24 iulie Arhive - Uniti Schimbam

Articole

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917)

6 august 2024/0 Comentarii/în File de Istorie /de Uniti Schimbam/5.817 vizite

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) – Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial – Soldaţi români angajaţi în Bătălia de la Mărășești din 1917

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917)

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Contextul operativ strategic

Planul de campanie elaborat de comandamentul româno-rus prevedea desfășurarea unei ofensive strategice, cu lovitura principală dată în sectorul Nămoloasa de către Armatei 1 română. După străpungerea frontului inamic, grosul forțelor acestei armate executau o mișcare de învăluire în direcția sud-vest, către Râmnicu Sărat, în scopul lovirii din flanc și spate a grupării principale de forțe a Armatei 9 germane. Manevra urma să fie executată simultan cu un atac de fixare, din direcția nord, executat Armatei 4 ruse. În același timp, unitățile române de cavalerie împreună cu forțele Armatei 6 ruse trebuiau să execute o lovitură secundară în direcția sud-est, cu scopul de a respinge spre Dunăre forțele germano-bulgaro-turce din Câmpia Brăilei.

Înfrângerea trupelor ruse în Galiția orientală și Bucovina a impus renunțarea la acest plan. A fost anulată ofensiva de la Nămoloasa ia trupele a cinci corpuri de armată ruse din compunerea armatelor 4 și 9 ruse au fost scoase de pe frontul român și redislocate în Bucovina și Galiția orientală. Locul acestora pe front urma să fie luat de marile unități ale Armatei 1 române, aflate în curs de concentrare între Clipicești și Liești. Totodată, Armata 6 rusă își lungea frontul la flancul drept până la Liești. Această reorganizare a frontului era prevăzută să se realizeze în perioada 23 iulie/5august -28 iulie/10 august 1917.

Planul de campanie al Puterilor Centrale avea ca obiectiv scoaterea României din război și ajungerea în sudul Rusiei, în Ucraina, pentru a exploata resursele agricole din aceste regiuni. Planul prevedea executarea loviturii principale tot în sectorul Nămoloasa, simultan cu un atac executat pe vale Oituzului.

Declanșarea ofensivei de la Mărăști de către Armatei 1 a obligat Puterile Centrale să renunțe la ofensiva în sectorul Nămoloasa și să-și concentreze efortul la vest de Siret, pe direcția Focșani-Adjud. În scopul de a profita de înfrângere a trupelor ruse din Galiția și Bucovina, la 24 iulie/6 august 1917, forțele centrale declanșează ofensiva, fără a mai aștepta realizarea concentrării tuturor forțelor și mijloacelor stabilite prin planul său de campanie.

Forțe participante

Dispozitivul forțelor româno-ruse

Forțele Armatei 1, comandată de generalul Constantin Christescu, erau grupate sub comanda a trei comandamente de corp de armată: Corpul III Armată – comandat inițial de generalul Constantin Iancovescu și ulterior de generalul Aristide Razu, Corpul V Armată – comandat de generalul Ioan Istrate și Corpul VI Armată – comandat de generalul Eremia Grigorescu. În subordinea comandamentului Corpului III Armată au intrat Divizia 5 Infanterie, Divizia 13 Infanterie și Divizia 14 Infanterie. În subordinea comandamentului Corpului V Armată a intrat inițial Divizia 10 Infanterie iar ulterior și Divizia 15 Infanterie, iar în subordinea comandamentului Corpului VI Armată au intrat Divizia 9 Infanterie și Divizia 80 Infanterie rusă. Rezerva Armatei 1 era formată din Divizia 12 Infanterie, Divizia 1 Cavalerie, Divizia 2 Cavalerie, Brigada de Grăniceri și Brigada 1 Călărași.

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) – Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial – Desfăşurarea acţiunilor militare, 6-18 august 1916 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Forțele Armatei 4 rusă, comandată de generalul Alexandr Ragoza, erau grupate în trei corpuri de armată: Corpul 7 Armată – comandat de generalul Nikolai Leontevici Iunakov, Corpul 8 Armată – comandat de generalul Gheorghi Gheorghevici Elcianinov și Corpul 30 Armată – comandat de generalul Alexandr Nilovici Gavrilov. În subordinea Corpului 7 Armată au intrat Diviziile 13 și 34 Infanterie și Divizia de Cavalerie „Zamurskaia”. În subordinea Corpului 8 Armată a intrat Diviziile 14, 15 și 124 Infanterie (ultima transferată de la Armata 6), iar în subordinea Corpului 30 Armată au intrat Diviziile 71 și 103 Infanterie.

Dispozitivul forțelor Puterilor Centrale

Forțele Armatei 9 germane, comandată de generalul Johannes von Eben, erau grupate în subordinea a două comandamente de corp de armată: Corpul I Rezervă – comandat de generalul Curt von Morgen Corpul XVIII Rezervă – comandat de generalul Karl von Wenninger. În subordinea Corpului I Rezervă au intrat Divizia 12 Bavareză și Diviziile 76 și 89 Rezervă germane. În subordinea Corpului XVIII Rezervă au intrat Divizia 62 Infanterie austro-ungară, Divizia 217 Infanterie germană și Corpul Alpin. În rezerva Armatei 9 erau păstrate Divizia 212 Infanterie saxonă și Divizia 13 Trăgători austro-ungară.

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) – Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial – Desfăşurarea acţiunilor militare, 19 august-15 septembrie 1916 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Comandanți

Comandanți români

Comandanții Armatei 1

- General Constantin Christescu

- General Eremia Grigorescu

- Comandantul Diviziei 5 Infanterie – General Aristide Razu

- Comandantul Diviziei 9 Infanterie – General Constantin Scărișoreanu

- Comandantul Diviziei 10 Infanterie – General Henry Cihoski

- Comandantul Diviziei 13 Infanterie – General Ioan Popescu

- Comandantul Diviziei 14 Infanterie – General Grigore Bunescu

Comandanți ruși

- Comandant al Armatei 4 – General Aleksandr Ragoza

Comandanți ai Puterilor Centrale

- Comandant al Armatei 9 germană – General de infanterie Johannes von Eben[1]:pp. 183-184

Planurile de operații

Desfășurarea acțiunilor militare

Acțiunile militare s-au desfășurat în trei mari etape. Etapa I, între, 24 iulie/6 august-30 iulie/12 august 1917, a constat într-serie de lupte defensive de mare intensitate, în condițile în care marile unități române ocupau treptat noul dispozitiv de luptă, în vederea preluării apărării sectoarelor marilor unități ruse retrase de pe front sau care mai aveau o slabă capacitate de rezistență.

În această etapa s-a manifestat și o criza de comandament romano-rusă, constând în neînțelegerile dintre generalii Constantin Christescu și Alexandr Ragoza, comandații armatelor 1 română respectiv 4 rusă. Criza a fost rezolvată prin înlocuirea generalului Constantin Christescu cu generalul Eremia Grigorescu, la comanda Armatei 1.

A doua etapă, de apogeu a bătăliei, cuprinde acțiunile militare din perioada 31 iulie/13 august-6/19 august 1917, fiind caracterizată prin acțiuni ofensive de mare intensitate a Puterilor Centrale, concomitent cu, organizarea unei defensive solide de către trupele române, intrate complet în noul dispzitiv de luptă. Etapa s-a sfârșit cu eșuarea definitivă a ofensivei forțelor centrale.

Cea de-a treia fază a bătăliei, între 7/20 august-21 august/3 septembrie 1917, a fost caracterizată prin diminuarea semnificativă a intensității luptelor, forțele centrale mai încercând o singură acțiune ofensivă importantă, destinată rectificării frontului, în zona Varnița-Muncelu.

Rezultate și urmări

Bătălia de la Mărășești a fost cea mai amplă confruntare din vara anului 1917 de pe frontul român, fiind continuarea în timp și spațiu a celei de la Mărăști. Ea s-a întins pe durata a 29 de zile, din care în 16 zile au fost desfășurate acțiuni militare semnificative.

Pierderile suferite au fost mari de fiecare din părți. Armata 1 română a pierdut 27.410 de militari (16%) din efectivul inițial de 170 000 militari: 5.125 morți (125 de ofițeri, 5.000 trupă), 9.818 dispăruți (118 ofițeri, 9.700 trupă) și 12.467 răniți (367 ofițeri, 12.100 trupă). Armata 4 rusă a pierdut 25.620 de militari : 7.083 morți (83 de ofițeri, 7.000 trupă), 8.167 dispăruți (167 ofițeri, 8.000 trupă) și 10.400 răniți (400 ofițeri, 10.100 trupă).

Puterile Centrale au evitat să dea cifre oficiale asupra pierderilor suferite, estimându-se că numai pierderile suferite de Armata 9 germană se ridică la 60-65.000 militari (morți, răniți sau dispăruți).

Pierderea bătăliei de la Mărășești a forțat Puterile Centrale să renunțe definitiv la acțiuni ofensive pe frontul român și să treacă la defensivă. Obiectivele propuse: scoaterea României din război și ajungerea în sudul Ucrainei, nu au putut fi atinse, grație în primul rând rezistenței eroice a forțelor române.

citti mia mult despre Bătălia de la Mărășești si pe en.wikipedia.org

cititi si Povestea sublocotenentului erou Teodor Grigoriu, singurul supravieţuitor al măcelului de la Răzoare-Mărăşeşti

Sfânta Mare Muceniță Hristina (Secolele II – III)

24 iulie 2024/0 Comentarii/în Școala de Toamnă /de Uniti Schimbam/1.913 vizite

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articole preluate de pe: ro.orthodoxwiki.org; doxologia.ro

Sfânta Mare Muceniță Hristina

Sfânta Muceniță Hristina (sau Cristina) a pătimit în timpul persecuțiilor împotriva creștinilor, primind martiriul, după chinuri îndelungate, prin împungerea cu sulițe.

Biserica Ortodoxă o prăznuiește la data de 24 iulie.

Sf. Mare Mc. Hristina (sec. II – III) – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

Sfânta Muceniță Hristina era originară din Tir (Fenicia, în Libanul de astăzi) și a trăit în timpul împăratului roman Septimiu Sever (193-211).[1]

Era fiica marelui dregător Urban care, dorind să își protejeze fiica de ispitele din lume și să slujească tot timpul în templul zeilor păgâni, i-a dăruit ca locuință cel mai înalt turn al palatului său, unde erau așezate statuile din aur și argint ale zeilor romani.

Hristina, care credea în Dumnezeul cel adevărat al creștinilor, a dărâmat idolii din aur și argint ai tatălui său și i-a împărțit la săraci.

Pentru această faptă, din porunca tatălui său, Hristina a fost supusă la multe chinuri și lăsată în acel turn alți câțiva ani.

Când a scos-o de acolo, Hristina nu renunțase însă la credința creștină și de aceea Urban a aruncat-o în mare, însă ea a revenit la mal nevătămată.

Închizând-o iar în temniță, tatăl ei se gândea la ce fel de chinuri să o supună ca să o facă să renunțe la credința ei. Însă, peste noapte el a murit, iar urmașul său,

Dion, a continuat șirul supliciilor la care a fost supusă creștina Hristina.

În cele din urmă, ea a primit cununa muceniciei pentru curajul cu care și-a păstrat credința în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Din sinaxar

Sinaxar, 24 iulie.

În această lună, în ziua a douăzeci și patra, pomenirea Sfintei Mucenițe Hristina (Cristina).

Aceasta muceniță era din cetatea Tirului, fiică a unui oarecare Urban Stratilat. Acesta, suind-o într-un turn înalt și așezând acolo zeii săi făcuți din aur și din argint și cu podoabe împodobiți, i-a poruncit să petreacă acolo și să aducă jertfe la idoli. Dar sfânta, socotind cu cuget drept căci cu adevărat nu sunt dumnezei idolii cei neînsuflețiți și făcuți de oameni, se ruga lui Dumnezeu. Și privind pe o fereastră a văzut cerul, și din făpturi înțelegând pe Făcătorul, a sfărâmat idolii tatălui său și i-a împărțit săracilor. Pentru aceasta a fost supusă la tot felul de chinuri de tatăl său; a fost băgată în temniță, unde rămânând multă vreme fără mâncare, primea hrana îngerească și s-a tămăduit de durerile rănilor. După aceea a fost aruncată în mare, și de la Domnul a primit dumnezeiescul Botez, fiind scoasă la uscat de un înger. Aflând că este vie, a fost închisa în temniță din porunca tatălui său, care în acea noapte a murit. Luând în locul lui domnia un oarecare Dion, a adus pe muceniță la întrebare, și ea, mărturisind pe Hristos, a fost chinuită cumplit. Iar după Dion a luat domnia un oarecare Iulian, care de asemenea a chinuit-o îndelung. Și apoi fiind lovită de slujitori cu sulițe, și-a dat sufletul lui Dumnezeu.

Imnografie

Troparul Sfintei Mari Muceniţe Hristina

Glasul al 4-lea:

Mielușeaua Ta, Iisuse, Hristina, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un milostiv, mântuește sufletele noastre.

(Audio) Troparul Sfintei Mare Mucenițe Hristina (în limba greacă)

preluat de pe doxologia.ro

Condacul Sfintei Mari Muceniţe Hristina

Glasulul al 4-lea

Cel Ce Te-ai înălţat…

Porumbiţă cu chip de lumină te-ai cunoscut, având aripi de aur şi către înălţimea cerurilor ai sosit, Cinstită Muceniţă Hristina. Pentru aceea, săvârşim, mărită, prăznuirea ta, închinându-ne cu credinţă raclei moaştelor tale, din care izvorăşte tuturor cu adevărat dumnezeiască tămăduire sufletelor şi trupurilor.

Viața Sfintei Mucenițe Hristina

Sf. Mare Mc. Hristina (sec. II – III) – foto preluat de pe doxologia.ro

articol preluat de pe doxologia.ro

Umplându-se el de mânie, a început a bate pe fecioară peste obraz, zicându-i: „Ticăloaso, ce ai făcut zeilor?”. Iar ea nu voia să-i răspundă.

În cetatea Tirului era un bărbat de neam mare, cu numele Urban, care avea stăpânirea ighemoniei. El avea o fiică, fecioară tânără, care din anii tinereții sale a cunoscut pe Dumnezeu, Ziditorul său, și și-a pus sufletul său pentru El, răbdând cu bărbăție multe munci cumplite. Când s-a născut aceasta, părinții i-au pus numele Hristina și aceasta nu după înțelegerea păgânească, ci după purtarea de grijă a lui Dumnezeu; căci singur numele acela mai înainte arăta oarecare proorocie – că această fecioară, venind în vârstă, avea să fie creștină, roabă, mireasă și muceniță a lui Hristos. Și venind ea la vârsta de unsprezece ani, și-a arătat frumusețea feței ei foarte minunată, căci nu era între fecioare vreuna, care să fie asemenea ei la frumusețe. Deci, vrând tatăl ei ca să o păzească de vederea omenească, i-a rânduit petrecerea ei în palatul cel mai înalt; apoi dându-i slujnice bune și ducându-i zeii săi cei de aur și de argint, i-a poruncit să se închine lor și în toate zilele să le aducă tămâie.

Iar mulți din cei de bun neam și bogați, auzind de frumusețea acestei fecioare, doreau s-o ia spre însoțire fiilor lor și rugau pentru aceasta pe tatăl ei. Dar Urban le răspundea: „Nu o voi da nimănui spre nuntă pe fiica mea, ci o voi dărui zeilor mei, pentru că mult au iubit-o pe ea zeii cei milostivi și fecioara va petrece pentru dânșii, slujindu-le totdeauna”.

Iar fecioara Hristina, crescând cu anii și înțelegerea, a început a veni la cunoștința adevărului, Dumnezeu luminându-i și înțelepțindu-i mintea cu darul Său; pentru că, privind prin fereastră la cer și la luminătorii cei cerești, cunoștea pe Ziditorul, și cugetând la nesimțirea și deșertăciunea idolilor celor fără de suflet, nu voia să le aducă tămâie și nici să li se închine; ci, privind în sus spre răsărit, suspina și plângea, grăind în sine: „Până când inimile omenești vor petrece prea întunecate și până când cugetul lor cel neînțelegător va fi înnegurat și nu va privi spre Domnul Dumnezeu, Cel ce a făcut cerul și pământul și l-a împodobit cu o podoabă nevăzută ca aceasta?”.

Astfel socotind în sine, a început a se închina adevăratului Dumnezeu, Cel ce petrece în cer și se ruga Lui cu lacrimi, ca să i se facă cunoscut, pentru a-L cunoaște desăvârșit pe Acela, de a Cărui dragoste i se aprinsese inima. Și petrecând multe zile în rugăciuni și în postire, s-a învrednicit cercetării celei din mila lui Dumnezeu; pentru că i s-a arătat îngerul Domnului și a însemnat-o cu semnul Sfintei Cruci, numind-o mireasă a lui Hristos; apoi a înțelepțit-o pe ea desăvârșit în cunoștința lui Dumnezeu și i-a spus despre nevoința ei cea pătimitoare, că va fi muncită de trei chinuitori, pentru Unul Dumnezeu în Treime. Deci, a întărit-o spre nevoință, dându-i pâine curată să mănânce, căci era flămândă de postire.

Iar după acea îngerească arătare, fecioara se veselea cu duhul și se bucura în Dumnezeu, Mântuitorul său, mulțumindu-i că a cercetat pe roaba Sa prin trimiterea sfântului înger. De atunci a început mai cu căldură a-și întinde către Domnul rugăciunile sale și a se îndulci de dragostea Lui. Și umplându-se de râvnă, a început a sfărâma idolii cei de aur și de argint, zdrobindu-i în bucăți câte unul și aruncându-i jos de pe fereastră în ulița poporului. Deci a doua zi, cei ce treceau și-au adunat lor aurul și argintul cel sfărâmat.

Iar într-una din zile, ighemonul Urban, vrând să cerceteze pe fiica sa și să se închine zeilor săi, s-a suit în palatul cel de sus. Dar, nevăzându-și idolii, a întrebat pe Hristina: „Unde sunt zeii?”. Iar ea tăcea. Deci chemând slujnicele, le-a întrebat de zei; iar ele i-au spus, ceea ce a făcut fiica sa zeilor. Și umplându-se el de mânie, a început a bate pe fecioară peste obraz, zicându-i: „Ticăloaso, ce ai făcut zeilor?”. Iar ea nu voia să-i răspundă. După aceea, sfânta deschizându-și gura, a mărturisit pe Unul adevăratul Dumnezeu, Cel ce petrece în cer, pe Ziditorul a toate, iar pe cei ce se numeau zei, fiind făcuți din aur și argint, i-a numit diavoli și idoli fără simțire, spunându-i cum i-a sfărâmat cu mâinile sale.

Atunci Urban, umplându-se de mai multă mânie, a tăiat cu sabia pe toate slugile, iar pe fiică a început s-o muncească cu felurite munci. Mai întâi a bătut-o fără cruțare cu vergi și bice, apoi a legat-o și a aruncat-o în temniță. Iar maica ei înștiințându-se de acest lucru, a alergat la dânsa, plângând și tânguindu-se, și o îndemna să se lepede de Hristos și să se întoarcă la zeii părintești. Dar mucenița lui Hristos nu numai nu voia să audă cuvintele maicii sale, ci și de dânsa se lepăda, zicând: „Să nu mă numești pe mine fiica ta. Nu știi oare că am numele lui Hristos, de Care nume nimeni din neamul vostru nu s-a învrednicit? Eu acum nu sunt din neamul vostru, ci din al lui Hristos, cu numele și cu lucrul; pentru că m-am lipit de Hristos, împăratul cel ceresc și Aceluia îi sunt roabă și fiică; și El îmi este tată și maică și stăpân”. Deci maică-sa plângând mult și nesporind nimic, s-a dus mâhnită.

Apoi, trecând noaptea și sosind ziua, Urban fiind pornit de diavol spre cruzime și uitând dragostea cea firească către fiica sa, a șezut la judecată, vrând să muncească pe Sfânta Hristina, nu ca pe o fiică a sa, ci ca pe o străină și făcătoare de mare răutate. Și fiind scoasă sfânta din temniță la judecată, multe femei văzând-o pe ea, ziceau: „Dumnezeul roabei Tale, Hristina, ajută-i ei, căci la Tine a scăpat!”. Deci Hristina, mielușeaua lui Hristos, stătea înaintea lui Urban, nu ca înaintea tatălui ei, ci ca înaintea unui muncitor și a unei fiare mâncătoare de trupuri.

Iar vicleanul tată a început a o momi pe dânsa, zicându-i: „Mi-e milă de tine, fiica mea, și mă rog ție, apropie-te de zeii noștri cei mari și să le aduci jertfă cu mine, ca să te miluiască și să-ți ierte păcatul tău, pe care l-ai făcut. Iar de nu vei face aceasta, apoi nici eu nu te voi milui și nu te vei mai numi fiica mea”. Sfânta a răspuns: „Mare bucurie îmi vei face, de nu mă vei numi fiica ta; pentru că tu ești slugă a satanei, iar eu sunt roabă a lui Hristos și acum nu sunt fiică a ta, pentru că am ca tată pe Ziditorul meu”. Iar Urban, aprinzându-se de mare mânie, a poruncit să o spânzure pe fecioară goală la muncire și cu fiare ascuțite să-i strujească și să-i zdrobească curatul ei trup cel fecioresc. Deci atât i-au strujit trupul ei, încât i se vedeau oasele goale.

Și după ce au dezlegat-o de la muncire, a văzut zăcând pe pământ carnea sa, care zdrobindu-se, căzuse de la dânsa; și, adunând-o, a aruncat-o în obrazul tatălui său, zicându-i: „Mănâncă carnea fiicei tale!”. Iar el, mâniindu-se mai mult, a întins pe sfânta pe o roată de fier și, aprinzând foc sub dânsa, a poruncit să toarne pe trupul ei untdelemn fiert. Astfel, întorcând-o pe foc cu roata, fecioara se frigea ca un pește sau ca niște carne de mâncare și nu era cu putință firii omenești și mai ales celei femeiești, să fie vie într-o muncă ca aceea; dar Dumnezeu îi ținea viața roabei Sale și o întărea pe dânsa, spre mărirea numelui Său cel Sfânt și spre rușinarea păgânilor.

Iar Sfânta Hristina, fiind astfel muncită, slăvea pe Dumnezeu și se ruga către El; iar sfinții îngeri stăteau nevăzuți înaintea ei, ușurându-i durerile. Apoi, fără de veste, ieșind o văpaie mare de foc, cu porunca lui Dumnezeu, s-a repezit la acei păgâni, care stăteau împrejur, și a ars ca la o mie din ei. Iar Urban, ne știind ce să-i mai facă ei, a poruncit să o arunce în temniță, unde sfânta rugându-se, i s-a arătat îngerul Domnului și a tămăduit-o de răni, făcând-o sănătoasă peste tot trupul. Apoi i-a dat ei și hrana pe care i-o adusese și astfel s-a întărit mucenița și lăuda pe Dumnezeu.

După aceasta, tatăl ei a poruncit s-o arunce în mare; iar slujitorii, luând pe roaba lui Hristos, au pus-o în corabie și au dus-o departe de mal, unde, legându-i o piatră mare de grumaz, au aruncat-o în adânc. Iar îngerul Domnului luând-o pe ea, i-a dezlegat piatra de la grumaz, și sfânta, sprijinindu-se de mâinile celui fără de trup, umbla pe ape ca pe uscat. Și i-a fost ei marea aceea scăldătoare a Sfântului Botez, pe care o dorea, și un nor luminos a umbrit-o pe ea și s-au auzit cuvinte de sus, grăindu-se deasupra ei, adică numele Preasfintei Treimi, după rânduiala Sfântului Botez.

Apoi a văzut pe Domnul arătându-i-se și zicându-i cuvinte aducătoare de bucurie. Deci, ieșind la uscat, s-a arătat înaintea feței tatălui său și l-a înspăimântat, pentru că păgânul se mira și se înspăimânta, văzând pe sfânta fecioară ieșind vie din mare. Și văzând el atâtea minuni, nu cunoștea puterile lui Dumnezeu, ci socotea că aceea este vrajă. Deci a poruncit s-o arunce iarăși în temniță, vrând ca a doua zi s-o taie pe dânsa. Dar în acea noapte, el însuși fiind tăiat de coasa morții, a murit în veci. Iar sfânta a rămas vie în temniță, slăvind și mulțumind lui Dumnezeu.

După pieirea neașteptată a lui Urban, a venit în locul lui un alt ighemon, cu numele Dion, căruia i s-a spus despre Hristina, care ședea în temniță. Iar el scoțând-o pe dânsa și punând-o înaintea judecății sale, mai întâi se ispitea să înșele pe muceniță cu îmbunări și s-o depărteze de Dumnezeu. Apoi, văzând-o nestrămutată în sfânta credință, a muncit-o mult, bătând-o, strujind-o cu unghii de fier și arzând-o cu foc; căci încingând foarte o tigaie de fier, a poruncit să întindă pe sfânta goală și să o întoarcă, turnând peste ea untdelemn și smoală fiartă, și silind-o să se închine idolului Apolon. Dar mucenița petrecea statornică ca un diamant tare în mărturisirea preasfântului nume al lui Iisus Hristos, iar pe idolul Apolon l-a sfărâmat cu rugăciunea. Și când idolul a căzut și s-a prefăcut în bucăți, atunci a căzut la pământ și ighemonul Dion și a rămas mort, căci diavolul care locuia în idol, sfărâmându-i-se capiștea, a răpit sufletul slujitorului său celui osârdnic și l-a făcut să viețuiască în iad împreună cu el. Iar pe sfânta muceniță iarăși a primit-o temnița și legăturile.

Iar pătimirea fecioarei lui Hristos nu era fără de roade, căci poporul, văzând niște minuni ca acelea, slăvea pe Unul Dumnezeu, Iisus Hristos, și au crezut în El ca la trei mii de suflete. Și mulți veneau la sfânta, care a fost ținută în temniță multă vreme, și se învățau de la dânsa, până ce a venit în cetatea Tirului alt ighemon, cu numele Iulian. Acela, scoțând asemenea pe sfânta la judecată, i-a dat felurite munci. Mai întâi a aprins un cuptor mare, în care, arzând trei zile focul, a aruncat pe muceniță și apoi l-a închis. Și a petrecut Sfânta fecioară Hristina în cuptorul acela cinci zile, nearsă de foc, precum de demult tinerii cei din Babilon și, șezând ca într-o cămară, cânta, slăvind pe Dumnezeu; căci îngerii Domnului erau cu dânsa, înrourând și răcorind cuptorul.

Iar după acele cinci zile, deschizându-se cuptorul, s-a aflat sfânta vie și întreagă, neatinsă de foc câtuși de puțin și se proslăvea Dumnezeul creștinilor, iar păgânătatea se rușina, căci ighemonul acela, orbindu-se de răutatea diavolească, nu cunoștea puterile lui Dumnezeu, ci numea vrajă o minune mare ca aceea. Deci, silindu-se să biruiască pe cea nebiruită, a chemat vrăjitorii și fermecătorii, care știau să farmece toate jivinele și le-a poruncit să adune cu farmecele lor mulțime de șerpi, vipere și scorpii și să le dea drumul împotriva muceniței, ca s-o omoare cu mușcăturile lor otrăvitoare. Și slobozite fiind acelea asupra sfintei, nici una dintr-însele n-au vătămat-o, deși se târau și se încolăceau pe lângă trupul ei. Iar fermecătorul cel mare stătea aproape și întărâta cu șoptirile și meșteșugirile sale pe acele târâtoare, ca să muște pe fecioară. Dar toate acelea, din porunca lui Dumnezeu, s-au întors, repezindu-se spre acel vrăjitor și îndată l-au omorât cu mușcăturile lor. Iar sfânta a zis către jivinele târâtoare: „Vouă, șerpilor, viperelor și scorpiilor, vă poruncesc cu numele lui Iisus Hristos, să vă duceți fiecare la locul vostru, nevătămând pe nimeni”. Atunci îndată s-au risipit, ducându-se fiecare la locul său.

Iar după un ceas, Sfânta Hristina s-a milostivit spre cel omorât și, rugându-se Domnului, l-a înviat și l-a făcut creștin. Și nu numai acela, ci și mulți, văzând niște minuni ca acelea preaslăvite, au crezut în Domnul. Iar ighemonul mâniindu-se, a poruncit să taie fecioreștii sâni ai sfintei. Deci, tăiați fiind, curgea din rănile ei lapte în loc de sânge. După aceea, i-a tăiat și limba care slăvea pe Hristos Dumnezeu. Iar mucenița, chiar și după tăierea limbii, vorbea limpede. Deci, apucând limba cea tăiată, a aruncat-o în fața ighemonului și, lovindu-l în ochi, i-a zis: „Păgâne, mănâncă mădularele mele!”. Și a orbit ighemonul din lovitura aceea, iar sfânta binecuvânta pe Dumnezeu foarte, iar pe idoli și slujitorii lor îi ocăra. Deci ighemonul, nesuferind să audă mai mult acele ocări și mâniindu-se și pentru orbirea ochilor săi, a poruncit s-o dea la moarte. Și fiind împunsă de ostași cu fiare ascuțite, fecioara cea fără de prihană și Marea Muceniță a lui Hristos Hristina și-a dat cinstitul și sfântul ei suflet în mâinile Domnului său.

Întru ea a arătat cu minuni puterea Sa cea mare, încât trei cumpliți muncitori n-au putut să biruiască pe această fecioară singură. Iar un oarecare om din neamul ei, crezând în Hristos, a luat pătimitorul ei trup și l-a îngropat cu cinste. Acestea s-au făcut, împărățind atunci peste romani și peste elini păgânul Sevir, iar întru noi stăpânind întotdeauna Domnul nostru Iisus Hristos, Căruia împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh, se cuvine cinste și slavă, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Calendar Ortodox 24 iulie 2024

24 iulie 2024/0 Comentarii/în Calendar Ortodox /de Uniti Schimbam/97 vizite

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe www.calendar-ortodox.ro

(articol in curs de editare)

Calendar Ortodox 24 iulie 2024
† Sf. Mare Mc. Hristina;
† Sf. Mc. Ermoghen

Sinaxar 24 Iulie

În aceasta luna, în ziua a douazeci si patra, pomenirea Sfintei Mucenite Hristina (Cristina).

Sf. Mare Mc. Hristina (sec. II – III) - foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro

Aceasta mucenita era din cetatea Tirului, fiica a unui oarecare Urban stratilat. Acesta, suind-o într-un turn înalt si asezând acolo zeii sai facuti din aur si din argint si cu podoabe împodobiti, i-a poruncit sa petreaca acolo si sa aduca jertfe la idoli.

Dar sfânta, socotind cu cuget drept caci cu adevarat nu sunt dumnezei idolii cei neînsufletiti si facuti de oameni, se ruga lui Dumnezeu.

Si privind pe o fereastra a vazut cerul, si din fapturi întelegând pe Facatorul, a sfarâmat idolii tatalui sau si i-a împartit saracilor.

Pentru aceasta a fost supusa la tot felul de chinuri de tatal sau; a fost bagata în temnita, unde ramânând multa vreme fara mâncare, primea hrana îngereasca si s-a tamaduit de durerile ranilor.

Dupa aceea a fost aruncata în mare, si de la Domnul a primit dumnezeiescul Botez, fiind scoasa la uscat de un înger. Aflând ca este vie, a fost închisa în temnita din porunca tatalui sau, care în acea noapte a murit.

Luând în locul lui domnia un oarecare Dion, a adus pe mucenita la întrebare, si ea, marturisind pe Hristos, a fost chinuita cumplit. Iar dupa Dion a luat domnia un oarecare Iulian, care de asemenea a chinuit-o îndelung.

Si apoi fiind lovita de slujitori cu sulite, si-a dat sufletul lui Dumnezeu.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Capiton, care de sabie s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Imeneu, care de sabie s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Ermoghen, caruia dezradacinându-i-se toti dintii, s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului noul Mucenic Teofil cel de la Zachint, care a suferit mucenicia în Hiu la anul 1635 si care de foc s-a savârsit.

Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului noul Mucenic Atanasie cel de la Chios, care, suferind mucenicia în Constantinopol la anul 1670, de sabie s-a savârsit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917)

11 iulie 2024/0 Comentarii/în File de Istorie /de Uniti Schimbam/8.600 vizite

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial – Obuzierul Krupp, calibrul 105 mm, model 1912 (Obuzierul Krupp, calibrul 105 mm, model 1912)

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917)

Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial.

S-a desfășurat între 11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană.

Operațiunea a fost planificată a se desfășura în paralel cu operațiunea ofensivă de la Nămoloasa (20-25 iulie 1917) la care s-a renunțat între timp.

Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917) – foto preluat de pe istorie-pe-scurt.ro

Victoriea Armatei Române în vara anului 1917 face parte din seria marilor bătălii de la: Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – în urma cărora trupele româno-ruse reuşesc să oprească ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea scoaterea României din război şi pătrunderea în partea ucraineană a Rusiei.

Ofensiva română de la Mărăşti a fost pregătită strategic în lunile mai – iunie, cînd au avut loc întîlniri la nivel înalt între oficialităţile române şi ruse.

După eşecurile din 1916, se încerca preluarea iniţiativei pe Frontul de Est printr-o dublă ofensivă: rusă în Bucovina şi românească în sudul Moldovei, în direcţia Brăilei.

Detaliile acţiunii erau cuprinse în „Ordinul de operaţie nr. 1638”, semnat de comandantul trupelor române, Alexandru Averescu.

Obiectivul Armatei II, căreia se adresa ordinul, era străpungerea frontului în zona Nămoloasa, prin executarea unei ofensive energice pe valea Putnei.

Pentru aceasta Averescu a decis desfăşurarea unui atac general în întreaga fîşie pe care era desfăşurată Armata II, lungă de 37 km, între dealul Arşiţa Mocanului şi Răcoasa.

Lovitura principală, inclusiv sectorul de rupere, cu o lărgime de 13 km, a fost stabilită la flancul stîng al dispozitivului, împărţit în două sectoare.

Totalul forţelor Armatei II se ridica la circa 50 000 de oameni, împărţiţi în 56 de batalioane şi 14 escadroane.

Dotarea tehnică cuprindea, între altele, 228 de tunuri, 448 de mitraliere şi 21 de avioane.

Pe timpul desfăşurării ofensivei, armata a fost sprijinită de Divizia 1 cavalerie, Brigada 2 călăraşi, Brigada de grăniceri, Batalionul 17 pioneri.

Trupele germane şi austro-ungare totalizau 21 de batalioane de infanterie şi 36 de escadroane de cavalerie, înzestrate cu 252 de mitraliere, 142 de tunuri şi sprijinite de un puternic sistem de lucrări genistice.

Concomitent cu acţiunea marilor unităţi române a trecut la ofensivă, la flancul stîng al Armatei II, Corpul 8 şi Divizia 3 trăgători Turkestan, din Armata IV rusă, care aveau misiunea de a cuceri vîrful Momîia şi satul Ireşti.

Prin ofensiva de la Mărăşti, frontul inamic a fost distrus pe o lăţime de 30 km şi o adîncime de 20 km, fiind eliberate 30 de localităţi.

Pierderile proprii s-au ridicat la 1 466 de morţi (între care 37 ofiţeri), 3 052 de răniţi (73 de ofiţeri) şi 367 de dispăruţi, iar cele provocate inamicului au constat în cîteva mii de morţi, 2 793 de prizonieri (între care 23 de ofiţeri) şi un impresionant material de război (40 de tunuri, 30 de mortiere, 22 de mitraliere etc.).

Urmările victoriei de la Mărăşti au fost importante pe plan strategic, Armata IX germană, comandată de feldmareşalul August von Mackensen schimbînd direcţia de ofensivă, plănuită iniţial între Siret şi Prut, mai spre nord-vest, în zona Focşani-Mărăşeşti.

Acest fapt a reprezentat un ajutor indirect pentru următoarele confruntări din zona de sud a Moldovei, la Mărăşeşti şi Oituz, deoarece gen. Mackensen nu a avut timp să-şi grupeze toate forţele armate pe noua direcţie de atac.

Victoria de la Mărăşti a fost o adevărată capodoperă de artă militară şi a probat calităţile de comandant ale lui Alexandru Averescu, care îşi nota în jurnalul său că

„Poporul României moderne trebuie să-şi întipărească bine în suflet ziua de 11 iulie 1917, cînd în acea zi, pentru întîia dată, armata sa tînără, care-şi primise botezul de sînge numai cu 40 de ani înainte la Griviţa, înscrie în istoria sa prima victorie în adevăratul înţeles al cuvîntului, adică victorie ofensivă şi definitivă”.

Forțele oponente

La începutul lunii iulie, pe baza planului de campanie elaborat în luna mai 1917 de către Înaltul Comandament s-au definitivat instrucțiunile pentru

Armatele 1 și 2 române. Astfel, armata 1 trebuia să execute lovitura principală în zona Nămoloasa, apoi, pe terenul pregătit de aceasta, armata a 2-a, condusă de generalul Alexandru Averescu trebuia sa execute o lovitură secundară pe direcția Mărăști.

Obiectivul operațiunii era luarea sub control a pozițiilor inamice din sectorul Poiana Încărcătoarea – Răcoasa.

Pe ansamblu raportul de forțe era destul de echilibrat, însă pe direcția loviturilor preconizate de Armata a 2-a,

Înaltul comandament român a masat forțe suplimentare generând astfel un raport de forțe mai avantajos.

Alexandru Averescu (n. 9 martie 1859, satul Babele, astăzi în Ucraina – d. 3 octombrie 1938, București) a fost mareșal al României, general de armată și comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, fiind deseori creditat pentru puținele succese militare ale României. A fost, de asemenea, prim-ministru al României în trei cabinete separate (fiind și ministru interimar al afacerilor externe în perioada ianuarie-martie 1918). Averescu a fost autorul a 12 opere despre chestiuni militare (inclusiv un volum de memorii de pe prima linie a frontului), membru de onoare al Academiei Române și decorat cu Ordinul Mihai Viteazul - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Unitățile combatante erau următoarele:

Armata a 2-a română avea următoarea grupare a forțelor :

Eșalonul 1

- Corpul 4 armată – comandat de gen. Gh. Văleanu

* Divizia 8 infanterie

* Brigada 11 din divizia 6 infanterie

În rezervă:

* Divizia 6 infanterie mai puțin Brigada 11

* Regimentul 10 vânători

* Batalionul 3 din Regimentul 24 infanterie

- Corpul 2 armată – comandat de gen. Arthur Văitoianu

* Divizia 6 infanterie mai puțin Brigada 11 din rezerva corpului 4

* Divizia 3 infanterie

Eșalonul 2

- Divizia 1 infanterie mai puțin Regimentul 18

- 2 divizioane de artilerie de munte

- 1 divizion artilerie grea (152 mm)

- 7 baterii tunuri lungi si obuziere

Grupul Gerok avea in componență:

- Grupul Ruiz

* 1 divizie cavalerie

* 1 divizie infanterie

- Grupul 8 Armată

* 1 brigadă de munte – brigada 8 austro-ungară întărită cu 2 batalioane din divizia 71 infanterie austro-ungară

* 1 brigada de cavalerie

* 2 divizii infanterie

- În rezervă:

* Divizia 7 cavalerie austro-ungară.

Interesant de știut este faptul că în vara anului 1917, în România se afla una din cele mai mari concentrări de forțe din Primul Război Mondial: 9 armate, 80 de divizii de infanterie și 19 de cavalerie totalizând 974 de batalioane, 550 de escadroane, 923 de baterii de artilerie. Efectivele umane cifrau 800.000 de combatanți și 1.000.000 rezerve.

Situația frontului

În momentul declanșării operațiunii situația frontului în zona Mărăști-Nămoloasa era următoarea: Armata a 2-a română era poziționata între dealul Arșița Mocanului și satul Răcoasa având în flancul drept Armata a 9-a rusă și pe flancul drept Armata a 7-a rusă.

Fiecărei din cele 3 divizii din eșalonul frontal al Armatei a 2-a îi reveneau circa 12 km de linie de front.

În fața românilor se sprijinea flancul drept al armatei 1-a austro-ungare, mai precis elemente ale grupului Gerok cu forțele principale dispuse între dealul (vârful) Momâia și dealul Arșița Mocanului.

Distribuția liniei de front era tot 12 km/divizie.

Pregătirea de luptă

Ordinul de luptă dispunea că ofensiva principală se va desfășura în trei faze:

- Străpungerea apărării inamice între Poiana Încărcătoarea și localitatea Mărăști cu scopul de a cuceri dealul Teiuș. Lovitura trebuia executată de Divizia 3 infanterie și forțele din dreapta Diviziei 6 infanterie și trebuia să fixeze aliniamentul Poiana Încărcătoarea – Câmpurile – Vizantea Mănăstirească – Găurile, iar în caz de necesitate să se introducă și forțe din eșalonul doi.

- Intrarea în luptă a Corpului 4 armată care să declanșeze ofensiva pe flancul stâng pe direcția poiana Coada Văii Babei. La sud înaintarea trebuia să se desfășoare în cooperare cu flancul drept al Armatei a 4-a ruse și cu sprijinul Armatei a 2-a române cu scopul de a ajunge pe aliniamentul poiana Coada Văii Babei – Rotilești – dealul Teiușului – Valea Teiușului.

- Atingerea aliniamentului vf. Sboina Neagră – dealurile de la nord de Lepsa – nord de râul Putna – Valea Sării.

Comandamentul inamic fusese informat despre operațiunea armatelor aliate, însă considera că avea capacitatea să respingă ofensiva acestora și chiar să lanseze un contraatac. Lucrările defensive ale unităților germane și austro-ungare erau structurate pe 2 poziții:

- centre de rezistență conectate printr-o rețea de șanțuri și tranșee protejate de diverse obstacole și acoperite de tirul de artilerie și de focul mitralierelor. Aceste centre de rezistență aveau în punctele esențiale cupole de oțel, labirinturi de șanțuri de comunicații și de tragere, platforme pentru artilerie, cuiburi de mitraliere, adăposturi pentru personal și muniție. Legătura între aceste centre de rezistență se făcea printr-un dispozitiv de tranșee bine pus la punct care permitea ducerea luptei și în situație de încercuire.

- sectoare discontinui de tranșee sumar amenajate situate la o distanță de 1500 – 2000 m de prima linie. Așa cum reiese și din descrierea de mai sus dezvoltarea liniilor defensive în adâncime era deficitara și mai mult decât atât, prima linie de apărare se desfășura pe teren descoperit și nu avea avanposturi puternice – fapt care a favorizat identificarea cu ușurință a acestor poziții atât de patrule terestre ale armatei române cât și cu sprijinul aviației. Un alt dezavantaj al acestor linii de apărare exploatat cu succes de armata româna era dat de constituția terenului din fața liniilor defensive și anume un teren accidentat care permitea mascarea unor grupuri numeroase de ostași români și executarea cu succes a unor atacuri la baionetă sau a unor asalturi decisive.

Premergător asaltului trupelor terestre, artileria româna a avut un rol decisiv în succesul operațiunii. Astfel artileria divizionară a avut rolul de a ataca, distruge și dezorganiza lucrările genistice din prima linie de apărare și să execute breșe în rețelele de sârmă ghimpată, iar artileria corpurilor de armată a avut misiunea de a executa lovituri de contrabaterie (distrugerea pieselor de artilerie inamice).

Pregătirea de artilerie a durat din 22 iulie ora 12.00 până a doua zi la orele 20.00[3]. Eficiența acestei pregătiri a fost bine apreciată de ofițerii români, fiind continuu verificată de trupele din prima linie, astfel încât Comandamentul armatei a 2-a decis prin ordinul nr. 1908 declanșarea asaltului terestru în ziua de 24 iulie ora 04.00.

Desfășurarea bătăliei

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial – Desfăşurarea acţiunilor militare – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ofensiva de la Mărăști a început în dimineața zilei de 11/24 iulie 1917 la ora 03:50. Ostașii români, cu baioneta la armă, au luat cu asalt pozițiile inamice, au trecut prin breșele create de artilerie și s-au angajat în lupte corp la corp.

În scurt timp, divizia a 3-a infanterie, prima care a pornit la atac, a rupt apărarea inamică (elemente ale diviziei 218 infanterie germană) între cota 536 și localitatea Mărăști.

O sarcină deosebit de dificilă i-a revenit regimentului 22 infanterie care a avut sarcina să nimicească apărarea inamica din localitatea Mărăști.

După lupte grele, locotenent-colonelul A. Gheorhoiu, comandantul regimentului a reușit cu oamenii săi să ajungă pe înălțimea ce domina localitatea Mărăști.

Acest lucru a fost posibil deoarece 2 companii s-au desprins din corpul regimentului cu sarcina de a fixa inamicul în localitate creând astfel premizele ca forțele germane să fie încercuite.

Sesizând situația, inamicul a părăsit în grabă pozițiile deținute în sat. Succesul acțiunii regimentului 22 infanterie a favorizat ocuparea dealului Mănăstioara de către regimentul 30 infanterie, în al cărui sector datorită luptelor grele se progresa mai lent.

Ajungând pe acest aliniament, divizia 3 infanterie și-a îndeplinit obiectivul fixat pentru prima zi a ofensivei. Concomitent cu acțiunile diviziei 3 infanterie, brigada 12 din divizia 6 infanterie a cucerit o parte din pozițiile inamice de pe dealul Puturoasa.

Pentru a umple golul dintre divizia 3 și brigada 12, Înaltul Comandament a introdus în luptă regimentul 17 infanterie din divizia 1 din rezerva Armatei a 2-a.

Corpul 8 armată rus a atins în mare măsură obiectivele zilei, reușind să cucerească vârful Momâia (625 m). Rezultatele primei zile de ofensivă au fost următoarele: o pătrundere de aproximativ 3 km în dispozitivul inamic și o spărtură a frontului pe o lungime de 10 km, 2000 de prizonieri, importante capturi de armament și muniție. Despre prima zi de ofensivă arhiducele Iosif nota următoarele:

„La 11 iulie, după cea mai vie pregătire de artilerie (…), inamicul cu o superioritate de forțe de infanterie pleacă la atac pe întregul front al diviziei 218. (…) În luptă disperată, linia noastă subțiată este respinsă. Pe un teren foarte greu și sub presiunea celui mai tare foc de artilerie inamic, contraatacurile noastre au avut prea puține rezultate. (…) Artileria noastră a fost decimată, iar infanteria a suferit foarte mari pierderi.”

Ofensiva viguroasă a armatelor române și ruse i-a alarmat pe generalii germani, aceștia cerând întăriri pentru a fortifica liniile de apărare pe care le crezuseră până atunci de necucerit. Urmărind exploatarea succesului obținut, armata română a ordonat regruparea trupelor în noaptea 11/24 iulie.

În dimineața zilei de 12/25 iulie, diviziile 3 și 1 infanterie au atins aliniamentul Dealul Mare – Vizantea – Livezi iar divizia 8 și brigada 11 infanterie, componente ale Corpului 4 armată au cucerit și ocupat dealul Mărioarei.

Concomitent, profitând de replierea parțială a diviziilor 217 și 218 germane, Corpul 8 armată rus a atins aliniamentul Livezi-Vidra, consolidând astfel flancul stâng al armatei a 2-a române. Înaintarea medie în această zi a fost de 2 km.

Concomitent cu desfășurarea ofensivei de la Mărăști, ofensiva rusă pe frontul din Galiția s-a terminat dezastruos iar trupele Puterilor Centrale au trecut la ofensivă pe toată lungimea frontului și au ocupat orașul Tarnopol.

În încercarea de a stabiliza frontul, Comandamentul Suprem rus, a decis unilateral retragerea Corpului 40 armată rus de pe frontul românesc și transferarea acestuia pe frontul din Bucovina.

Astfel la cererea generalului rus D.G. Șcerbacev, Armata a 2-a română și-a extins frontul și pe aliniamentul ocupat de corpul 40 armată rus.

În această situație, Marele Cartier General român a decis oprirea ofensivei la Mărăști și anularea ofensivei prognozate a se desfășura pe frontul de la Nămoloasa.

La solicitarea gen. Alexandru Averescu, Marele Cartier General român a dispus totuși continuarea ofensivei Armatei a 2-a române astfel încât forțele germane să evacueze valea Putnei și să se concentreze în raionul Soveja-Rucăreni. Astfel ordinul de operații pentru ziua 26 iulie preciza următoarele:

„Divizia 6 a cucerit primul obiectiv și înaintează spre apus. Diviziile 3 și 1 au sarcina de a duce infanteria le linia: Poiana Calului – piscul Bobului – dealul Mesteacănului – Câmpurile – dealul Negru – dealul Babei. În caz că nu se întâmpină rezistență se va înainta până pe colinele ce limitează apa Putnei spre nord (malul stâng)(…). Patrulele de cavalerie vor fi împinse pe linia valea Putnei – Valea Sării – Răchitașul – Soveja – Roșculești – Gura Văii.”

Ziua a 3-a a ofensivei a debutat cu lupte deosebit de violente astfel regimentele 17 si 18 infanterie și regimentul 1 vânători au atacat pe direcția Vizantea – Dealul Lozea, regimentele 17 si 18 infanterie au ajuns până la periferia Sovejei iar brigada 12 infanterie a reușit ca până seara sa elibereze valea Șușiței și Răchitașul Mic.

Până seara și Soveja a fost eliberată și a fost ocupată și culmea Răchitașul Mare (954 m). Divizia 8 infanterie din componența Corpului 4 armată a atins aliniamentul Culmea Țepei – vf. Tiharale iar brigada 11 infanterie a înaintat pe flancul stâng al diviziei 8 până la valea Șușiței.

Rezultatele zilei s-au concretizat într-o pătrundere de 7 km în dispozitivul inamic, eliberarea localității Soveja și ocuparea unor poziții avantajoase (culmea Răchitașul Mare, Culmea Țepei) în vederea dezvoltării ulterioare a ofensivei. La această dată divizia 218 germană pierduse 2/3 din efectiv și 40 de tunuri[5] iar divizia 1-a cavalerie austro-ungară se găsea într-o situație critică așa cum constata si arhiducele Iosif:

„Soveja este în mâinile inamicului, singurul drum de retragere al Div[iziei] 1 cav[alerie] este tăiat; Regimentul 7 hus[ari] va putea evita capturarea dacă se retrage prin păduri seculare și munți stâncosi. (…) Situația este periclitată și cu puține șanse de salvare.”

Deși situația frontului impunea sistarea ofensivei, Marele Cartier General a decis ca frontul să fie împins pe aliniamentul prevăzut în planul inițial: Măgura Cașin – Sboina Neagră – valea Putnei – valea Sării – aliniament mai favorabil trupelor române.

Mai mult decât atât, era necesară urmărirea resturilor diviziei 218 infanterie germană pentru a nu i-se da posibilitatea să fixeze un nou aliniament.

Această urmărire a fost executată în data de 27 iulie de către divizia 1 infanterie.

Tot în această zi regimentul 1 vânători a respins un contraatac inamic la nord de râul Putna iar regimentul 18 infanterie a nimicit un detașament de legătură dușman amenințând astfel flancurile diviziei 1 cavalerie austro-ungare și diviziei 218 infanterie germana obligându-le să re retragă către localitatea Lepșa.

Divizia 3 infanterie – cea care a dus greul luptelor de eliberare a localității Mărăști în prima zi și care în a doua zi a avut nenumărate angajamente de luptă corp la corp – în colaborare cu regimentele 22 infanterie și 2 vânători au hărțuit și atacat încontinuu inamicul atingând în cursul serii localitatea Valea Sării.

Datorită modului energic de acțiune a diviziei 3 infanterie inamicul nu a mai avut posibilitatea să fixeze nici o localitate cu scopul de a o transforma în punct de apărare.

Concomitent cu acțiunile armatei române, diviziile 14 și 15 ruse din flancul stâng al corpului 2 armată român au atins aliniamentul stabilit: pantele de sud ale râului Putna.

Pe 28 iulie regimentul 7 vânători, după ce a respins un contraatac inamic a ocupat creasta dealului Sboina Neagră, iar divizia 7 infanterie, după lupte grele a ocupat muntele Tiua Neagră.

Divizia 8 infanterie a luat cu asalt Cornul Măgurii și Măgura Cașin (1167 m), însă în ciuda luptelor grele și a eroicului asalt al ostașilor români, forțele inamice de pe Măgura Cașin au rezistat.

În data de 30 iulie o grupare română a pus stăpânire pe vârful Războiului situat la sud de Magura Cașinului despărțit de aceasta de valea râului Cașin.

Tot în această zi, la ora 13.30 gen. Alexandru Averescu hotăra prin ordinul 2050 încetarea operațiunilor ofensive deoarece s-a considerat ca obiectivul a fost îndeplinit și anume: stabilirea liniei frontului pe aliniamentul Măgura Cașinului – muntele Seciului – Sboina Neagră – Tiua Neagră – Tiua Golașă – Tulnici – Bârsești – Valea Sării.

Astfel, bătălia de la Mărăști se încheiase. O ultimă acțiune de amploare a diviziei 8 infanterie a mai avut loc în data de 19 iulie/01 august cu scopul de a cuceri Măgura Cașinului, însă datorită puternicelor fortificații și a sprijinului slab venit din partea forțelor ruse, rezultatul a fost negativ.

Luptele au mai continuat dar numai pentru fixarea unor amplasamente, mascare, îmbunătățirea unor poziții, întărirea unor puncte de observație și direcționarea focului etc.

După Bătălie

Bătălia de la Mărăști a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea operațiunilor militare pe frontul românesc dar a și contribuit și la ridicarea moralului ostașilor români.

Reorganizate și temeinic instruite dar având și experiența campaniei din 1916, trupele române s-au dovedit a fi un adversar capabil de a pune probleme și chiar de a învinge redutabilele armate germane și austro-ungare.

Rezultatul acestei bătălii s-a datorat atât abilităților tactice ale ofițerilor români, eficacității artileriei române și excelentei colaborări a acesteia cu trupele terestre, determinării și tenacității în luptă a ostașilor români, dar si prețiosului ajutor dat de localnici prin furnizarea de informații despre inamic și prin călăuzirea trupelor române pe poteci de munte spre flancurile si chiar in spatele trupelor inamice.

Rezultatele ofensivei pot fi sintetizate astfel:

- Linia frontului a fost ruptă pe o lungime de 30 km și s-a pătruns pe o adâncime de 20 km;

- Forțele româno-ruse au făcut 2700 de prizonieri, au capturat 70 de tunuri și importante cantități de material de război, inclusiv o cantitate însemnată de muniții;

- S-au acordat 32 de Ordine Mihai Viteazul clasa a III-a unor ofițeri români. Steagurile a 4 regimente (4, 18, 30 Infanterie si 2 Vânători) au fost decorate cu aceeași distincție, iar gen. Alexandru Averescu a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul clasa a II-a.

Principalele cauze ale înfrângerii de la Mărăști identificate de arhiducele Iosif și prezentate in raportul său au fost:

- „O admirabilă cooperare între artilerie, infanterie și aviație la străpungerea și pregătirea ei. Aviația a condus nesupărată tragerile artileriei.” „Pe punctele de trecere au acționat excelent aruncătoarele de mine.”

- „Epuizarea trupelor (…) în retragere pe teren accidentat”

- Armata româna „își schimba necontenit trupele din linia întâi, care erau duse de locuitorii din partea locului.”

În rândul opiniei publice victoria româneasca a avut un puternic ecou acesta fiind foarte bine ilustrat în presa vremii.

Astfel la câteva zile după încheierea bătăliei The Times scria:

„Singurul punct strălucitor in Răsărit se găsește in România, unde armata reconstituită atacă viguros frontierele Carpațior, obținând succese apreciabile.”

În același ton și ministrul de război al Franței, aprecia succesul românesc:

„Armata franceză a aflat cu bucurie despre frumoasele succese ale armatei române (…) Rog trimiteți felicitările cele mai călduroase și urările cele mai vii ale soldaților francezi către frații lor de arme.”

Succesul acestei ofensive a determinat mutarea unui număr semnificativ de forțe ale Armatei a 9-a germane aflate în subordinea Mareșalului von Mackensen dinspre Nămoloasa spre Focșani, iar în acest fel Armata a 9-a germană și-a schimbat direcția ofensivă, diminuând în acest fel presiunea pe frontul de la Nămoloasa.

De asemenea, în dispozitivul inamic s-a creat o breșă care putea fi dezvoltată existând astfel premizele generalizării operațiunilor ofensive pe frontul românesc ale armatelor aliate.

Mausoleul de la Mărăști

Pentru cinstirea memoriei eroilor de la Mărăști și în amintirea luptelor care s-au dus aici, în anul 1928 s-a început construcția Mausoleului de la Mărăști.

Mausoleul a fost înălțat la cota 536 la inițiativa unui grup de ofițeri și generali constituiți în Societatea Mărășești în comuna Răcoasa – sat Mărăști.

La intrarea în localitate este amplasat un portal cu inscripția Câmpul istoric de la Mărășești.

Proiectul mausoleului aparține arh. Pandele Șerbănescu iar basoreliefurile au fost executate de A. Bordenache.

Întins pe e suprafață de 1000 mp, mausoleul se sprijină pe doi piloni mari de beton de secțiune dreptunghiulară pe care au fost amplasate 2 urne în care ardea o flacără veșnică.

Pilonii sunt împodobiți cu ample basoreliefuri de bronz care înfățișează trecerea unui țăran român peste linia frontului cu informații despre inamic și primirea unui general român făcută de locuitorii din Marăști.

Între cei doi piloni, pe un perete de beton, sunt fixate 13 plăci de marmură albă pe care sunt inscripționate numele a 900 de ostași căzuți la datorie.

La subsol se află osuarul ostașilor precum și criptele ofițerilor căzuți în bătălie. Aici au fost așezate, ulterior, sarcofagul mareșalului Alexandru Averescu si criptele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu și Nicolae Arghirescu.

La mausoleu se ajunge pe DJ Focșani – Soveja iar programul de funcționare al acestuia este zilnic 9.00-17.00, luni închis.

Știri din Republica Moldova – 24 iulie 2020

24 iulie 2020/0 Comentarii/în Obiectiv reUNIREA /de Uniti Schimbam/971 vizite

Protest la sediul SIS (24 iulie 2020)

foto preluat de pe pages.md

24 iulie 2020

Starea de urgenţă în Republica Moldova se prelungeşte până la 31 august

Starea de urgenţă în Republica Moldova se prelungeşte până la 31 august, a anunţat vineri guvernul de la Chişinău. Decizia a fost aprobată la şedinţa de astăzi a Comisiei Naţionale Extraordinare în Sănătate Publică, condusă de premierul Ion Chicu.

Organizarea ceremoniilor, precum nunţi sau botezuri, va fi în continuare interzisă în localurile publice şi private.

În acelaşi timp, va fi permisă desfăşurarea evenimentelor în cadrul unităţilor de alimentaţie publică cu participarea a cel mult 50 de persoane, cu respectarea strictă a regulilor.

Totodată se va permite desfăşurarea activităţilor de turism şi recreere în aer liber, cum ar fi: ciclism, alergat, canotaj sau pescuit cu participarea grupurilor de cel mult 10 persoane.

Persoanele în vârstă de peste 63 de ani nu vor avea voie în locuri publice, decât dacă se impune dintr-o necesitate stringentă. Vor rămâne închise terenurile de joacă pentru copii, terenurile de sport, parcurile de distracţii sau zonele de agrement. Rămâne suspendată şi activitatea cluburilor de noapte sau disco-baruri, indiferent de denumirea şi tipul unităţii comerciale, a precizat prim-ministrul Chicu, conform unui comunicat de presă al Guvernului Republicii Moldova.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

SIS, pichetat de unioniști: De ce acest serviciu nu se ocupă de prezența militarilor ruși în regiunea separatistă sau de „kuliokul” cu bani primit de Dodon?

Reprezentanții Asociației „UNIREA-ODIP” au protestat astăzi, la sediul Serviciului de Informație și Securitate, manifestându-și astfel dezacordul față de tentativele instituției de a îngrădi libertatea de exprimare. Manifestația a avut loc în contextul în care directorul adjunct al SIS, Artur Gumeniuc, a sesizat Consiliul Audiovizualului, cu privire la o transmisiune televizată a unioniștilor, invocând lipsa dreptului la replică.

Cu megafoane și purtând măști de protecție cu inscripția „Cenzură”, unioniștii au acuzat SIS că în loc să se implice în problemele stringente ale statului, precum prezența militarilor ruși în regiunea separatistă sau „kuliokul” cu bani primit de președintele Dodon, instituția atacă nejustificat unioniștii.

„Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Serviciul de Informație și Securitate sesizează Consiliul Audiovizualului privind declarațiile unui invitat. Se pare că angajații SIS au uitat de restul amenințărilor cu care se confruntă acest stat și au decis să ia la ochi, în mod nejustificat, unioniștii. Și vorbim aici nu de simpli ofițeri SIS, dar chiar de directorul adjunct al instituției. De ce SIS nu manifestă echidistanță și nu se implică la fel de activ în cazul televiziunilor de propagandă rusești?”, a declarat Vlad Bilețchi, președintele „UNIREA-ODIP”.

cititi mai mult pe infoprut.ro

Proteste și Revendicări – 24 iulie 2020

24 iulie 2020/0 Comentarii/în Proteste si Revendicări /de Uniti Schimbam/1.007 vizite

24 iulie 2020 – Societatea civilă s-a întâlnit cu Procurorul General, pentru a discuta despre Dosarul 10 august

foto preluat de pe www.facebook.com/vedemjust.ro

COMUNICAT DE PRESĂ – Societatea civilă s-a întâlnit cu Procurorul General, pentru a discuta despre Dosarul 10 august

articol preluat de pe www.facebook.com/initiativaromania2016

24 iulie 2020

La solicitarea grupurilor civice active în protestele pentru democrație și justiție din Piața Victoriei din ultimii 3 ani, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut loc astăzi, 24 iulie, o întâlnire cu procurorul general Gabriela Scutea.

Urmare Ordonanței din 26.06, Dosar 2122/DP/2019 ce cuprinde rezoluțiile DIICOT, asumate sub semnătură de procurorul Doru Stoica, în dosarul #10august, principala solicitare a reprezentanților grupurilor civice a fost cea de redeschidere a acestui dosar prin preluarea sa de către Parchetul General.

Această solicitare este susținută de reprezentanții a peste 25 de grupuri civice și de o petiție semnată de peste 40.000 de membri ai Comunității Declic, înaintată astăzi procurorului general.

În debutul întâlnirii a fost reiterat caracterul pașnic, demonstrat în timp, al protestelor din Piața Victoriei și faptul că trăsătura principală a majorității participanților la aceste proteste a fost refuzul abuzurilor și violenței, aspecte caracteristice aflate în contradicție cu afirmațiile cuprinse în Ordonanța DIICOT care laudă demersul forțelor de ordine de a-i trata pe protestatari ca pe o ”cultură iremediabil compromisă” care este nevoie să fie ”întoarsă la stadiul de brazdă”.

Deși la acest moment nu există număr de intrare la Parchetul General în vederea analizei dosarului, procurorul general a recunoscut că a studiat textul ordonanței și a menționat rezervele personale cu privire la modul de redactare al acesteia. Totodată, Gabriela Scutea a specificat faptul că opinia domniei sale, justificată de dreptul procurorului general de verificare a procurorilor din subordine, se va baza pe probatoriul din cele 133 de volume ale dosarului.

Un punct important al întâlnirii a fost reprezentat de discutarea termenelor din dosar, atât a celor nepermis de lungi din ultimii doi ani care au dus la percepția publicului că s-a încercat tergiversarea dosarului cât și a termenelor viitoare de clarificare a unei rezoluții în acest caz astfel încât să nu se ajungă la o situație similară cu dosarele Revoluției sau Mineriadei.

Participanții la întâlnire au adus în atenția procurorului general mai multe aspecte neconforme sau lipsă din textul ordonanței DIICOT care ridică semne de întrebare asupra modului de realizare a anchetei și asupra echidistanței procurorului de caz și justifică, în opinia noastră, redeschiderea dosarului și preluarea acestuia de către Parchetul General: necesitatea desecretizării comunicărilor dintre jandarmi și șefii acestora, motivele pentru care persoanele cunoscute ca agitatori cu antecedente violente nu au fost extrase din mulțime, absența cercetării de teren și expertizei criminalistice asupra grenadelor de mână cu efect iritant-lacrimogen, absența evaluării expertului din dosar asupra nivelului concentrației de gaz, acoperirea numerelor de identificare ale jandarmilor, faptul că nu au fost audiate toate persoanele vătămate care au depus plângere și, nu în ultimul rând, eludarea rolului colonelului Cătălin Răzvan Paraschiv.

În concluzia întâlnirii, dincolo de demersurile legale pe care le vor face reprezentanții grupurilor civice în continuare sau de măsurile pe care le poate lua procurorul general, este imperios necesară asumarea de către magistrați și societatea civilă a unor eforturi comune pentru ca sistemul de justiție din România să fie în măsură să servească cu cinste și să ofere dreptate pentru cetățenii acestei țări.

Participanți la întâlnire: Lucian Checheriță – VeDem Just – Voci pentru Democraţie şi Justiţie, Cristian Mihai Dide – Evoluție În Instituție, Catalina Hoparteanu – Declic, Cosmin Pojoranu – Funky Citizens, Marian Rădună și Raluca Paraschiv – Geeks For Democracy / REZISTENȚA, Angi Serban – Corupția ucide și Diana Maria Voicu – Inițiativa România.

Participanții dețin mandat de reprezentare de la următoarele organizații:
Fundatia Freedom House, România,
Grupul de Dialog Social,
Asociatia World Teach,
Centrul Syene pentru Educație,
Centrul European pentru Educație Juridică,
Societatea Timișoara,
Asociația Valoare Plus,
Asociația Donne Romene din Italia,
Rezistența Civică Galați, și
membrii Contract România: Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Reset Iași, Aradul Civic, Rezist Milano, Ștafeta Steagului Uniunii Europene, #activAG Pitești, Oradea Civică 2017, Brașovul Civic,
Diaspora Franța Solidară cu România,
Protestatari PRO DEMOCRAȚIE Londra,
Grupul Civic Madrid

articol preluat de pe www.facebook.com/initiativaromania2016

Ungaria: Mii de protestatari la Budapesta împotriva restricţionării libertăţii presei

Mii de persoane au protestat vineri seara în Budapesta împotriva restricţionării libertăţii presei din Ungaria, la chemarea partidului liberal de opoziţie Momentum, informează dpa. Participanţii la miting au pornit de la clădirea în care se află sediul redacţiei site-ului de ştiri index.hu şi s-au îndreptat spre reşedinţa oficială a prim-ministrului Viktor Orban din Castelul Buda scandând “Democraţie!” şi “Ne-am săturat!”.

Miercuri, proprietarii site-ului de ştiri index.hu, parteneri de afaceri ai premierului Orban, au forţat demiterea redactorului-şef Szabolcs Dull. Drept răspuns, întreaga echipă de conducere şi aproape toţi angajaţii şi-au depus demisia vineri. Viitorul celui mai popular site de ştiri din Ungaria este acum incert. De mai mulţi ani, Index.hu este deţinut, mai mult sau mai puţin direct, de oameni de afaceri care îl susţin pe premierul Ungariei, Viktor Orban.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Bulgaria – Protestatarii cer pentru a 15-a zi consecutiv demisia guvernului (23 iulie 2020)

Demonstraţiile de la Sofia au continuat joi pentru a 15-a zi consecutiv: protestatarii cer demisia guvernului condus de premierul Boiko Borisov şi a procurorului general Ivan Gheşev, relatează BTA.

Ceva mai târziu, seara, preşedintele Rumen Radev s-a alăturat protestatarilor şi a declarat că, deşi aceştia vor demisia guvernului şi a procurorul general, “deţinătorii puterii rămân surzi la vocea poporului şi discută despre remedierea cabinetului“.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Bulgaria – Protestatarii cer pentru a 15-a zi consecutiv demisia guvernului (23 iulie 2020) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

Mişcarea Fridays for Future planifică o grevă globală pentru climă în septembrie

Fridays for Future (”Vineri pentru viitor”) planifică un alt protest global pe teme de mediu pentru luna septembrie, după ce pandemia de COVID-19 a forţat această mişcare globală a tinerilor preocupaţi de încălzirea globală să ia o pauză, a anunţat un important activist din Germania, potrivit DPA.

”După îndelungi consultări cu activişti din diferite locuri de pe glob, am decis să convocăm următoarea grevă climatică globală pentru data de 25 septembrie”, a declarat Luisa Neubauer pentru DPA.

Decizia nu a fost uşoară, a adăugat aceasta. Formele concrete de protest care vor fi puse în practică sunt încă în discuţii.

”Din cauza ignoranţei din momentul actual în ceea ce priveşte politicile climatice, dorim în mod clar să ieşim din nou pe străzi”, a spus tânăra activistă în vârstă de 24 de ani.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

La ordinea zilei – 24 iulie 2020

24 iulie 2020/0 Comentarii/în La Ordinea Zilei /de Uniti Schimbam/999 vizite

Situația din România – 24 iulie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe www.agerpres.ro

Sărbătorile Zilei de 24 iulie

Ortodoxe – Sf. Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen

Greco-catolice – Sf. m. Cristina

Romano-catolice – Ss. Sharbel Makhluf, pr.; Cristina, fc. m.

Ioana Vonica, soţia fondatorului Polisano, condamnată la 5 ani închisoare în dosarul reţetelor false

Ioana Vonica, soţia omului de afaceri Ilie Vonica din Sibiu care s-a sinucis în anul 2014, a fost condamnată de Tribunalul Bucureşti la 5 ani închisoare cu executare pentru înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani, în dosarul reţetelor false. Procesul în acest caz a durat şase ani, însă decizia nu este însă definitivă şi poate fi atacată cu apel.

În anul 2014, Ilie Vonica, fondatorul grupului farmaceutic Polisano, s-a aruncat de pe terasa casei sale din Sibiu şi a decedat la spital. Omul de afaceri sibian a lăsat în urma sa o scrisoare de cinci pagini, în care menţiona scandalul reţetelor false, în care era implicată soţia sa.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Mihai Goțiu (USR): Costel Alexe a dat liber drujbelor Romsilva să distrugă Parcul Național Semenic – Cheile Carașului. Ministrul a călcat în picioare promisiunea făcută la învestire

Senatoarea Florina Presadă, propunere legislativă pentru organizarea alegerilor locale în două zile

Cod galben de furtuni în peste jumătate din ţară, până duminică seara

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, două avertizări Cod galben de instabilitate atmosferică accentuată, valabile până duminică seara în peste jumătate din ţară.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Situația din România – 24 iulie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 24 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 42.394 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
25.349 de pacienți au fost declarați vindecați și 2.918 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.119 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 470 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 2.150 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 23.07.2020 (10:00) – 24.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 24 de decese (13 bărbați și 11 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 5.864. Dintre aceștia, la ATI sunt internați 301 pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.053.656 de teste. Dintre acestea 22.532 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 12.839 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 9.693 la cerere. De asemenea, de la ultima informare făcută de GCS, au fost raportate și rezultatele a 432 de teste prelucrate anterior ultimelor 24 de ore și transmise până la data de 24 iulie.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.290 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 165 au fost declarați vindecați.

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 23 iulie 2020, au fost raportate 1 647 936 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 296.377 (+560) 45.501 (+189) 1.425 (+9)
Spania 267.551 (+1.357) 28.426 (+2) 150.376 -
Italia 245.032 (+280) 35.082 (+9) 197.842 (+214)
Franţa 178.336 (+998) 30.172 (+7) 80.600 (+516)
Germania 203.368 (+569) 9.101 (+6) 189.140 (+512)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 23 IULIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

15.201.538 (+311.022) 623.282 (+6.965) 8.763.796 (+118.265)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 22 – 23 iulie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

Coronavirus: Peste patru milioane de cazuri, înregistrate în SUA (Johns Hopkins)

Statele Unite au trecut joi pragul de patru milioane de cazuri oficiale de infectare cu noul coronavirus de la începutul pandemiei, potrivit bilanţului difuzat la 15:40 (19:40 GMT) de Universitatea Johns Hopkins, relatează AFP. Până în prezent, ţara a înregistrat 4.005.414 cazuri de infecţii. Cu peste 143.800 de decese, Statele Unite sunt de departe cele mai afectate din lume de pandemia de coronavirus, înaintea Braziliei şi a Regatului Unit. Pragul de trei milioane de cazuri a fost atins la 8 iulie în SUA.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Nuclear: Convorbire telefonică Trump – Putin privind cursa înarmărilor

Preşedintele american Donald Trump a discutat telefonic joi cu omologul său rus Vladimir Putin despre negocierile privind controlul armelor nucleare, potrivit unei declaraţii a unui purtător de cuvânt al Casei Albe, informează AFP. “Preşedintele Trump şi-a reiterat speranţa de a se evita o cursă a înarmării costisitoare cu trei sensuri între China, Rusia şi SUA şi aşteaptă cu nerăbdare să se realizeze progrese în viitoarele negocieri privind controlul armelor de la Viena“, se arată într-un comunicat. China a refuzat în mod repetat să cedeze la presiunile SUA de a se alătura discuţiilor Washingtonului cu Moscova pe tema arsenalului nuclear al celor trei ţări.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Bulgaria – Protestatarii cer pentru a 15-a zi consecutiv demisia guvernului

Vietnamul stopează importurile de animale sălbatice şi închide pieţele în care erau comercializate

Premierul vietnamez Nguyen Xuan Phuc a semnat o directivă care interzice importul de animale sălbatice şi închide pieţele în care aceste animale erau comercializate, conform unui anunţ făcut joi de mai multe ONG-uri pentru protecţia faunei sălbatice, transmite DPA.

“Aceasta este pentru prima oară când guvernul a mobilizat zeci de ministere şi de agenţii pentru a rezolva problema comerţului cu animale sălbatice, care are un impact devastator şi provoacă îngrijorare de mai mulţi ani“, a susţinut joi, în cadrul unui comunicat, Hoang Thi Minh Hong, reprezentantul vietnamez al ONG-ului WildAid.

Hong a precizat că această chestiune a revenit în centrul atenţiei în contextul noului coronavirus, “când pandemia de COVID-19 a demonstrat încă o dată pericolul transmiterii de boli de la animalele sălbatice la oameni”.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

La Sfânta Sofia din Istanbul s-a auzit prima chemare la rugăciunea musulmană după 86 de ani

Sfânta Sofia din Istanbul s-a deschis vineri ca moschee pentru prima dată după 86 de ani, relatează dpa. Adhan-ul – chemarea credincioşilor musulmani la rugăciune – a răsunat când deja o mulţime de sute de oameni se adunase în faţa fostei bazilici creştine din secolul al VI-lea. Măsurile de distanţare pentru evitarea răspândirii coronavirusului au fost ignorate în bună măsură. Oamenii s-au aşezat pe şaluri şi covoare în piaţa dintre Sfânta Sofia şi Moscheea Albastră, iar la barierele de securitate s-au adunat alte zeci care doreau să intre.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, care a făcut deja joi inspecţia finală a edificiului, a sosit la Sfânta Sofia împreună cu soţia sa Emine. Erdogan, care purta o mască, mai era însoţit şi de Ali Erbas, şeful principalei autorităţi religioase Diyanet, şi de alţi membri ai cabinetului. Şeful statului turc, care a semnat la 10 iulie decretul care transforma muzeul Sfânta Sofia în moschee, a declarat că ”visurile tinereţii sale” au devenit realitate.

Un panou verde cu inscripţii aurii în turcă, arabă şi engleză afişează acum noua denumire: Marea Moschee Hagia Sophia. Podeaua este acoperită cu un covor de culoare turcoaz aprins, iar perdele albe acoperă, la ora rugăciunii musulmane, mozaicurile cu icoanele Fecioarei Maria sau pruncului Iisus şi alte simboluri creştine. Schelele pentru lucrările de restaurare la monumentul din patrimoniul mondial UNESCO sunt parţial mascate cu un panou mare de culoare maro, cu versete din Coran.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 iulie 2020

Săptămâna europeană 20-24 iulie 2020

Ştirile zilei – 24 iulie 2020

Revista Presei din 24 iulie

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si

- Evenimentele Zilei de 24 iulie în Istorie

Evenimentele Zilei de 24 iulie în Istorie

24 iulie 2020/0 Comentarii/în Evenimentele Zilei în Istorie /de Uniti Schimbam/5.604 vizite

Bătălia de la Mărăşti (11/24 iulie 1917 şi 19 iulie/1 august 1917) Parte a Primului Război Mondial – Obuzierul Krupp, calibrul 105 mm, model 1912

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

24 iulie este a 205-a zi a calendarului gregorian și a 206-a zi în anii bisecți.

Sărbătorile Zilei de 24 iulie

(BOR) Sfânta Mare Muceniță Hristina; Sfântul Mucenic Ermoghen

Sfânta Mare Muceniță Hristina. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 24 iulie - foto: doxologia.ro

Sfânta Mare Muceniță Hristina - foto: doxologia.ro

(BRU) Sf. Cristina, martiră († 220)

(BRC) Sf. Sharbel Makhluf, preot; Sf. Cristina, fecioară, martiră

România — Ziua grănicerilor – marchează constituirea, în 1864, a primului corp unificat al grănicerilor din România.

Astăzi în istorie pentru 24 iulie

Evenimentele Zilei de 24 iulie în Istorie:

- 24 iulie 1132 – Bătălia de la Nocera;

24 iulie 1772 – A început Congresul de pace de la Focșani și București (24 iulie 1772 – 22 martie 1773);

- 24 iulie 1823 – În Chile a fost abolita sclavia;

- 24 iulie 1917 (S.N.) – A început Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917);

- 24 iulie 1917 (S.V.) – A început Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917);

- 24 iulie 1923 – Tratatul de la Lausanne;

- 24 iulie 1929 – A intrat în vigoare Pactul Briand-Kellogg

24 iulie 923 - S-a născut împăratul Suzaku al Japoniei. A fost al 61-lea imparat al Japoniei, în conformitate cu ordinea traditionala de succesiune. In anul 946, Suzaku a fost succedat la tron de fratele său mai mic, care devine împăratul Murakami . La 7 octombrie, anul 952 e.n., imparatul Suzaku a decedat la vârsta de 30 de ani.

24 iulie 946 - A murit Muhammad ibn al-Tughj Ikhshid, conducător al Egiptului si fondator al dinastiei Ikhshidid (n.882). Abu Bekir Muhammad ibn Ṭughj ibn Juff ibn Yiltakīn ibn furan ibn Furi ibn Khāqān (n.8 februarie 882), a fost un comandant Abbasid și guvernator al Egiptului, care a devenit domnitorul independent al Egiptului și al unei părți din Siria din 935 până la moartea sa. El a fost fondatorul dinastiei Ikhshidid, care a condus regiunea până la moartea sa, dupa care, Fatimizii au invadat și cucerit Egiptul in anul 969, începând o nouă eră în istoria țării.

24 iulie 1132 - Bătălia de la Nocera.

Hartă indicând locul Bătăliei de la Nocera (24 iulie 1132) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Nocera sau Scafati a fost o confruntare militară majoră cu participarea regelui Roger al II-lea al Siciliei și a constituit unul dintre cele două înfrângeri majore ale sale (cealaltă fiind bătălia de la Rignano), în fața contelui Rainulf al II-lea de Alife. În 24 iulie, într-o zi de duminică, Roger a pornit confruntarea, provocându-i pe cavalerii principelui de Capua. Trupele regale au spart primele două linii ale lui Robert.

Infanteria capuană s-a retras peste podul proaspăt construit, care s-a prăbușit și se presupune că un număr de 1.000 de cavaleri ai rebelilor s-ar fi înecat. Cea de a treia diviziune capuană s-a menținut însă pe poziții și a trecut la contraatac. În același timp, cea de a doua diviziune a armatei regale fusese trimisă în luptă. Roger a ordonat o a doua șarjă, care inițial s-a desfășurat cu succes, împingând înapoi pe capuanii rămași.

În acel moment, Rainulf a intrat în luptă cu 500 dintre oamenii săi călare din centru. El a lovit flancul stâng al lui Roger, iar trupele regale au început să își piardă din avânt. Înainte ca acestea să primească întăriri, Rainulf își trimisese deja diviziunile sale, mai întâi cea dreaptă, apoi pe cea din stânga.

Trupele regale s-au fărâmițat sub “loviturile succesive primite una după alta.” Roger însuși a încercat să le însuflețească, însă ele se aflau deja în retragere, fuga primelor două diviziuni creând panică asupra celorlalte. Regele a scăpat cu greu către Salerno, fiind păzit de numai patru cavaleri. Victoria răsculaților era astfel categorică.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

24 iulie 1148 - În timpul celei de-A Doua Cruciade, regele Ludovic al VII-lea al Franței asediaza Damascul. Asediul a avut loc între 24 iulie și 29 iulie 1148 si s-a încheiat cu o înfrângere decisiva a cruciatilor, fapt care a condus la dezintegrarea Cruciadei.

24 iulie 1534 - Exploratorul francez Jacques Cartier plasează o cruce pe Peninsula Gaspé și ia în posesie teritoriul, în numele regelui Francisc I al Franței.

Jacques Cartier (n. 31 decembrie 1491 – d. 1 septembrie 1557) a fost primul explorator al Golfului Sf. Laurențiu și cel ce a descoperit râul Sf. Laurențiu. El a întreprins trei voiaje în regiune, primele două în 1534 și 1535 – 1536, la ordinele exprese ale regelui Francisc I, iar a treia expediție în 1541 – 1542. În al treilea voiaj, Jacques Cartier a fost secundul lui Sir Roberval, care a fost încredințat de rege să aducă resurse naturale din Canada.

Dar, deoarece Sir Roberval a întârziat cu pregătirile pentru expediție, Jacques Cartier a plecat în lunga expediție fără acesta. El a ajuns in Canada la Hochelaga (Montreal) din regiunea Stadacona (Quebec). Odata ajuns în Canada, Cartier a pornit în căutarea aurului și a diamantelor. A gasit o mulțime de bijuteri înaintea lui Sir Roberval.

Cei doi s-au întâlnit în Terra Nova (Newfoundland). Dar Jacques Cartier nu a ascultat ordinele lui Sir Roberval și a plecat in Franța unde a vrut sa vândă bogățiile aduse. Însă, odata revenit în țară, a descoperit că, din păcate pentru el, nu a adus decat pyrite și quartz fără valoare. Pornind de la această întâmplare, a apărut expresia: fals ca diamantele Canadei.După aceea, Jacques Cartier s-a retras din această activitate pentru totdeauna și a murit în anul 1557 la Paris.

Route of Cartier’s first voyage

24 iulie 1567 - Mary, regina Scoţiei, este forţata să abdice şi este înlocuita cu fiul ei, James al VI- lea.

Maria Stuart – foto: ro.wikipedia.org

Maria Stuart, cunoscută în literatura engleză de specialitate sub numele de Mary I of Scotland (Mary I a Scoției) sau de Mary, Queen of Scots (Mary, Regina scoțienilor) (n. 8 decembrie 1542 — d. 8 februarie 1587), a devenit regină a Scoției în 1542, pe când avea doar o săptămână. Mary a decedat prin decapitare în Anglia, după o lungă încarcerare în Turnul Londrei, fiind acuzată de conspirație și trădare împotriva verișoarei sale Regina Elisabeta I a Angliei. Datorită acuzațiilor, judecății și condamnării sale, respectiv a sfârșitului său, a ajuns să fie cunoscută ca una dintre monarhii cu cel mai tragic destin din istorie.

Tatăl ei, Iacob al V-lea (engleză James) era nepot a lui Henric al VIII-lea, ceea ce a încurajat-o pe catolica Maria să emită pretenții la tronul Angliei. Mary fusese educată în Franța și se căsătorise cu moștenitorul tronului Franței în 1558. După moartea acestuia, în 1560, Maria s-a întors în Scoția, unde nu a fost agreată de popor. S-a căsătorit cu Henric Stuart, Lord Darnley. Darnley, însă, a fost ucis, probabil de bărbatul cu care Maria s-a remăritat după un timp, James Hepburn Bothwell. În 1568 a abdicat în favoarea fiului ei Iacob al VI-lea, și s-a refugiat în Anglia.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

24 iulie 1772 - S-a desfășurat Congresul de pace de la Focșani și București. Delegațiile Moldovei și Țării Românești au cerut independența de fapt, sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei, și unirea celor două țări românești. (24 iulie 1772 – 22 martie 1773)

24 iulie 1783 - S-a născut, în actuala Columbie din America de Sud, Simon Bolivar, general şi om politic, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă. Bolivar a condus armata care a eliberat Bolivia, Columbia, Ecuador, Panama, Peru şi Venezuela de sub dominaţia spaniolă şi este considerat principalul promotor al răspândirii democraţiei în America Latină; (d. 17.12.1830).

24 iulie 1802 - S-a născut Alexandre Dumas (tatăl), autor de romane istorice de aventuri, unul dintre cei mai cunoscuti scriitori francezi din lume. Printre creaţiile sale, cunoscute în întreaga lume, se numără romanele „Cei trei muschetari” si „Contele de Monte-Cristo”. A murit la data de 5 decembrie 1870, în localitatea Puys (Seine-Maritime). În 2002, corpul său a fost mutat în Panteonul din Paris, alaturi de alte mari personalitati ale Frantei.

24 iulie 1803 - S-a născut compozitorul Adolphe Charles Adam (autor al baletelor “Giselle”, “Corsarul”); (m. 3 mai 1856).

24 iulie 1823 - În Chile este abolita sclavia.

24 iulie 1840 - S-a născut Avram Goldfaden, poet, dramaturg şi actor rus de origine evreiască ; (d. 1908).

24 iulie 1857 - S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură in 1917; (d. 21.08.1943). Marea sa trilogie Pământul făgăduinței, este o veritabilă frescă socială în care, printre evidente influențe autobiografice, se distanțează de orice idealizare a țăranului, de tip rousseau-ist sau tolstoian.

24 iulie 1858 - S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (d. 1889)

24 iulie 1860 - S-a născut Emile Charles Achard, medic francez, membru de onoare al Academiei Române (d. 1944)

24 iulie 1860 - S-a născut Alfons Mucha, desenator și pictor ceh (d. 1939)

24 iulie 1860 - S-a născut Charlotte, Ducesă de Saxa-Meiningen (d. 1919)

Prinţesa Viktoria Elisabeth Auguste Charlotte a Prusiei, Ducesă de Saxa-Meiningen (n. 24 iulie 1860, Potsdam – d. 1 octombrie 1919, Baden-Baden), a fost cel de-al doilea copil al lui Frederic al III-lea al Germaniei şi al Victoriei, Prinţesă Regală. Ea era nepoata Reginei Victoria prin mama ei.

24 iulie 1862 - A murit Martin Van Buren, cel de-al 8-lea preşedinte al SUA; (n. 5 decembrie 1782).

24 iulie 1864 - S-a înfiinţat Poliţia de Frontieră, actul de naştere al instituţiei fiind considerat Decretul nr. 892 din 24 iulie 1864, semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care i-a reunit pe grănicerii moldoveni cu cei munteni într-o singură structură, organizată pe zece batalioane grupate în patru “inspectorii”.

24 iulie 1876 - În România s-a format un nou guvern în întregime liberal , în frunte cu Ion C. Brătianu, care a condus România până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881).

Ion C. Brătianu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ion C. Brătianu (n. 2 iunie 1821, Pitești – d. 16 mai 1891, satul Florica, județul Argeș) a fost un om politic român, fratele lui Dumitru C. Brătianu. A fost membru de onoare (din 1888) al Academiei Române.

24 iulie 1894 - S-a născut Andrei Oţetea, istoric român, membru al Academiei Române; (d. 21.03.1977, Paris).

24 iulie 1897 - S-a născut Amelia Earhart, pioner al aviaţie şi militantă angajată pentru drepturile femeii (dispărută la 2 iulie 1937 în Pacific).

Amelia Earhart – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Amelia Earhart (n. 24 iulie 1897, Atchison, Kansas – dispărută pe 2 iulie 1937 în Pacific) a fost un pioner în aviație și o militantă angajată pentru drepturile femeii. Amelia Earhart a atras asupra ei atenția presei internaționale la data de 17 / 18 iunie 1928 ca prima femeie pasageră care traversează cu avionul Oceanul Atlantic, fiind sărbătorită și declarată „femeia anului” devenind un idol feminin. La toate interviurile date, subliniază faptul că femeile nu sunt cu nimic mai prejos decât bărbații. În 1929 a contribuit la înființarea clubului piloților feminini „Ninety Nines”, cu scopul sprijinirii femeilor care vor să zboare cu avionul.

În anul 1931 s-a căsătorit cu scriitorul George P. Putnam (1887 – 1958), mentorul și admiratorul ei. Amelia s-a căsătorit cu oarecare rezerve, temându-se că familia îi va limita posibilitatea de a pilota. În anul 1932 a căutat să urmeze exemplul lui Charles Lindbergh, care a traversat singur la 20/21 mai 1927 Oceanul Atlantic, însă din cauza timpului nefavorabil și a unor probleme tehnice a trebuit să întrerupă zborul în Irlanda de Nord, neajungând la Paris.

Amelia, femeia care a traversat de două ori Atlanticul, a primit de la președintele american Herbert C. Hoover medalia de aur „National Geographic Society”. La primirea distincției ea a făcut următoarea remarcă laconică: „Unele detalii ale zborului sunt exagerate”. Ea s-a angajat mai departe pentru drepturile femeii și recunoașterea poziției acesteia în societatea americană. Au urmat o serie de zboruri peste Pacific, între Honolulu (Hawaii) și Oakland (California), sau solo de la Mexico City la Newark (New Jersey).

Înainte de a împlini vârsta de 40 de ani, a dorit să facă înconjurul pământului la ecuator. După ce parcursese deja trei pătrimi din zborul planificat, a decolat la data de 2 iulie 1937 de la Lae (Noua Guinee) zburând spre insula Howland din Pacific, unde nu a mai sosit niciodată.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

24 iulie 1911 - Re-descoperirea orașului Machu Picchu, “orașul pierdut al incașilor“.

View of the city of Machu Picchu in 1912 showing the original ruins after major clearing and before modern reconstruction work began – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Machu Picchu este un sit incaș din secolul al XV-lea, situat în regiunea Cusco. Ruinele au fost redescoperite în 1911 de către arheologul Hiram Bingham, fiind unele dintre cele mai frumoase și enigmatice locuri străvechi din lume. În timp ce incașii în mod sigur foloseau vârful muntelui (2761,50 m înălțime), ridicând sute de structuri de piatră începând cu anii 1400, legendele și miturile indicau faptul că Machu Picchu (însemnând “vechiul pisc” în limba Quechua) era adorat ca un loc sacru din cele mai vechi timpuri. Oricare ar fi originile sale, incașii l-au transformat într-un mic (cu o suprafață de 5 mile pătrate), dar extraordinar oraș.

În inima unui lanț de munți acoperiți de un dens covor vegetal, Machu Picchu domină de mai bine de cinci veacuri îngusta și adânca vale a râului Urubamba.Acest cadru natural excepțional a făcut din cetatea incașă situl cel mai spectaculos din vechiul Peru. Înălțat pe la 1450 de suveranul incaș Pachacuti, Machu Picchu a fost în chip brutal abandonat de locuitorii săi în 1572, apoi uitat.

A fost redescoperit în 1911 de istoricul Hiram Bingham, ale cărui teorii asupra sitului s-au bucurat multă vreme de autoritate. Machu Picchu numără cam 200 de clădiri, cel mai adesea în formă de patrulater, care nu au, în general, decât un singur etaj și nici o despărțitură interioară. Construcțiile cele mai marcante sunt Torreon, sau observatorul astronomic în formă de semicerc, folosit pentru determinarea datelor importante ale calendarului și Intihuatana, sau cadranul solar. Micul oraș poate găzdui între 500 și 1.000 de persoane, cifră modestă dacă o comparăm cu cei 200.000 de locuitori pe care îi număra, fără îndoială, pe atunci Cuzco, capitala.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

24 iulie 1911 - S-a născut George Ivaşcu, critic şi istoric literar, publicist, fost director al revistei „România literară” (1971–1988) şi redactor–şef al revistei „Contemporanul” (1955–1971 (“Istoria literaturii române”, “Nicolae Filimon”, “Cumpăna cuvântului”); (m. 21 iunie 1988).

24 iulie 1915 În timp ce era ancorată într-un port pe Chicago River, nava SS Eastland s-a înclinat înspre partea râului din cauza numărului prea mare de pasageri. 845 de oameni și-au pierdut viața.

24 iulie 1917 (S.V.) – A început Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) - – Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) - Parte a Campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial - Soldaţi români angajaţi în Bătălia de la Mărășești din 1917 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărășești (24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917) - Soldaţi români angajaţi în Bătălia de la Mărășești din 1917 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației. Confruntarea a opus Armata României și forțe aparținând Imperiului Rus – aflate în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial. Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

24 iulie 1917 (S.N.) - Primul război mondial - A început Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917);. Armata a II–a română, comandată de generalul Alexandru Averescu, înfrânge armata germană.

Bătălia de la Mărăști (11/24 iulie – 19 iulie/1 august 1917) – foto preluat de pe istorie-pe-scurt.ro

Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial. S-a desfășurat între 24/11 iulie – 1 august/19 iulie și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Operațiunea a fost planificată a se desfășura în paralel cu operatiunea ofensivă de la Nămoloasa la care s-a renunțat între timp.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

24 iulie 1923 - S-a semnat tratatul de la Lausanne, prin care se stabileau granițele Turciei moderne. în urma războiului turc de independență.

Frontierele Turciei stabilite prin Tratatul de la Lausanne

Tratatul de la Lausanne a fost un tratat de pace semnat la Lausanne, Elveția, pe 24 iulie 1923, care a stabilit apartenența întregii Anatolii și a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, și de guvernele britanic, italian și nipon pe 6 august același an.

Tratatul a fost înregistrat în „Seria de tratate a Ligii Națiunilor Unite” pe 5 septembrie 1924. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

24 iulie 1923 - România semnează Convenţia de la Lausanne privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele.

Stramtorile Bosfor şi Dardanele – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

24 iulie 1929 - A intrat în vigoare Pactul Briand-Kellogg, prin care mai multe state se angajau să renunțe la război ca instrument de politică externă.

Pactul Kellogg-Briand (27 august 1928): Calvin Coolidge, Herbert Hoover și Frank B. Kellogg, (în picioare), alături de reprezentanții guvernelor care au ratificat “Tratatul pentru renunțare la război” (Pactul Kellogg-Briand), în “Camera de răsărit” a Casei Albe – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și ca Pactul de la Paris, după orașul în care a fost semnată această înțelegere pe 27 august 1928, a fost un tratat internațional “care milita pentru renunțarea la război ca instrument al politicii naționale“. Scopurile sale nu au fost atinse, dar a fost un pas înainte pentru dezvoltarea doctrinelor dreptului internațional. Pactul a fost botezat cu numele secretarului de stat american Frank B. Kellogg și al ministrului de externe francez Aristide Briand, inițiatorii tratatului.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

24 iulie 1934 - S-a născut interpretul român de muzică uşoară, Alexandru Jula.

24 iulie 1937 - S-a stins din viata Alexandru Obregia, cunoscut medic psihiatru şi Profesor Universitar, titularul catedrei de „Psihiatrie şi Clinica bolilor mintale”, din cadrul Facultăţii de Medicină din Bucureşti între 1910 – 1924 ;(n.1860).

24 iulie 1945 - În timpul desfăşurării Conferinţei de la Potsdam, preşedintele Harry Truman l–a informat pe Stalin despre producerea în SUA a bombei atomice.

24 iulie 1949 - Sunt inaugurate în Republica Populară Română primele Gospodării Agricole de Stat ( GOSTAT), după model sovietic.

24 iulie 1949 - S-a născut Michael Richards, actor american cunoscut în special pentru rolul lui Cosmo Kramer în sitcom-ul Seinfeld, rol care i-a adus şi trei premii Emmy (1993, 1994, 1997).

24 iulie 1954 - S-a născut Vasile Dîba, caiacist român, laureat cu aur la Montreal 1976, cu argint la Moscova 1980 şi dublu laureat cu bronz în 1976 şi 1980.

24 iulie 1964 - Au fost graţiaţi 3244 deţinuţi politic.

Amnistierea și eliberarea majorității deținuților politici din România a fost stabilită prin decretele nr. 767/1963, nr. 176 și nr. 411/1964, care nu au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că publicul larg nu cunoaște conținutul lor. Înainte de a fi eliberați, deținuții au fost avertizați că nu le era permis să spună nimic despre cele pătimite, prin diferitele locuri de detenție.

Potrivit statisticilor oficiale, în ianuarie 1960, numărul persoanelor condamnate pentru delicte împotriva securității statului era de 17.613. Numărul lor a scăzut în 1962 de la 16.327 la 13.017, în urma eliberării mai multor legionari. În 1963, el s-a redus la 9.333, pentru ca în 1964 majoritatea celor rămași în închisori să fie puși în libertate.

Într-un document de bilanț al M.A.I. privind grațierile efectuate la sfârșitul anului 1963 și în prima jumătate a anului 1964, apare menționat faptul că au fost puși în libertate 10.014 condamnați. Autorul sintezei considera că majoritatea acestora s-au integrat sau își manifestă intenția de a participa efectiv la viața socială, alții “au adoptat o poziție de espectativă și izolare, evitând a mai veni în contact cu persoane suspecte și a purta discuții cu caracter politic din teama de a nu atrage atenția organelor noastre”
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

24 iulie 1965 - Alexandru Drăghici a fost eliberat din funcţia de ministru al Afacerilor Interne.

Alexandru Drăghici (n. 26 septembrie 1913, Tisău, judeţul Buzău - d. 12 decembrie 1993, Budapesta)[1] a fost un comunist român. A fost deputat în Marea Adunare Naţională (MAN) între 1946-1948, preşedinte al MAN (28 decembrie 1949 - 26 ianuarie 1950), viceprim-ministru (18 martie 1961 - 27 iulie 1965 şi 9 decembrie 1967 - 26 aprilie 1968) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexandru Drăghici - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexandru Drăghici (n. 26 septembrie 1913, Tisău, judeţul Buzău – d. 12 decembrie 1993, Budapesta) a fost un comunist român. A fost deputat în Marea Adunare Naţională (MAN) între 1946-1948, preşedinte al MAN (28 decembrie 1949 – 26 ianuarie 1950), viceprim-ministru (18 martie 1961 – 27 iulie 1965 şi 9 decembrie 1967 – 26 aprilie 1968).

(…) A fost acuzator public pe lângă Tribunalul Poporului (27 aprilie 1945), care îi judeca pe inculpaţii acuzaţi de crime de război, sau ca duşmani ai statului român. A făcut parte alături de Teohari Georgescu şi Iosif Rangheţ din comisia care l-a anchetat pe Lucreţiu Pătrăşcanu (arestat la 28 aprilie 1948) şi a elaborat informarea pe baza căreia s-a hotărât judecarea fostului fruntaş al mişcării comuniste (6-13 aprilie 1954).

Fost ministru al Securităţii Statului, Alexandru Drăghici a intenţionat, fără a pune în aplicare, să folosească batalioanele de instrucţie ale grănicerilor pentru operaţiuni în munţi, împotriva grupurilor de partizani din cadrul rezistenţei armate anticomuniste.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; moldova.europalibera.org

24 iulie 1969 - Britanicul Gerald Brooke a fost eliberat după patru ani petrecuti în inchisorile sovietice. Brooke, in varsta de 31 de ani, a fost arestat de serviciile secrete ruse KGB ,în aprilie 1965, pentru propaganda anti-sovietica fiind condamnat la detenţie de cinci ani, un an de închisoare si patru ani în lagăr de muncă, pentru “activitati subversive anti-sovietice pe teritoriul Uniunii Sovietice”. Eliberarea sa cu aproape un an mai devreme, a venit în urma unor negocieri între guvernele britanic şi rus. Guvernul laburist al lui Harold Wilson a fost de acord să elibereze spionii sovietici Peter şi Helen Kroger, în schimbul lui Gerald Brooke.

24 iulie 1970 - S-a născut renumita actriță și cantareață americană Jennifer Lopez. Jennifer López (n. 24 iulie 1969, The Bronx, New York, SUA) este o actriță, cântăreață, dansatoare, designer, producator și femeie de afaceri americană.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

24 iulie 1974 - Curtea Supremă de Justiţie din SUA i-a cerut preşedintelui american Richard Nixon, să predea toate documentele ţinute la Casa Albă, procurorului însărcinat cu rezolvarea cazului Watergate.

Preşedintele Nixon părăsind Casa Albă cu puţin timp înainte ca demisia sa să devină efectivă pe 9 august 1974 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Afacerea Watergate este denumirea atribuită unui scandal politic și unui succes mediatic din anii 1970 din Statele Unite care a dus la o criză politică majoră, culminând cu demisia președintelui Statelor Unite, Richard Nixon. Ziarul Washington Post și reporterii Bob Woodward și Carl Bernstein au primit premiul Pulitzer pentru ancheta desfășurată. Denumirea Watergate provine de la numele hotelului în care s-a comis o spargere, a cărei investigare a fost punctul de pornire al scandalului.

Pe 27 iulie 1974, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanţilor l-a acuzat pe Nixon de obstrucţionare a justiţiei. Pe 29 iulie, a doua acuzaţie a fost formulată ca abuz de putere, iar pe 30 iulie, a treia acuzaţie a fost adusă sub forma de sfidare a Congresului. În august a fost audiată o casetă a cărei existenţă fusese ţinută secretă, înregistrată pe 23 iunie 1972, la câteva zile după spargerea de la Watergate. Înregistrarea consta într-o discuţie a lui Nixon cu Haldeman, în care puneau la cale un plan pentru a împiedica ancheta oficială prin invocarea unor false motive de securitate naţională. Această casetă i-a făcut şi pe ultimii suporteri al lui Nixon să-l părăsească, iar cei zece membri ai Congresului care au votat împotriva acuzării preşedintelui şi-au revizuit poziţia. În Senat, susţinerea lui Nixon era la fel de precară.

După ce senatorii republicani l-au informat pe Nixon că există suficiente voturi pentru acuzarea lui, Nixon s-a decis să demisioneze. La data de 8 august 1974 şi-a anunţat demisia, efectivă de la 9 august 1974, ora 12. Demisia sa a dus la căderea, prin mecanisme juridice, a capetelor de acuzare. Prin urmare, Nixon nu a fost judecat sau condamnat. Urmat în Biroul Oval de către vicepreşedintele Gerald Ford, Nixon a fost graţiat de către acesta la data de 8 septembrie. Graţierea i-a conferit lui Nixon imunitate pentru orice posibile infracţiuni comise în mandatele sale. Nixon a continuat să îşi susţină nevinovăţia până la moarte, dar mulţi l-au considerat vinovat, văzând în acceptarea graţierii o recunoaştere a vinovăţiei.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

24 iulie 1977 - A murit Emil Botta, actor, poet şi autor al volumelor de versuri “Întunecatul april”, “Pe o gură de rai”, “Versuri”, “Un dor fără spaţiu”. A activat la Teatrul Naţional din Bucureşti şi în Compania Bulandra, Teatrul Comedia, SCITA; (n. 15 sept 1911, la Adjud, Vrancea).

24 iulie 1978 - Generalul de securitate Ion Mihai Pacepa, adjunctul şefului Direcţiei Informaţii Externe, secretar de stat în Ministerul de Interne sl Romaniei, cere azil politic ambasadei SUA de la Bonn.

Ion Mihai Pacepa (n. 28 octombrie 1928, Bucureşti) a fost şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe (spionaj) a României comuniste şi consilier personal al preşedintelui Nicolae Ceauşescu. În anul 1978 el a cerut azil politic în Statele Unite, unde a lucrat pentru comunitatea de informaţii a SUA în diferite operaţii împotriva fostului bloc sovietic. Guvernul american a descris activitatea lui Pacepa ca “o importantă şi unică contribuţie adusă Statelor Unite“, Pacepa este cetăţean american şi acum trăieşte în SUA.

În iulie 1978, Pacepa a fost trimis de Ceauşescu în RFG pentru a transmite un mesaj secret Cancelarului german Helmut Schmidt, şi acolo a cerut azil politic în SUA prin intermediul ambasadei americane din Bonn. Cererea sa de azil a fost aprobată de preşedintele Jimmy Carter. La 28 iulie 1978 generalul Pacepa a fost transportat în secret cu un avion militar american la aeroportul prezidenţial de la Andrews Air Force Base de lângă Washington, D.C..

În septembrie 1978, regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu i-a dat doua condamnări la moarte, în contumacie, pentru crimă de înaltă trădare şi a pus un premiu de două milioane de dolari pe capul său. Yasser Arafat şi Muamar al-Gaddafi au pus, de asemenea, câte un premiu de un milion de dolari pentru asasinarea generalului în SUA.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

24 iulie 1980 - A murit renumitul actor britanic Peter Sellers (“Dr. Strangelove”, “Pantera Roz”); (n.08.09.1925).

24 iulie 1987 - IBM-PC lansează DOS Version 3.3.

24 iulie 1990 - Senatul României adoptă un proiect de lege prin care se instituie ca sărbătoare naţională a României ziua 1 decembrie, zi în care, în anul 1918, prin unirea Transilvaniei cu România, s–a încheiat procesul constituirii statului naţional unitar român.

24 iulie 1990 - Nave de război sub pavilion american au fost comasate în apele teritoriale irakiene și trupe de uscat însumând 30.000 soldați sunt desfășurate la granița irakiano-kuweitiană, în stare de alertă.

24 iulie 1995 - Prima conferință interamericană la nivel înalt asupra apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei (Wiliamsburg, Virginia).

24 iulie 2001 - Fostul țar al Bulgariei, Simeon de Saxa-Coburg și Gotha, a devenit prim ministru al acestei țări.

Simeon al II-lea al Bulgariei de Casa de Saxa-Coburg şi Gotha (n. 16 iunie 1937, Sofia), a fost între 1943 - 1946 rege al Bulgariei, iar între 2001 - 2005 prim-ministru al Bulgariei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Simeon al II-lea al Bulgariei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Simeon al II-lea al Bulgariei de Casa de Saxa-Coburg și Gotha (n. 16 iunie 1937, Sofia), a fost între 1943 – 1946 rege al Bulgariei, iar între 2001 – 2005 prim-ministru al Bulgariei. Este cunoscut și sub numele de Simion de Saxa-Coburg și Gotha.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

24 iulie 2005 - Ciclistul american Lance Armstrong, câştigă Turul Franţei pentru a şaptea oară consecutiv.

Lance Armstrong (n. 18 septembrie 1971) este un ciclist profesionist de șosea american, care a câștigat de șapte ori la rând Turul Franței, între anii 1999 și 2005, titluri care i-au fost retrase în 2012 pentru că a fost găsit vinovat de dopaj.

24 iulie 2006 - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis desecretizarea dosarelor politicienilor români.

24 iulie 2019 - Theresa May, prim-ministrul Marii Britanii şi-a prezenta demisia si a fost inlocuita de Boris Johnson, preşedintele Partidului Conservator. Premierul britanic Theresa May a ajuns miercuri după-amiază la Palatul Buckingham din Londra pentru a-şi prezenta demisia reginei Elisabeta a II-a, relatează AFP. După această întrevedere, Boris Johnson, ales marţi în fruntea guvernului conservator, va fi la rândul său primit de suverana britanică şi însărcinat oficial cu formarea guvernului.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Boris Johnson a fost desemnat oficial miercuri prim-ministru al Regatului Unit de regina Elisabeta a II-a, după ce politicianul britanic a venit la Palatul Buckingham la puţin timp după ora locală 15.00, relatează AFP şi Reuters. “Regina l-a primit în audienţă pe onorabilul Boris Johnson în această după-amiază şi i-a cerut să formeze o nouă administraţie”, a anunţat Buckingham Palace.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

24 iulie 2019 - Alexandra Măceşanu, o fată de 15 ani din comuna Dobrosloveni, judeţul Olt, a dispărut după ce a plecat spre municipiul Caracal cu o maşină “la ocazie”.

Alexandra Macesanu – foto preluat de oe www.facebook.com

Minora a sunat de trei ori la numărul de urgenţă 112, spunând că a fost sechestrată de un bărbat, însă autorităţile nu au reuşit să identifice locul în care se afla. Anchetatorii au început percheziţia domiciliară la locuinţa lui Gheorghe Dincă, un bărbat în vârstă de 66 de ani, în dimineaţa zilei de 26 iulie, la aproximativ 19 ore de la apelul fetei.

24 iulie 2020 - La Ordinea Zilei

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com