019 - foto preluat de pe www.facebook.com

George Simion, candidat independent la alegerile europarlamenare din 2019 – foto preluat de pe www.facebook.com

 

20 mai 2019 – 10 ACȚIUNI PENTRU ULTIMA SĂPTĂMÂNĂ

1. Acum până în ora 11:00 înscrieți-vă ca observator în secțiile de vot(neremunerat!) pentru a ne apăra voturile. 0040747481360 – trimiteti aici prin whatsapp sau sms numele vostru si localitatea. Veți primi o procedură de înscriere, urmați-o azi până la maxim ora 13:00.
Ca observator nu trebuie să fii prezent în secție permanent dar știi exact cum decurge numărătoarea voturilor.

2. Nu avem cum să primim donații deci AJUTAȚI tipărind față -verso această foaie alb-negru https://bit.ly/2YyfVbo

3. IEȘIȚI ÎN PIEȚE ȘI ÎN STRADĂ cât mai mult din orele rămase până vineri 23:59. Lăsați oamenilor această foaie și vorbiți cu ei să meargă la vot duminică.

4: Înregistrați votul vostru și al oamenilor pe care i-ați convins să pună ștampila pe poziția 15: SIMION GEORGE-NICOLAE (candidat independent). Este cel mai important proces pentru prevenirea fraudei electorale. Votul se înregistrează la https://www.mareineuropa.ro/vot
Până acum avem 88 142 de voturi înregistrate, victoria înseamnă să avem 160 000 voturi adică aproape de cei 3,03% din totalul estimat la vot. Fiecare vot va face diferența!
Alternativ trimite un sms cu numele, numarul de telefon si localitatea unde votează cei pe care îi convingi tu.

5. Azi și mâine(marți) mergeți prin țară, pe toate panourile de afișaj și asigurați-vă că avem AFIȘE. Dacă puteți pune luați legătura cu departamentul de logistică al campaniei – Alex – 0726876838 dacă puteți acoperi mai mult de 5 localități.

6. Puneți această ramă peste poza de profil:
facebook.com/profilepicframes/?selected_overlay_id=357354331606554

7. Scrieți pe paginile și emailurile de la RTV, Digi24 și Antena3 să îl invite și pe candidatul independent George Simion la dezbaterile electorale de seara. (nu au făcut-o până acum!).

8. Fiți cât mai prezenți în dezbaterile electorale de pe rețelele de socializare și de pe siteurile de știri. Pregăti-vă de mari atacuri asupra noastră din partea partidelor.

9. Faceți un scurt video cu voi sau o poză prin care îndemnați lumea să voteze poziția 15 de pe buletinul de vot.

10. Vorbiți personal cu toate rudele, prietenii, cunoscuții și duminică aveți grijă să ajungă la o secție de vot.

Mă bazez pe voi. UNIREA FACE PUTEREA!

 

9 aprilie – George Simion: Mulțumesc gălățenilor

 

8 aprilie – George Simion: După cum am promis, voi vizita minim 10 fabrici in aceasta campanie. Prima a fost azi, fabrica de confecții Magenta din Brăila. Și mi-am luat și un sacou nou Cumpărați Fabricat în România!

foto preluat de pe www.facebook.com

 

7 aprilie – George Simion: Sunt mai multe tipuri de biserici: de piatră și de oameni. La Catedrala copiilor „Sfântul Sava”, dar și în celelalte locuri unde a făcut muncă de binefacere, părintele Milea a construit biserici trainice, de oameni, care stau la temelia neamului nostru. Cel ce crede, acela și poate!

foto preluat de pe www.facebook.com

foto preluat de pe www.facebook.com

 

6 aprilie – George Simion: Să cumpărăm cu toții Fabricat în România!

 

6 aprilie 2019 – George Simion: De azi sunt candidat oficial, aprobat de Biroul Electoral Central. Singurul împotriva căruia s-au depus trei contestații, probabil deranjăm mult prin această candidatură!

De acum începem exact aceeași muncă pe care am dus-o pentru semnături, doar că pentru voturi! Bătăliile electorale se câștigă prin VOTURI. De aceea începem numărătoarea fiecărui om care se decide să mă voteze. Mă votezi? Scrie-mi! Mai ai cunoștințe care mă vor vota. Anunță-mă despre ei! De luni avem numărătoarea pe site și formularul de înregistrare a votului. Acum SCRIE-MI!

Dacă poți distribui ziare, pliante, dacă poți afișa bannere sau afișe A2 (doar până pe 27 aprilie este legal să o faci!), dacă vrei să lipești abțibilduri, SCRIE-MI adresa ta și colegii mei îți vor trimite.
Sau, dacă le poți tipări singur, în orice colț al lumii, descarcă machetele grafice de aici: https://georgesimion.ro/printabile/

foto preluat de pe www.facebook.com

 

5 aprilie – George Simion: Mulțumesc Anatol Ursu, Ion Leașcenco și Vlad Bilețchi, colegii mei de baricadă unionistă pentru mesajul unanim de susținere. Felicitări pentru decizia luată astăzi: UNIREA FACE PUTEREA!

 

3 aprilie – George Simion: Împărțim ziare în toată țara

 

1 aprilie – George Simion: Talk B1: George Simion despre masacrul de la Fântâna Albă

 

31 martie – George Simion: Partidele nu au făcut mai nimic pentru Unire. Nu îmi pot închide gura! Basarabia e România, de-a pururi și totdeauna!

 

28 martie – George Simion: MULȚUMESC! VOM REUȘI!

 

28 martie – George Simion: Am făcut încă un pas spre România MARE în Europa – depunerea dosarului de candidatură la Biroul Electoral Central.
Toate semnăturile voastre vor reîntregi țara.

 

28 martie 2019 - Am adus primele 116 000 de semnături la Biroul Electoral Central. Așteptăm ultimele semnături în plus de la sediu iar la 16:15 depunem dosarul!
Mulțumesc de 116 000+ de ori, UNIREA FACE PUTEREA!

28 martie 2019 - George Simion: Am adus primele 116 000 de semnături la Biroul Electoral Central. Așteptăm ultimele semnături în plus de la sediu iar la 16:15 depunem dosarul! Mulțumesc de 116 000+ de ori, UNIREA FACE PUTEREA! - foto preluat de pe www.facebook.com

foto preluat de pe www.facebook.com

 

Program politic

Au trecut 100 de ani de la Marea Unire, 29 de ani de la Revoluția Română și 12 ani de la momentul aderării României la Uniunea Europeană. Trecutul ne obligă la învățarea lecțiilor și la stabilirea direcției în care ne îndreptăm.

Zilnic vedem cum interesele mărunte generează un destin mediocru și ceea ce propun, în calitate de candidat independent la alegerile europarlamentare, este să urmărim interese majore pentru a scoate România din anonimat.

Toți ne dorim să redăm României demnitatea pe scena internațională și mai ales, în Uniunea Europeană.

Toți ne dorim un stat mai mare, mai puternic din punct de vedere economic.

Toți ne dorim restabilirea corectitudinii în relaționarea cu românii, oriunde s-ar afla ei, la București, în Covasna, la Chișinău, în Timoc sau Cernăuți, la Roma sau Madrid.

Toți ne dorim, dincolo de mecanismele birocratice, un raport mai solid și reciproc avantajos cu partenerii externi.

Ne dorim o Românie MARE în Europa.

Descarcă lista!

Inscrie-te ca voluntar!

 

OBIECTIVUL MEU: ROMÂNIA MARE ÎN EUROPA

Pași asumați:

1. REUNIREA REPUBLICII MOLDOVA CU ROMÂNIA: MAI BINE ÎMPREUNĂ

Asumarea la nivel național și european a reîntregirii pe cale pașnică, liber consimțită, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu principiile dreptului natural și de drept internațional în vigoare, pentru a munci împreună la realizarea și mulțumirea comună alături de celelalte popoare ale Europei;

Istoria ne obligă

Cel mai important element în evoluția spațiului românesc după 1989, mult mai important decât progresul economic sau integrarea în principalele structuri internaționale de cooperare și comerț, îl reprezintă schimbarea mentalității noastre. Judecând prin prisma actualului context politic de la București și Chișinău, mulți dintre noi consideră că poate tocmai aici am eșuat, că această perpetuare sub forme noi, dar pe același fond, a sistemului politic de dinainte de ‘90, are la bază tocmai inabilitatea majorității de a-și schimba mentalitatea. Sau mai bine zis, de a face acel pas, crucial în dezvoltarea și supraviețuirea oricărei civilizații moderne, pasul de la pretenție la responsabilitate, de la privilegiu la datorie, de la subordonare la leadership.

De la Revoluția din ‘89, noi am făcut acest pas de mii de ori. L-am făcut în Piața Universității, l-am făcut peste Podurile de Flori la Prut, îl facem zilnic în Timoc, Cernăuți, Chișinău și oriunde în lume sunt români.
La nici 30 de ani de la sfârșitul erei comuniste, avem aproape 2 milioane de antreprenori, ne aflăm în top 10 la nivel mondial ca număr de specialiști IT și le-am readus aminte europenilor, într-o perioadă tumultoasă politic în care mulți par a fi uitat, ce înseamnă spiritul civic și cum se apără o democrație și un stat de drept.

Mai mult decât atât, am reușit, timid deocamdată, să penetrăm acest moștenit sistem politic. Românii au dat dovadă de inițiativă politică. Succesul noilor oameni sau formațiuni politice care s-au perindat pe scena politică de la București și Chișinău nu a fost întotdeauna cel dorit sau așteptat. Dar soluția constă tocmai în speranță, perseverență si încredere în propriile forțe.
Mișcarea unionistă există tocmai în baza acestei nestrămutate credințe în potențialul românesc – uman, economic, politic, cultural, internațional. Suntem mult mai mult decât o comunitate care aspiră la prosperitate economică și coeziune socială, suntem o civilizație în redevenire.

De aceea nu ne permitem luxul de a trăi doar în prezent, suntem mereu datori și mereu responsabili față de cei care care au fost și față de cei care urmează.

#EURoadtoSibiu trebuie să treacă prin Chișinău
Apartenența la Uniunea Europeană constituie o dimensiune centrală a politicii externe a României. Actuala conjunctură politică europeană reprezintă o șansă extraordinară pentru țara noastră de a deveni lider economic, lider de opinie și principal partener al proiectului european în Europa Centrală și de Est. Viitorul nostru este strâns legat de viitorul Europei. Tocmai de aceea este foarte important ca România să participe activ la reconfigurarea proiectului european care debutează oficial cu ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană și Summitul de la Sibiu din mai 2019.

În contextul intervenției Rusiei în Crimeea și a sporirii propagandei rusești în vecinătatea estică și chiar în statele UE, această reconfigurare trebuie să acorde o prioritate sporită Parteneriatului Estic și îndeosebi Republicii Moldova, ca zonă cu potențial ridicat de afectare a securității regionale. Prin asumarea integrării europene a Republicii Moldova și a reunirii ca drumuri convergente, România se poate plasa printre liderii viitorului proces de extindere europeană către Est, dar și al cooperării în domeniul apărării.

Mai mult decât atât, doar prin consolidarea unei poziții de lider în Uniunea Europeană, România poate promova activ principiile suveranității naționale și strânsei cooperări între state, principii care trebuie să definească apartenența noastră la Uniunea Europeană.

 

2. IEȘIREA DIN LABIRINTUL SISTEMULUI POST-COMUNIST – UN SISTEM ILEGITIM, NETRANSPARENT, PROFUND ANTI-NAȚIONAL

Indiferent de orientarea politică, în spațiul public există un consens cel puțin ciudat în abordarea temelor de interes major. O pătură mică de privilegiați ai sistemului țin departe de procesul de decizie marea parte a populației iar rezultatele se văd. Singura preocupare : păstrarea privilegiilor și stării de fapt actuale.

Istoria noastră serveste drept bază pentru a ne desprinde decisiv de trecutul comunist și de a reforma profund instituțiile statului. Domnia legii, transparența, consultările publice și pluritatea de opinii sunt bazele unui sistem cu adevărat democratic, pe care clasa noastră politică le va tot încălca atâta timp cât nu vom avea pârghiile necesare să îi combatem. Prezența noastră activă în instituțiile europene reprezintă o astfel de pârghie.

Destrămarea blocului sovietic nu a dus la o restaurare a ordinii și valorilor noastre istorice. Deși au existat condamnări formale, urmașii blocului comunist și neocomunist conduc în continuare într-un mod netransparent, fără respect pentru democrație și statul de drept. Pârghiile economice, administrative, mediatice și politice sunt în mâna unui cerc privilegiat, închis oamenilor și grupurilor cu principii și cauze profund morale.

Sistemul mafiotizat este același și la București, și la Chișinău, neavând soluții pentru o societate măcinată de lipsa de speranță, o societate ai cărei membri sunt făcuți să se urască între ei. Deși aparent pluripartinic, pe temele majore există un straniu consens între diferitele facțiuni ale sistemului.

Totodată, subliniem că niciun proiect de țară, nicio reformă politică, nicio creștere a salariilor, nicio investiție străină nu sunt de ajuns pentru a asigura viitorul unui stat în care nu domnește legea. Astfel, realizarea obiectivelor mișcării unioniste implică în mod firesc lupta împotriva jafului anti-național, lupta pentru independența sistemului judiciar și egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii.

De la eșecul absorbției fondurilor europene până la situația dramatică de la Roșia Montană, sistemul actual, corupt și incompetent, nici nu e interesat, nici nu e capabil să gestioneze eficient tot ceea ce înseamnă capital românesc – economic, social, cultural, natural.

E timpul să revenim la normal prin: consultări publice, depolitizarea administraţiei publice, consolidarea, în baza istoriei noastre și a Proclamației de la Timișoara, a unui sistem politic modern, capabil să asigure dezvoltare și stabilitate economică și politică pe ambele maluri ale Prutului, încurajarea inițiativei civice, a antreprenoriatului politic, edificarea statului de drept, a economiei de piață liberă și asumării unei poziții de leadership în cadrul familiei euro-atlantice.

 

3. ROMÂNII NU SUNT STRĂINI ÎN PROPRIA ȚARĂ

Mai mult decât oricând, apreciem că marea problemă a României contemporane este lipsa unității. Abandonarea poporului român de către clasa politică se poate vedea cu ochiul liber în centrul țării. Românii din județele Harghita, Covasna și Mureș se află în dificultate culturală și identitară, iar prezentarea situației reale a acestora în instituțiile europene este o necesitate.

Clasa politică actuală și-a irosit în 30 de ani legitimitatea și, odată cu ea a risipit mare parte din coerența societății românești. Aceasta trebuie reunificată. Este motivul pentru care credem cu tărie în reașezarea administrației pe principiul competenței și al demnității naționale.

Astăzi, românii din din județele Harghita, Covasna și Mureș sunt nevoiți să își apere de unii singuri drepturile identitare elementare din postura de victime ale unei autonomii locale caracterizate, de cele mai multe ori, de politici publice care urmăresc separatismul teritorial pe criterii etnice, segregarea etnică și, nu de puține ori, cu conținut xenofob antiromânesc. Suntem convinși că, dincolo de vorbele sforăitoare care pot satisface mândria celor care se îmbată cu apă rece, comunitatea maghiară are multe de împărțit cu românii în ceea ce privește sărăcia și necazurile zilei de mâine.

Încălcarea drepturilor românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș reprezintă o încălcare a intereselor naționale ale poporului român. În Parlamentul European și prin intermediul mecanismelor europene e necesară prezentarea corectă a situației reale privitoare la respectarea de către România a prevederilor europene și internaționale în domeniul autonomiei locale și al drepturilor persoanelor aparținând minorităților etnice. De asemenea, din Parlamentul European poate fi monitorizată mai atent asigurarea respectării Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria.

 

4. PROTEJAREA DREPTURILOR ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI LOR STRATEGIC

– OPRIREA ETNOCIDULUI COMUNITĂȚILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI
– ROMÂNII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: CETĂȚENI EUROPENI CU DREPTURI DEPLINE, NU IMIGRANȚI

Promovarea și garantarea la nivel european a drepturilor și libertăților celor peste 10 milioane de români din afara granițelor în spiritul reciprocității și a unei cât mai strânse cooperări între statele membre și partenere UE.

Deși politica României în protejarea drepturilor minorităților aflate pe teritoriul său este recunoscută ca fiind printre cele mai avansate din Europa, reciprocitatea absolut necesară a tratamentului pentru comunitățile românești din afara granițelor este în continuă degradare în state precum Serbia, Ucraina, Bulgaria, Republica Moldova, Albania, Grecia, Croația, Ungaria.

Mai mult decât atât, noua diasporă românească din Uniunea Europeană se confruntă și acum, la 10 ani de la integrare, cu discriminare la nivel instituțional sau individual, nu numai în cadrul noului stat reședință ci și din punct de vedere al drepturilor și sprijinului garantate de statul român.

Momentan, nu avem o strategie coerentă pentru cei peste 10 milioane de români care trăiesc în afara granițelor si care se confruntă cu încălcări grave ale drepturilor omului garantate la nivel național, european și internațional: de la numărul mare de cetățeni români care au fost împiedicați să voteze la alegerile din 2014 la recenta propunere a ministrului de externe Sebastian Kurz de a reduce indemnizațiile pentru copiii românilor din Austria, la atacurile Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra Centrului Cultural Român “Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuti, la interzicerea dreptului românilor din Timocul sârbesc la propria limbă, cultură și religie, la nerecunoașterea ca minoritate natională a celor 160.000 de români din Bulgaria și a celor 1.000.000 de aromâni din Grecia și până la atacurile comise împotriva mișcării unioniste de către regimul de la Chișinău.

 

OPRIREA ETNOCIDULUI COMUNITĂȚILOR ISTORICE ROMÂNEȘTI

România este și dincolo de granițele ei administrative. Fie că vorbim de comunitățile istorice din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria sau alte țări din Peninsula Balcanică (Albania, Macedonia, Grecia, de exemplu), în alte regiuni din fosta Rusie Sovietică, sau Europa Centrală, vocea românilor din aceste state nu este auzită în forurile europene decizionale. Doar pentru că mulți dintre etnicii români din statele învecinate nu dețin cetățenia română astfel încât să conteze în ecuațiile electorale, aceștia nu intră în calculul politic și încrederea lor în România scade de la o zi la alta. Comunitățile românești din vecinătatea României și Balcani reprezintă un potenţial strategic deosebit de important pentru România, ca punte de legătură cu statele de cetăţenie/rezidenţă, iar capitalul uman, economic, cultural şi de imagine pe care aceste comunităţi româneşti îl au trebuie valorificat la maxim.

Aproximativ 6 milioane de români, atât cât reprezintă aceste comunități românești invocate, nu beneficiază de statutul de minoritate națională în statele ai căror cetățeni fideli sunt și, implicit, de drepturile aferente. În cea mai mare parte dintre comunități, școlile în limba maternă le sunt desființate, nu beneficiază de mass-media, serviciu religios în limba maternă sau reprezentare la nivelul administrațiilor publice. Nu peste mult timp, la scara istoriei, fără a acționa corespunzător, aceste comunități vor dispărea cu totul.
De aceea, scopul meu este de a contribui nemijlocit și de a veghea la respectarea standardelor europene și internaționale ale statelor de reședință ale acestor comunități în ceea ce privește garantarea, respectarea și asigurarea drepturilor omului și persoanelor aparținând minorităților lingvistice, naționale sau etnice, și transpunerea lor în practică.

Voi pleda pentru asigurarea mijloacelor necesare păstrării identității naționale pe baza criteriului reciprocității, monitorizarea respectării și implementării legislației naționale și internaționale privind situația minorităților naționale din statele învecinate, inventarierea situațiilor de încălcare de către statele în care avem comunități istorice românești a drepturilor naționale ale acestora, informarea în Parlamentul European despre aceste situații și solicitarea, la nivel european de mecanisme și instrumente de rezolvare a acestor situații, precum și monitorizarea dialogului dintre comunități și autoritățile de la București.

 

ROMÂNII ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ: CETĂȚENI EUROPENI CU DREPTURI DEPLINE, NU IMIGRANȚI

După redeschiderea granițelor în 1990 și apoi după ce românii au câștigat dreptul de a călători în Uniunea Europeană fără vize, am asistat la plecarea din țară a milioane de conaționali. Am devenit a doua națiune din lume, după Siria, cu cei mai mulți cetățeni care și-au părăsit țara de origine în ultimele decenii. Cauzele pentru care milioane de români au plecat în Occident sunt legate de problemele de acasă: jaful anti-național, sărăcie, scăderea nivelului de trai, degradarea morală a societății, injustiția și inechitatea socială, promovarea incompetenței prin politizarea tuturor instituțiilor și multe altele care i-au împins pe români să ia drumul străinătății.

Și totuși, datorită acestui fenomen, România a beneficiat în ultimii 10 ani de peste 50 miliarde de euro, banii trimiși acasă de românii care muncesc afară, cifră care depășește nivelul investițiilor străine din aceeași perioadă. Tot datorită acestui fenomen, românii au avut ocazia să povestească lumii despre noi, câteodată în mod direct, de cele mai multe ori probabil în mod indirect prin caracter, prin stoicism prin conștiinciozitatea lor – în fabrici, în universități, în spitale, în corporații, îngrijind bătrâni, făcând curățenie sau culegând căpșuni. Majoritatea celor care au plecat, au plecat pentru a munci, iar prin seriozitatea și demnitatea lor au contribuit la crearea unei alte imagini pentru România în străinătate, una mai bună, mai reală, mai caldă.

Dreptul românilor de a călători, studia și munci în Uniunea Europeană e unul sacru, iar contactul direct cu cetățenii altor state membre UE este în mare parte unul benefic pentru imaginea României. Totuși, emigrarea trebuie să devină un fenomen temporar și nu definitiv, o alegere, nu o necesitate.

Prima noastră datorie față de comunitățile românești din Uniunea Europeană este aceea de a le proteja drepturile și libertățile deținute în calitate de cetățeni europeni și de a sprijini eforturile acestora de păstrare a identității culturale și lingvistice.

În același timp, unul din interesele principale ale României în plan european trebuie să îl constituie valorificarea și protejarea resursei extraordinare pe care o reprezintă diaspora românească, comună României și Republicii Moldova, prin revenirea acesteia într-o țară mai mare, mai puternică, atractivă din punct de vedere economic, social și politic, care se bucură de stabilitate socială și viziune politică.

Pornind de la acești pași asumați, pe parcursul campaniei vom aborda și dezvolta, rând pe rând, temele complementare lor, teme de interes major care sunt eludate în mod conștient de sistemul actualilor privilegiați.

Descarcă lista!

Inscrie-te ca voluntar!

 

VIZIUNE:

De ce am vorbi azi despre unire, când noi n-avem destule spitale sau școli nici de o parte, nici de alta a Prutului; când și la Chișinău și la București domnește nelegea, nepotismul și jaful anti-național ?

De ce am vorbi despre unire când în România peste 40% dintre copii riscă sărăcia și excluziunea socială, iar Republica Moldova continuă să rămână și în 2018 cel mai sărac stat din Europa?

De ce ne-ar interesa soarta comunității românești din Ucraina sau Serbia când încă există români discriminați în propria țară?

Unirea nu contravine luptei anti-corupție și nici stabilității economice și politice. Dimpotrivă. Întregirea națională vine să așeze lupta românilor de pe ambele maluri ale Prutului pentru un trai mai bun, pe făgașul istoric al civilizației noastre, făgaș de la care am deraiat din pricina ocupațiilor străine și pe alocuri a celor domestice.

Unirea celor două state constituie nu doar un act firesc de reparaţie istorică, ci şi un act de dreptate economică. Unirea celor două economii va accelera investiţiile masive, ajungând ca, odată reunificată ţara, noua Românie să devină o economie în primele 40 de ţări de pe glob. O Românie reîntregită ar progresa în ceea ce priveşte forţa de muncă, investiţiile, industria textilă şi alimentară, suprafaţa agricolă şi potenţialul turistic. Unirea înseamnă bunăstare pentru cetățenii ambelor state. O economie mai mare înseamnă creșterea consistentă a oportunităților de trai mai bun pentru populația de pe cele două maluri de Prut.

Mișcarea unionistă înseamnă mult mai mult decât reunirea teritorială a României și Republicii Moldova. Unionismul trebuie să constituie mentalitatea și abordarea ideologică, filozofică, istorică a următorului secol de Românie modernă.

Un element comun al guvernărilor de până acum e urmărirea succesului electoral prin politici de dezbinare. Am ajuns să trăim într-o societate măcinată de ură și lipsită, în mare parte, de speranță. Suntem martori ai unor procese de dezbinare nu numai la nivel national cat si european. Solutia: Unirea.

Doar uniți, putem construi o țară mai bună pentru cei ce urmează. Unionismul începe cu toleranța și respectul pe care ni le acordăm unul altuia, indiferent de opinii politice sau religioase, și continuă cu o mult mai strânsă cooperare la nivel regional. Moldoveni, ardeleni, olteni, munteni, bănățeni… suntem toți români și europeni. Reîntregirea pașnică și democratică a țării nu poate reuși decât în parametrii acestei unități naționale.

De la comunitățile istorice, diaspora vorbitoare de limba română și până la minoritătile naționale care trăiesc pe teritoriul României și Republicii Moldova, nu lăsăm pe nimeni în urmă. Fiecare român, fiecare cetățean al României și Republicii Moldova contează. Ne ridicăm unii pe alții și împreună țara!

Românii care s-au stabilit în ultimele două decenii în Uniunea Europeană nu sunt imigranți. Sunt cetățeni ai Uniunii Europene care acționează în baza drepturilor pe care le implică acest statut.

Românii care trăiesc în comunitățile istorice nu sunt mai puțin români decât cei din interiorul granițelor. Sunt români care-și asumă obligațiile cetățeniei statelor în care trăiesc astăzi și care își cer și drepturile aferente, îndeosebi dreptul la propria limbă, cultură, religie și istorie.

Nu există diaspora și țara, capitala și provincia, cei de-o parte și cei de alta a Prutului.

Există o singură mare comunitate românească care poate mai mult și mai bine doar împreună.

Nu trebuie să existe o Europă de Vest și o Europă de Est, membrele fondatoare ale Uniunii Europene și cele nou integrate. Trebuie să existe o singură Uniune care poate supraviețui și se poate dezvolta doar în baza unității politice, a tratamentului egal și corect, a asumării adevărului istoric.

Despre asta e mișcarea unionistă, despre asta e candidatura mea la Parlamentul European: o Românie mare, din toate punctele de vedere, într-o Europă unită.

George Simion, candidat independent la alegerile europarlamenare din 2019 - foto preluat de pe www.facebook.com

George Simion, candidat independent la alegerile europarlamenare din 2019 – foto preluat de pe www.facebook.com

 

VALORI ȘI PRINCIPII ASUMATE:

- Asumarea reunirii cu R.Moldova ca proiect de țară și prioritate în strategia națională și europeană de securitate, dezvoltarea regională și în consolidarea flancului estic al NATO.

- Asumarea unei poziții de leadership în cadrul familiei euro-atlantice

- Libertate personală, religioasă, economică, politică

- Protejarea patrimoniului cultural, inclusiv a patrimoniului creștin

- Transparență și responsabilitate

- Egalitate în fața legii

- Egalitate de șanse

- Stat de Drept, justiție independentă și funcțională

- Apărarea libertății religioase și a patrimoniului creștin

- Un aparat instituțional simplificat, depolitizat, eficient, bazat pe competențe

- Acces liber și egal la vot pentru toți cetățenii români indiferent unde se află

- Guvernare eficientă, atât la nivel național cât și european, în baza unei strânse cooperări între sectorul public, privat și inițiativele civice

- Economie de piață liberă

- Respect pentru proprietate, care este inviolabilă

- Presă liberă, nu aservită

- Cetățenie activă

- Protejarea, promovarea și exploatarea sustenabilă a resurselor naționale de la patrimoniul natural la resursele umane

 

cititi mai mult pe georgesimion.ro

Descarcă lista!

Inscrie-te ca voluntar!