Articole

Parascheva de la Iași (sec al XI-lea)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articole preluate de pe: ro.orthodoxwiki.org; doxologia.ro

 

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași

Sfânta Cuvioasă Parascheva cea Nouă sau Parascheva de la Iași este o sfântă cuvioasă cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia și Bulgaria.

În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, și este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul României.

Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti.

În popor, mai este cunoscută și ca Sfânta Vineri.

Prăznuirea ei se face la 14 octombrie, când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iași, ca să se închine la sfintele sale moaște.

Nu trebuie confundată cu Sf. Muceniță Parascheva Romana.

Sfânta Cuvioasă Parascheva cea Nouă sau Parascheva de la Iași este o sfântă cuvioasă cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia și Bulgaria. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, și este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută și ca Sfânta Vineri. Prăznuirea ei se face la 14 octombrie, când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iași, ca să se închine la sfintele sale moaște - foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași – foto preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

Sfânta Cuvioasă Parascheva s-a născut în Tracia, într-un sat numit Epivata, lângă Constantinopol, din părinți creștini greci, de neam bun și bogați, având multe averi. Ei au botezat-o și au crescut-o pe Parascheva în credința creștină. Evlavioasă fiind, mergea mereu cu maica ei la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu.

Într-o zi, după ce trecuse de vârsta de zece ani, mergând la biserică, a auzit acest cuvânt al Evangheliei: “Cel ce voiește să vină după Mine, să se lepede de sine și să ridice Crucea sa și să urmeze Mie” (Luca 9, 23 ). Auzind acestea, s-a aprins inima ei, dorind să împlinească pe dată cuvântul Evangheliei și, ieșind din biserică și întâlnind un sărac, s-a ascuns de maica sa și, dezbrăcându-se de hainele bogate pe care le purta, le-a dat lui, iar ea a îmbrăcat hainele săracului.

Iar când a venit acasă și au văzut-o părinții într-un astfel de chip, s-au îngrozit și au bătut-o, ca să nu mai facă așa ceva. Ea însă a făcut acestea de mai multe ori, neluând în seamă ocările, amenințările și bătaia pe care o lua de la părinți. Iar cele pe care le îndura acasă erau ca niște prevestiri ale roadelor duhovnicești de mai târziu, mai presus de firea omenească.

Sufletul ei ardea însă de dorința de a sluji lui Dumnezeu, după cuvântul auzit. Drept care, într-o bună zi a fugit de acasă fără știrea părinților, plecând la Constantinopol, unde s-a închinat în bisericile lui Dumnezeu, la moaștele Sfinților de acolo și a ascultat povățuirile duhovnicești ale sfinților bărbați de acolo. Întărindu-se cu rugăciunile lor, a plecat din cetate, a trecut în Calcedon și în cele din urmă s-a așezat în Heracleea Pontului, mergând pe jos până acolo.

Iar părinții ei, după ce au căutat-o ei înșiși și cu ajutorul altora multă vreme, negăsind-o, s-au întors acasă. Iar preafericita fecioară, ajungând la Heracleea Pontului, a ajuns la o biserică a Născătoarei de Dumnezeu, s-a așezat la pământ și l-a udat cu lacrimi; apoi s-a sculat și, prin rugăciune umplându-se de har, cinci ani întregi a petrecut cu răbdare, nevoindu-se în acest sfânt locaș, sporind duhovnicește în multe chipuri.

Ea nopțile și le petrecea în rugăciuni neîncetate, iar zilele în ajunări fără număr, în rugăciune cu lacrimi și tânguiri neîncetate; iar pentru puținul somn pe care și-l îngăduia, se culca jos pe pământul gol. Iar ea în toate era smerită, având cugetul cumpătat, inima curată și plină de evlavie către Dumnezeu.

După trecerea celor cinci ani în aceste nevoințe, i-a trimis Dumnezeu pe cei ce aveau să o ducă la Ierusalim; căci ea își dorea să meargă acolo și ruga pe Dumnezeu și pe Maica Lui pentru aceasta. Astfel pregatită, ea a ieșit din biserică și, îngrădită cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim, închinându-se la toate Locurile Sfinte, mergând pe acolo “unde și blândele picioare ale Mântuitorului meu Hristos au călcat“.

Împlinind acestea, a mers în pustiul Iordanului și a ajuns la niște călugărițe pustnice, alăturându-se lor. Mult s-a nevoit și aici, până l-a biruit pe vrajmasul diavol, care mai înainte năvălise asupra ei cu ispite multe și de tot felul, neputând a le lăsa în scris pe toate. Băutura ei era apa de izvor, și de aceasta foarte puțină; iar în loc de așternut folosea o rogojină; îmbrăcămintea ei era o haină, și aceasta foarte zdrențăroasă; iar cântarea pe buzele sale era neîncetată, lacrimile de-a pururea. Peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful îmbunătățirilor, smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea.

Ea a răbdat ani la rând în această mănăstire de călugărițe. Și nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, ajungând la vârsta de 25 de ani, a plecat de acolo și s-a dus la Iope. Și mergând de acolo pe o corabie, a pornit către patria sa, ajungând acolo după o călătorie plină de primejdii pe mare.

Apoi pururea pomenita a venit iarăși la Constantinopol, și după ce a cercetat dumnezeieștile locașuri și pe sfinții bărbați, a plecat și s-a așezat într-un sat numit Calicratia, în biserica Sfinților Apostoli, nesocotind petrecerea părinților săi de bun neam și batjocorind înțelepțește uneltirile vicleanului înșelător.

Doi ani a petrecut acolo, după care a adormit întru Domnul, încredințându-și sfântul său suflet în mâinile îngerești, spre sălășluirea în locașurile cele veșnice și dumnezeiești; iar trupul său, înfrumusețat cu dumnezeiești îmbunătățiri, l-a ascuns în pământ.

 

Minuni după moarte

Multă vreme după aceasta, a trecut din această viață un om care își petrecuse viața în răutăți, iar trupul său a fost îngropat aproape de cel al cuvioasei. Dar ea n-a vrut să rabde aceasta, ci, arătându-se în vis unui sfânt bărbat, i-a zis: „Ridică trupul acesta și-l aruncă; că soare fiind și lumină, nu pot suferi întunericul și murdăria”.

Însă zăbovind acel dumnezeiesc bărbat, pentru că socotise arătarea cuvioasei drept un vis obișnuit, ea i s-a arătat și a doua, și a treia oară, strigându-i aceleași lucruri și mustrându-l cu asprime. Atunci călugărul și-a venit în sine după cum se cuvena și, după cuvântul cuvioasei, care îi arăta cu degetul locul, degrabă s-a sculat și cu sârguință a descoperit poporului vedenia sa.

Atunci au alergat cu toată cetatea să împlinească porunca Sfintei. Și săpând, când s-au apropiat de sicriul ei, i-au aflat trupul cu totul nestricat și plin de bună mireasmă. Atunci i-au luat trupul și cu evlavie l-au adus în biserica Sfinților Apostoli, umplând aerul de miresme și tămâieri, cântând psalmi.

Și este cu neputință a povesti în scris toate minunile care s-au săvârșit după așezarea moaștelor ei aici, din pricina mulțimii lor: șchiopi, surzi, ciungi, ologi și tot felul de bolnavi au fost vindecați; doar atingându-se cei suferinzi de racla ei, pe dată se depărta de la ei toate bolile fără leac și toate neputințele. Iar minunile care se fac prin sfintele sale moaște nu încetează până în ziua de azi a da îmbelșugate tămăduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Cel ce a preamărit-o.

După spusele lui Eftimie și Rafail, precum și ale lui Meletie al Atenei și Dositei, patriarhul Ierusalimului, Sfintele sale Moaște au fost mutate de acolo în cetatea Târnovo, vechea capitală țarilor bulgari; iar de acolo s-au strămutat la Belgrad, apoi la Constantinopol. Iar de la Constantinopol, Sfintele Moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost strămutate la Iași pe vremea voievodului Vasile Lupu al Moldovei.

Acesta, plătind datoriile pe care Patriarhia de Constantinopol le avea către turci, a primit de la Patriarhul Ecumenic Partenie (și cu îngăduința sultanului Murad al IV-lea), drept mulțumire, moaștele Cuvioasei, pe care le-a adus cu mare cheltuială la Iași. Întreaga poveste a strămutării moaștelor Cuvioasei la Iași este zugrăvită pe peretele de sud al bisericii Sfinții Trei Ierarhi din Iași.

Această strămutare de atunci este scrisă și în marmură, în locul unde sunt așezate sfintele moaște, astfel: „Cu voința Tatălui, cu bineplăcerea Fiului și cu conlucrarea Sfântului și de viață făcătorului Duh, a Dumnezeului celui mărit și închinat în Sfânta și cea de o ființă și nedesparțită Treime.

Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Ioan Vasilie Voievod cu mila lui Dumnezeu domnitor a toată Moldavia, fiind râvnitor și apărător al sfintei credințe răsăritene, după dumnezeiască îngrijire, a strămutat din Constantinopol cu multă osârdie și prea multă dorință aceste cinstite moaște ale Cuvioasei Maicii noastre Parascheva cea din Târnova.

Această strămutare a fost a treia. Iar preasfințitul și fericitul a toată lumea patriarh Partenie, cu toată bunăvoința și sfatul Bisericii, a trimis aceste sfinte moaște ca pe o vistierie dumnezeiască, cu prea fericiții trei mitropoliți: Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianupolei si Teofan al Paleon-Patronului, în zilele prea sfințitului Varlaam mitropolitul Sucevei și a toată Moldavia;

iar binecinstitorul și de Hristos iubitorul și cu mila lui Dumnezeu stăpân al nostru și domnitor a toată Moldavia Ioan Vasilie Voievod, de acasă ieșind cu evlavie și din tot sufletul primind această neprețuită vistierie, potrivit le-au pus și le-au păstrat în cea nouă zidită biserică a Sfinților Trei Ierarhi și ai lumii dascăli: Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântătorul și Ioan Gură de Aur, spre cinstea și mărirea lui Dumnezeu Celui lăudat în Treime și spre veșnica solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva, pentru lăsarea păcatelor sale și a tot strălucit neamul lui.

În anul de la Adam 7149, iar al domniei lui al 8-lea, în 13 iunie; în același an s-a născut și preaiubit fiul lui, Ioan Ștefan Voievod, căuia să-i dea Domnul zile îndelungate și viață de mulți ani. Amin”.

În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așezate in minunata biserică a mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului. Cinstitele moaște au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaș, fiind mutate în paraclisul mănăstirii.

Dar în seara zilei de 26 decembrie 1888, după slujba Vecerniei, din neatenție a rămas aprinsă o lumânare din sfeșnicul de lângă racla din lemn în care erau așezate cinstitele moaște; peste noapte, lumânarea a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era așezata racla, arzând mocnit toata noaptea, fiind prefăcut totul într-un morman de jar. A doua zi dimineața, autoritățile de stat și bisericești, preoții și credincioșii au constatat că cinstitele moaște au rămas neatinse, încă o minune săvârșită prin puterea lui Dumnezeu.

Ridicate din mormanul de jar, moaștele Cuvioasei au fost adăpostite provizoriu în altarul paraclisului de la mănăstirea Sfinților Trei Ierarhi, iar la scurt timp după aceea au fost strămutate în noua catedrală mitropolitană din Iași (care fusese sfințită la 23 aprilie 1887). Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite de obștea dreptcredincioșilor moldoveni, care îi cer să mijlocească pentru ei înaintea tronului ceresc, fiind socotită ocrotitoarea Moldovei.

În ședința din 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât canonizarea unor sfinți români, precum și generalizarea cultului unor sfinți ale caror moaște se găsesc în țara noastră. Hotărârea respectivă a fost pusă în aplicare în cadrul unor mari sărbători bisericesti în cursul lunii octombrie 1955. În cazul Cuvioasei Parascheva, proclamarea solemnă a generalizării cultului ei s-a făcut în catedrala mitropolitană din Iași, la 14 octombrie 1955, în prezența a numeroși ierarhi români și a unor reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe Rusă și Bulgară.

De altfel, Cuvioasa Parascheva a fost cinstită în Biserica noastră veacuri de-a rândul. Încă de la sfârșitul veacului al XIV-lea exista o biserică închinată Prea Cuvioasei Parascheva în Rășinari, lângă Sibiu, iar in anul 1408 este atestată existența unei biserici cu hramul „Sfânta Vineri” în Târgul Romanului. Multe alte biserici din Moldova sau din alte părți ale țării sunt închinate Sfintei.

Chipul ei sau scene din viața ei sunt zugrăvite în multe biserici românești. Dreptcredincioșii creștini de pretutindeni o venerează atât prin participarea la slujbele din 14 octombrie din fiecare an, cât și – mai ales cei din Iași și împrejurimi – prin închinarea de fiecare zi în fața cinstitelor ei moaște, toți cerându-i ocrotire și ajutor.

Din tradiție se cunosc foarte multe minuni săvârșite de cuvioasa; dar și în zilele noastre ea nu contenește a face minuni pentru aceia care aleargă la ea cu credință. Căci toți cei neputincioși care au evlavie la sfintele moaște, alergând cu credință la ele, sau chiar cei care poartă lucruri care au fost doar atinse de moaștele Cuvioasei, dobândesc vindecare.

Iar în vreme de secetă sau la altă nevoie mare, făcând creștinii rugăciune și ieșind cu sfintele moaște, îndată primesc răspuns rugăciunile lor. Și în patria ei, la Epivata, unde, se zice, casa ei părintească a fost transformată într-o biserică închinată ei, cuvioasa face multe minuni, cu harul Domnului, căruia I se cuvine mărirea în vecii vecilor.

 

Imnografie

Tropar, glasul al 8-lea:

Întru tine, Maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip. Căci luând crucea ai urmat lui Hristos, și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, căci este trecător, ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu îngerii, împreună se bucură, preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău.

Condac, glasul al 3-lea:

Pe sfânta folositoare a celor ce sunt în nevoi, toți cu dreaptă credință să o lăudăm, pe preacinstita Parascheva. Că aceasta lăsând viața cea stricăcioasă, pe cea nestricăcioasă a luat-o în veci. Pentru aceasta mărirea a aflat și dar de minuni, cu dumnezeiasca poruncă.

Din Acatistul Cuvioasei, condacul 3:

Spre tine pururea nădăjduind, de multe boli și primejdii s-a izbăvit țara aceasta, alinând și prefăcând mânia cea cu dreptate pornită asupra noastră de la Dumnezeu, în bună și milostivă îndurare, prin ale tale rugăciuni; dar și acum îngrozindu-ne marile nenorociri, la tine năzuim cu lacrimi, să ne ajuți să scăpăm din primejdie și să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.

 

Iconografie

Sfânta Cuvioasa Maica noastră Parascheva este reprezentată tânără, în veșmântul călugăresc al Sfintelor Cuvioase, purtând în mână o cruce, iar în unele reprezentări este reprezentată și cu un filacter cu zicerea: “Fericiți cei curați cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu“.

 

Pelerinaj

Sfintele moaște ale sfintei Parascheva se află în orașul Iași, fiind adăpostite în Catedrala Mitropolitană și pot fi cinstite când biserica este deschisă (de obicei zilnic).

De ziua Sfintei Parascheva, coada ce se formează la cinstirea moaștelor sale poate dura în jur de 12 ore și se poate întinde pe 2,5 km. Este interesant cum un Sfânt poate ajuta atâția oameni, le poate îndeplini dorințele și rezolva problemele, însă cu Dumnezeu totul este posibil.

Despre puterea rugăciunii în fața sfintelor moaște ale unui sfânt sunt multe de spus, oricum nimic nu se compară cu experiența proprie deci pentru cei ce au probleme, acestea se pot rezolva și prin rugăciunea de ajutor făcută cu cuvintele proprii și adresată unui sfânt în fața moaștelor sale.

 

cititi mai mult despre Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași si pe: ro.orthodoxwiki.org; www.agerpres.robasilica.rodoxologia.roro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

 

Viața Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași

Sf. Cuv. Parascheva de la Iași (sec X-XI) - foto preluat de pe doxologia.ro

Sf. Cuv. Parascheva de la Iași (sec X-XI) – foto preluat de pe doxologia.ro

În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Or­todoxă de pretutindeni prăznuiește pe Cuvioasa Maică Parascheva. În chip deo­sebit, ea este cinstită în Moldova, întrucât de mai bine de 350 de ani moaștele ei se găsesc la Iași, fiind izvor de bine­cu­vân­ta­re și însă­nă­to­șire duhovnicească și trupească pentru toți cei care o cheamă în rugăciune să fie mijlo­ci­toa­re către Preamilostivul Dum­ne­zeu. Dacă Sfânta Muceniță Parascheva, prăz­nuită la 26 iulie în Calendarul Ortodox, este cu­noscută în popor cu numele „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Maică Parascheva a fost nu­mi­tă, mai cu seamă în Moldova, „Vinerea Mare”. Ca un simbol al unității Ortodoxiei de pre­tutindeni, viața de după moarte a Sfintei Pa­­rascheva arată că sfin­țenia ridică din nea­mul său pe omul ce s-a ase­­mănat cu Dum­ne­zeu, făcându-l lumină de iu­bire și apropiere între toți cei care măr­tu­ri­­sesc și viază întru aceeași credință. Mărturie des­pre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfin­tei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hra­­mul „Cuvioasa Parascheva” nu numai în Mol­­­dova, dar și în Tran­silvania și în Țara Ro­mâ­­nească.

Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit pe pă­mânt în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învă­țătură în limba română despre viața sfin­­tei o găsim în „Cartea românească de în­vă­ță­tură” a Mitropo­litului Varlaam al Moldovei, Iași, 1643.

S-a născut în Epivata (azi Boia­dos), pe țăr­mul Mării Mar­mara, în apropiere de Cons­tan­­ti­nopol (mai târziu, Istanbul), pe atunci ca­pi­tala Imperiului bizantin. Pă­rinții ei, oa­meni de neam bun și cre­dincioși, râvnitori spre cele sfinte, au crescut-o în frica de Dum­nezeu, în­dem­nând-o spre de­prin­­derea fap­te­lor bune, dar mai ales a postului, ru­găciunii și milos­te­niei. Un frate al ei, după ce a învățat carte, s-a călugărit sub numele de Eftimie; a fost ales epis­cop în localitatea Madite pentru dra­­gos­tea față de cele sfinte și pentru cultura sa de­ose­bită.

Sfânta Parascheva și-a petrecut anii co­pi­lă­­riei în casa părinților, sub ocrotirea acestora. Se spune că pe când avea zece ani, „fiind într-o bi­serică a Precistei” a auzit citindu-se, la Sfân­ta Li­turghie, cuvântul Evangheliei: „Ori­ci­ne vo­ieș­te să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Mar­cu 8, 34). Chemarea Mântui­to­ru­lui a sădit în inima ei dorul de desăvârșire, încât și-a îm­păr­țit toate hainele săracilor. Același lucru l-a fă­cut și în alte împrejurări, fără să țină seama de mustrările părinților.

Moștenind o mare avere de la părinți, îm­preună cu fratele ei, tânăra Parascheva a dă­ruit săracilor partea ce i se cuvenea de moș­te­ni­re și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a re­­tras „în adâncul pustiei”. S-a oprit mai întâi la Con­stanti­nopol, unde a ascultat cuvinte de în­­vă­țătură de la călugări și călugărițe cu aleasă viață duhovnicească. Urmând sfaturile aces­to­ra, a pă­răsit capitala, îndreptându-se spre ți­­nutul Pontului. Vreme de cinci ani a rămas la Mănăstirea Maicii Domnului din Hera­cleea. De aici a plecat spre Țara Sfântă, în do­rința de a-și petrece restul vieții în locurile bine­­cuvântate de viața pă­mân­tească a Mân­tui­­to­rului Iisus Hristos și a Sfin­ților Apostoli. După ce a văzut Ierusalimul, s-a așezat într-o mă­­năstire de călugărițe în pustiul Iordanului, unde s-a nevoit cu postul și s-a înăl­țat duhov­ni­­cește în rugăciune, întocmai ca Sfântul Ioan Bo­tezătorul, ca Sfânta Maria Egipteanca și ca atâția alți ostenitori ai pustiei roditoare de de­să­vâr­șire. Mitropolitul Varlaam al Moldovei, în Cazania sa, spune că acum Sfânta nu mai avea grijă „nici de veșminte și de așternuturi, nici de mâncări și de mese, nici de casă sau sluj­­nice, ci numai de curăția sufletului și de răs­puns județului (judecății n.n.) ce va să fie”. Ea „pururea suspina și nepărăsit tânjea cumu-și va înfru­mu­seța sufletul, cum se va logodi pe sine Mirelui ceresc, lui Iisus Hristos, cum se va îndulci la vederea Mirelui său, de slava și de lu­mina și de bucuria cea fericită. De aceasta… ochii de la­crimi îi erau întunecați pu­rurea”.

Într-o noapte, însă, pe când avea ca la 25 de ani, un înger i-a spus, în vis, să se reîn­toar­că în locurile părintești: „Să lași pustia și la mo­șia ta să te întorci, că acolo ți se cade să lași trupul pământului și să treci din această lume către Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”. După ce a avut această vedenie, sfânta „fără de voie lăsă pustia și se întoarse în lume și la Țarigrad veni”. Și mereu în biserica Precistei ce este în Vlaherne și către icoana Sfinției Sale căzu și cu lacrimi se ruga așa și zicea: „N-am altă nă­dej­de, n-am alt acoperământ. Tu-mi fii în­drep­­­tătoare, tu-mi fii folositoare… Că până am umblat în pustie pe tine te-am avut aju­tor, iar acum, dacă m-am întors în lume, în­drep­­tează-mă până la sfârșitul vieții mele, că altă nădejde nu am”.

Din Constantinopol s-a îndreptat spre Epi­vata, localitatea în care văzuse lumina zilei, fără să spună cuiva cine este și de unde vine. „Acolo”, con­tinuă Mitropolitul Varlaam, „trudă cătră trudă și durere cătră durere adăugă, cu post și ne­dormire pe sine se înfru­mu­­seța…, cu lacrimi pă­mântul uda și se ruga: Doamne Iisuse Hris­toa­se, caută din lăcașul Tău cel sfânt; am lăsat toate și după Tine am că­lă­torit în toată viața mea. Și acum, îndură-Te Doamne, spune înge­rului blând să ia cu pace sufletul meu”. Împăcată cu sine, cu oa­me­nii și cu Dumnezeu, și-a dat astfel sufletul întru odihna Mirelui ceresc.

A fost îngropată ca o străină, fără ca ni­meni să știe cine era. Dar Dumnezeu, voind să o proslăvească, a descoperit în chip mi­nu­nat cine era acea străină. Se spune că un ma­ri­nar a murit pe o corabie și trupul i-a fost arun­cat în mare. Valurile l-au adus la țărm, iar un sihastru care trăia acolo a rugat pe niște creș­tini să-l îngroape după rânduiala creș­ti­nească. Săpând deci o groapă, „aflară trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputred și plin de mi­reasmă”. Cu toate acestea, au pus alături de ea și trupul corăbierului, cel rău mirositor.

Dar, în noaptea următoare, unuia din creș­­tinii care săpaseră groapa, cu numele Gheorghe, i s-a arătat în vis o împărăteasă, șe­zând pe un scaun luminat și înconjurată de mul­țime de îngeri. Unul dintre îngeri l-a luat de mână, l-a ridicat și i-a zis: „Gheorghe, pen­tru ce n-ați so­cotit trupul Sfintei Parascheva? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumu­sețea ei și a vrut să o pro­slăvească pe pământ?”. Iar îm­pă­răteasa pe care o văzuse în vis și care nu era alta decât Cuvioasa Parascheva i-a poruncit să ia degrabă trupul ei și să-l așeze undeva, într-un loc de cinste. Aceeași vedenie a avut-o și o fe­meie credincioasă, cu numele Eftimia, într-același chip și în aceeași noapte, și a doua zi amândoi au spus tuturor minunata întâmplare.

Credincioșii de acolo, auzind de visul celor doi, au înțeles că este un semn dum­ne­zeiesc, drept care au luat trupul Cuvioasei din mor­mânt și l-au adus cu mare bucurie, „cu lu­mini și cu tămâie”, așezându-l în Biserica Sfin­ții Apostoli din Epivata. Îndată au avut loc vindecări minunate în urma rugăciunilor care se făceau lângă cinstitele sale moaște. Se spu­ne că drept-credincioșii creștini din Epivata au zidit o bi­serică chiar pe locul în care au trăit părinții ei și unde ea însăși văzuse lumina zilei.

Vestea despre minunile care se săvârșeau în apro­pierea cinstitelor moaște s-a răs­pândit cu­rând în Tracia și în Peninsula Balcanică. Este foarte probabil că Patriarhia ecumenică va fi procedat de timpuriu la canoni­za­rea ei, adică la trecerea ei în rân­dul sfinților.

După trecerea ei la viața veș­nică și după mi­­nunata desco­pe­rire a cinstitelor ei moaște s-au alcătuit unele scrieri despre scurta ei viață pă­mân­tească și istoria strămutării moaș­te­lor. Po­trivit tra­diției, cea mai veche lucrare aghio­grafică dedicată Sfintei Cuvioase Paras­cheva a fost scrisă de diaconul Vasilisc, la cererea patriar­hului ecumenic Nicolae al IV-lea Muzelon (1145-1151), pe la mijlocul vea­cului al XII-lea. Alta a alcătuit marele patriarh Eftimie al Târnovei, în a doua jumătate a vea­cu­lui al XIV-lea, care a folosit, ca și alți aghio­grafi de mai târziu, scrierea diaconului Va­silisc. Mitropolitul Matei al Mirelor, care a trăit în Mănăstirea Dealu, de lângă Târ­go­viș­te, a alcătuit, în grecește, o nouă „viață”, pre­cum și slujba Cuvioasei Parascheva, pe la anul 1605. Câțiva ani mai târziu, viața ei a fost inclusă de Mitropolitul Varlaam al Mol­dovei, în Cazania lui, tipărită la Iași în 1643, fără îndoială folosind manuscrise grecești și sla­vo­nești, prelu­crate după scrierea patriarhului Efti­mie. Nevoințele ei au fost înfățișate pe scurt și de marele Mitropolit Dosoftei al Mol­dovei în lucrarea sa Viața și pe­tre­­cerea sfin­ți­lor (4 vol. Iași, 1682-1686), pre­cum și în alte Vieți de sfinți și în edițiile Mi­neielor tipărite la noi în țară. Dintre străinii care i-au mai cer­ce­tat viața con­sem­năm pe cu­nos­­cu­tul aghio­graf grec Ni­­codim Aghio­ri­­tul (1749-1809). Spre sfâr­­­­­șitul seco­lu­lui al XIX-lea învățatul epis­cop Mel­­­chisedec Ște­fă­­nes­cu al Ro­ma­nului (1823-1892), a tipărit o lu­crare specială, intitulată Viața și mi­nu­nile Cu­vi­oasei noastre Parascheva cea nouă și istori­cul sfintelor ei moaște (Bu­cu­rești, 1889). Câțiva teologi români din secolul trecut de asemenea s-au ocupat cu viața și sfintele ei nevoințe: Pr. Gh. Pă­vă­loiu (1935), Arhim. Varahil Jitaru (1942), D. Stă­nes­cu (1938), Pr. M. Țesan (1955), Pr. Scar­lat Por­cescu, Pr. Prof. Mircea Păcurariu ș.a.

După ce au stat în Biserica Sfinții Apos­toli din Epivata vreme de vreo două sute de ani, săvârșindu-se multe semne și minuni în jurul lor, datorită eve­nimentelor politice care au adus mul­tă durere în țările balcanice, cinsti­tele moaște ale Sfintei Parascheva au fost stră­mutate în mai multe locuri, fiind tuturor ali­nare în suferință, liman lin și neînviforat al celor care o cinstesc și o cheamă în rugăciune să mijlocească la Atot­milostivul Dumnezeu.

În anii 1185-1186, bulgarii și valahii din su­dul Dunării, care de aproape două secole se găseau sub do­minația Imperiului bizantin s-au răs­culat îm­potriva asupritorilor, sub con­du­ce­rea fraților Petru și Asan, români de neam, în­te­meind un stat nou, cu­noscut sub numele de „Im­periul vlaho-bulgar”, având capitala la Târ­no­vo. Peste câțiva ani, în 1204, ca­valerii apu­seni porniți în Cruciada a patra au ocupat Con­stantinopolul, întemeind aici un „imperiu latin de Constantinopol”, care a dăinuit până în anul 1261, condus de împărați veniți din Apu­sul Eu­ropei. În aceste împrejurări, bi­zan­ti­nii au creat două mici imperii, unul în Asia Mică, cu ca­pitala la Niceea, nu departe de Con­stan­tinopol, altul în Tesalia, cu capitala la Te­­salonic. Da­torită relațiilor prietenești din­tre împă­ratul Ioan Asan II din Târnovo (1218-1241) și împă­ratul de atunci din Cons­tan­tinopol, în anul 1235 sau curând după aceea, moaștele Cuvioasei Pa­rascheva au fost stră­mutate de la Epivata la Târnovo, capitala im­periului ro­mâno-bulgar, oraș care devenise între timp reședință patriarhală. Muta­rea lor s-a făcut într-o impre­sio­nantă pro­ce­siune con­dusă de mi­tropolitul Marcu din Preslav, în­­soțit de numeroși clerici, fiind în­tâm­­pi­nate pre­tu­tindeni cu flori, lu­mâ­nări și slujbe de că­tre drept-cre­dincioșii ro­mâ­ni și bulgari din sudul Dunării. La Târnovo au ieșit întru în­tâm­­pi­na­rea lor împăratul Ioan Asan II, mama sa, Elena, și so­ția sa, Ana, precum și pa­triar­hul de aici. Au fost așe­zate în Biserica Maicii Dom­nului. Se spune că îm­pă­ratul ar fi zidit, în apro­pierea reședinței sale, o bise­rică având hramul Sfânta Parascheva.

La Târnovo moaștele Cuvioasei Pa­ras­che­va au rămas timp de 160 de ani. Probabil acum s-a alcă­tuit slujba ei, care a intrat în Mi­ne­iul pe luna oc­tom­brie. Iar în a doua ju­mă­ta­te a vea­cului al XIV-lea, patriarhul Eftimie al Târnovei, „se pare un valah”, i-a scris viața, cu mai multe amănunte decât o făcuse dia­co­nul Vasilisc.

Dar tot pe atunci turcii au pătruns în Eu­ropa. Rând pe rând au cucerit părți însemnate din Penin­sula Balcanică. În 1393 au cucerit par­tea răsări­tea­nă a imperiului vlaho-bulgar, îm­preună cu capitala Târ­novo, iar peste trei ani și partea apuseană, încât acest stat și-a în­cetat existența.

În astfel de îm­pre­ju­rări dramatice pen­tru creș­­ti­ni, moștele Cuvi­oasei Pa­ras­cheva au fost mu­tate la Bel­grad. Acolo au stat până în anul 1521, când turcii au cu­cerit și acest oraș, iar Ser­bia a fost transformată în pa­șa­lâc. Acum moaștele au fost solicitate de pa­triarhul ecu­me­nic Ie­remia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. Pa­triarhul a ho­tărât ca ele să fie aduse în Constan­tinopol, fosta capitală a Imperiului bizantin (cucerit de turci în 1453, care i-au dat numele Is­tan­bul). În drum spre marele oraș întemeiat de sfân­tul împărat Con­stantin cel Mare, cins­ti­te­le moaște ale Cu­vi­oasei Parascheva au fost ex­pu­se din loc în loc pentru a fi văzute și să­ru­tate de credincioșii ortodocși din Peninsula Bal­canică aflați sub stă­pânire turcească. Pen­tru început, au fost așe­zate în biserica Sfânta Maria Panmacaristos, pe atunci Catedrală pa­triar­­ha­lă. După transfor­marea acesteia în gea­mie, au fost mutate în alte biserici: Vlahserai (1586), Sfân­tul Dumitru (1597) și Sfântul Gheorghe din car­tie­rul Fanar (1601).

După 120 de ani, ele au cu­nos­­cut ultima stră­mutare, de data aceasta spre pământul ro­mâ­­nesc. În anul 1641, după ce binecre­dincio­sul domn Vasile Lupu al Moldovei a plătit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, câr­muitorii ei de atunci, patriarhul Partenie I, zis cel Bătrân (1639-1644), împreună cu mem­­brii Sinodului său, au hotărât să-i ofere, drept re­cu­noștință, moaș­­tele Cuvioasei Parascheva „pen­­tru sfințirea și binecu­vântarea acelui loc al Bog­­daniei (Țara Moldovei, n.n.)”, după cum se spu­ne în „scrisoarea sinodi­cească”. Racla cu cin­stitele moaș­te a fost transpor­tată cu o corabie pe Marea Nea­gră, fiind însoțită de trei mi­tropoliți greci (Ioa­nichie al He­ra­cleei, Partenie al Adrianopolului și Teo­fan al Pa­leopatrei). Ajungând la Galați, apoi la Iași, au fost întâm­pinate de Vasile Vodă Lupu, de Mi­­tro­­politul Varlaam și de episcopii de Ro­man și Huși, de cler și credincioși. În ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaște au fost așe­zate în minunata biserică a Mănăs­ti­rii Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria dom­ni­torului. Cins­titele moaște au rămas aici până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lă­caș, din acest motiv fiind mutate în pa­ra­clisul mănăstirii. Dar în seara zilei de 26 de­cem­brie 1888, după slujba Vecer­niei, din nea­tenție, a rămas aprinsă o lu­mânare din sfeș­ni­cul de lângă racla din lemn în care erau așe­za­te cinstitele moaște; peste noapte sfeșnicul a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era așezată racla, arzând mocnit toată noaptea și „prefăcându-l într-o grămadă de cărbun””. A doua zi dimineața, autoritățile de stat și bisericești, preoții și cre­dincioșii au constatat că cinstitele moaște au rămas neatinse; încă o mi­nune săvârșită prin puterea lui Dumnezeu. Fe­ricitul întru po­menire, Mitropolitul Iosif Na­niescu, a cercetat pa­ra­clisul, preaslăvind mi­nunea dumnezeiască. Pre­­fectul județului Iași, Leon Negruzzi, și pro­cu­ro­rul general al ora­șului au consemnat în procese ver­bale cele în­tâmplate. Ridicate din mormanul de jar, moaș­tele Cuvioasei au fost adăpostite pro­vi­zo­riu în altarul paraclisului de la Mănăs­tirea Sfinții Trei Ierarhi și în curând strămutate în noua Catedrală mi­tropolitană din Iași, care fu­sese sfințită cu puțin timp mai îna­inte, la 23 aprilie 1887. Aici se găsesc și astăzi, fiind cinstite de obștea drept-credincioșilor mol­do­veni, care îi cer Sfintei Parascheva să mij­lo­ceas­­că pen­tru ei înaintea tronului ceresc, ve­ne­rând-o cu mul­tă evlavie, ca pe o adevărată ocrotitoare a Mol­dovei.

În ședința din 28 februarie 1950, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca­nonizarea unor sfinți din neamul nostru, pre­cum și generalizarea cul­tu­lui unor sfinți ale căror moaște se găsesc în țară la noi. Ho­tă­­rârea respectivă a fost transpusă în fapte în ca­drul unor mari festivități bisericești din cur­sul lunii octombrie 1955. În cazul Cu­vioasei Paras­che­va, gene­ralizarea cul­tului ei s-a făcut în Catedrala mitro­poli­tană din Iași, la 14 oc­tom­brie 1955, în pre­zența a nu­me­roși ierarhi ro­­mâni, pre­cum și a unor repre­zen­tan­ți ai Bisericii Or­to­­do­xe Rusă și Bul­gară.

Drept-credincioșii creștini de pretutindeni o cinst­esc prin participarea lor la slujbele din 14 octombrie, în fiecare an, iar cei din Iași și din îm­pre­jurimi o cheamă în rugăciune, în orice clipă de cumpănă, cerându-i ocro­tire și ajutor. Sfânta Cuvioasă Parascheva este consi­derată, pe drept cuvânt, ocrotitoarea orașului Iași și a întregii Moldove, pentru că de-a lungul anilor mol­dovenii au simțit în viața lor lucrarea mi­nunată a harului dumnezeiesc prin mijlo­cirea Cuvioasei Parascheva cea mult folositoare.

De multe ori, vin oameni de pe tot cu­prinsul țării să-și plece genun­chii în fața raclei cu cinstitele ei moaș­te, ca să mul­­țumească pen­tru ajutorul și binecu­vân­­tarea ce lumi­nea­ză în via­ța lor.

Viața curată, împletită prin ru­gă­­ciune și fapte bune, tinerețea care stră­lucește peste vea­curi precum lu­mina din candelele fe­cioa­relor înțe­lep­te, sunt pentru noi un îndemn la mai multă rugă­ciu­ne și priveghere, la căutarea bu­curiei pe care o aduce în inimi prezența Du­hului Sfânt. Simbol al fră­ție­tății ortodoxe, Sfân­­ta Parascheva, lumină­toa­rea casnică a Mol­dovei, ne aduce din acea primă ju­mă­tate a veacului al XI-lea în care a viețuit pe pă­mânt, nădejdea biruinței asu­pra patimilor, dez­bi­nă­ri­lor și necazurilor din lume, prin iubirea sme­rită și atotputernică a Domnului Hristos Care iubește și adună pe toți oamenii.

Evenimentele Zilei de 14 octombrie în Istorie

Revolta de la Pungești (2013)

foto preluat de pe facebook.com
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

14 octombrie este a 287-a zi a calendarului gregorian și a 288-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 14 octombrie

(BOR) †) Sf. Cuv. Parascheva de la Iași; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie

Sfânta Cuvioasă Parascheva cea Nouă sau Parascheva de la Iași este o sfântă cuvioasă cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și îndeosebi în România, Serbia, Grecia și Bulgaria. În România este considerată ocrotitoarea Moldovei, și este cea mai populară dintre toți sfinții ale căror moaște se află pe teritoriul României. Sute de biserici de parohie din România sunt închinate ei pentru a le ocroti. În popor, mai este cunoscută și ca Sfânta Vineri. Prăznuirea ei se face la 14 octombrie, când zeci de mii de oameni vin în fiecare an la Iași, ca să se închine la sfintele sale moaște.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Ss. Nazarie, Gervasie, Protasie și Celsie, martiri († secolul I); Sf. Cosma Hagiopolitul, episcop, imnograf († 760); Sf. Paraschiva, cuvioasă

(BRC) Sf. Calist I, papă, martir

Cuvioasa Parascheva; Sf. Mucenici Nazarie, Ghervasie, Protasie și Silvan (calendar ortodox)

 

Hramul orasului Chişinău

Poalele Colinei Măzărachi, Chişinău, sf. sec. al XIX-lea. Imagine preluată din Albumul Kondratkov, anul 1889 - foto: ro.wikipedia.org

Poalele Colinei Măzărachi, Chişinău, sf. sec. al XIX-lea. Imagine preluată din Albumul Kondratkov, anul 1889 – foto: ro.wikipedia.org

Biserica Măzărache – biserica Acoperimîntului Maicii Domnului, este cea mai veche biserică a Chişinăului, (fondată în 1752), care se înalţă pe dealul, de unde a pornit oraşul nostru, care s-a întins în jurul izvorului de la poalele dealului. Chisinăul a primit statutul de oraş în 1818, la cativa ani după intrarea în componenţa Imperiului Rus ( la 1812).

In anul 1436, considerat ca an de fondare al Chişinăului, pe acest loc era doar o fîntînă şi o aşezare tătărească în apropierea unei păduri. Aşa se spune într- unul din cele mai vechi documente ajunse pînă la noi, care menţionează Chişinăul: «…Кишинеул луй Акбаш, ла Фынтына, унде есте селиштя тэтэриаскэ…» (gramota voievodului Ilii şi Ştefan Oancea de la 17 iulie 1436).

Ziua oraşului este sărbătorita la 14 octombrie, de marea sărbătoare religioasă Acoperimîntului Maicii Domnului ( S.V.)– adică sărbătoarea acelei prime biserici a Chişinăului. La 14 octombrie 2012, in premieră în Capitala Republicii Moldova, de Hramul Chişinăului, Garda de Onoare a Cetăţii Alba-Iulia a defilat în centrul oraşului.

 

Ziua mondială a standardizării

La 14 octombrie, anual, membrii Organizaţiei Internaţionale de Standardizare (International Organization for Standardization – ISO), ai Comisiei Electrotehnice Internaţionale (The International Electrotechnical Commission – IEC) şi ai Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (International Telecommunication Union – ITU) sărbătoresc Ziua mondială a standardizării, un omagiu adus eforturilor de colaborare ale miilor de experţi din întreaga lume care dezvoltă acorduri tehnice voluntare care sunt publicate ca standarde internaţionale, potrivit https://www.thereisadayforthat.com/.

La această dată, în 1946, delegaţi din 25 de ţări s-au adunat la Londra şi au decis crearea unei organizaţii internaţionale axată pe facilitarea standardizării. Organizaţia Internaţională de Standardizare – ISO a fost formată un an mai târziu, în 1947. Ziua mondială a standardizării a fost marcată, pentru prima dată, la 14 octombrie 1970, la iniţiativa preşedintelui Organizaţiei Internaţionale de Standardizare – ISO (1968-1970), Faruk Sünter, potrivit www.ansi.org.

În 2021, tema Zilei mondiale a standardizării este “Shared vision for a better world“, potrivit https://www.worldstandardsday.org/.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 14 octombrie

 

Evenimentele Zilei de 14 octombrie în Istorie:

- 14 octombrie 1962 – A început Criza rachetelor cubaneze (14 – 28 octombrie 1962);

- 14/27 octombrie 1916 – Lupta de la podul Jiului;

- 14 octombrie 2013 – A început Revolta de la Pungești

 

14 octombrie 222 - Moare ucis in timpul unei revolte anticrestine Papa Calixt I, dupa asasinarea imparatului Elagabal (Marcus Aurelius Antoninus).

Papa Calixt I a deținut funcția papală în perioada anilor 218 – 222 - foto: ro.wikipedia.org

Papa Calixt I – foto: ro.wikipedia.org

Papa Calixt I a deținut funcția papală în perioada anilor 218 – 222. Pontificatul sau a durat cinci ani. A fost înmormântat pe via Aurelia, în cimitirul Calepodius, unde – mormântul său împodobit mai târziu cu fresce – a fost descoperit în 1960.Biserica Catolica il celebreaza pe 14 octombrie.

 

14 octombrie 1066 - Bătălia de la Hastings – parte din Cucerirea normandă – Armata normandă lui William I Cuceritorul a învins armata anglo-saxonă a regelui Harold al II-lea, ucigându-l pe acesta în Bătălia de la Hastings.

Moartea regelui Harold Godwinson în Bătălia de la Hastings (14 octombrie 1066), imagine din Tapiseria de la Bayeux, foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Moartea regelui Harold Godwinson în Bătălia de la Hastings (14 octombrie 1066), imagine din Tapiseria de la Bayeux, foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Hastings a fost lupta decisivă după care normanzii au finalizat cucerirea normandă a Angliei. Bătălia a avut loc pe un deal la aproximativ 10 km nord de Hastings, unde mai târziu s-a construit o mănăstire (Battle Abbey) și orașul Battle, din comitatul actual East Sussex, Anglia. La 14 octombrie 1066, în această bătălie, regele Harold al II-lea al Angliei (c.1022-66) a fost învins de către forțele normande conduse de William Cuceritorul (c.1028-87). Până la sfârșitul sângeroasei bătălii, care a durat întreaga zi, Harold a fost ucis și forțele sale au fost distruse. El a fost ultimul rege anglo-saxon al Angliei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

14 octombrie 1066 - A murit Harold Godwinson, rege al Angliei (n. 1022)

Harold al II-lea al Angliei (Harold Godwinson; c. 1022 – 14 octombrie 1066) a fost ultimul Anglo-Saxon încoronat rege al Angliei. A domnit între 5 ianuarie și 14 octombrie 1066 când a fost ucis în Bătălia de la Hastings - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Harold al II-lea al Angliei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Harold al II-lea al Angliei (Harold Godwinson; c. 1022 – 14 octombrie 1066) a fost ultimul Anglo-Saxon încoronat rege al Angliei. A domnit între 5 ianuarie și 14 octombrie 1066 când a fost ucis în Bătălia de la Hastings (14 octombrie 1066) in lupta cu normanzii invadatori condusi de William Cuceritorul, în timpul razboiului de cucerire a Angliei de către normanzi. Harold este primul dintre cei trei regi ai Angliei care au murit în război, ceilalti doi fiind Richard I şi Richard al III-lea.

(…) După o luptă crâncenă forțele lui Harold au fost împrăștiate și Harold însuși ucis. Frații săi, Gyrth și Leofwine au fost de asemenea uciși. Conform tradiției, Harold a fost ucis de o săgeată care i-a străpuns ochiul. Pe tapiseria de la Bayeux însă victima înfățișată murind astfel este anonimă. Nu e exclus ca povestea acestei morți, asociate de obicei în Evul Mediu parjurilor să fie simbolică, detaliile reale nu se cunosc.

Corpul lui Harold a fost identificat de soția sa Edith, care l-a recunoscut după tatuajele de pe piept, unul cu numele ei și celălalt cu numele țării – “Anglia”. Trupul lui Harold a fost îngropat într-un mormânt de stânci pe malul mării și abia mai târziu înhumat cu ceremonialul potrivit în biesrica sa Waltham Holy Cross în Essex, pe care o re-ctitorise în 1060.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

14 octombrie 1404 - S-a născut Marie d’Anjou, regină a Franței; (d. 1463).

 

14 octombrie 1465 - Bucureştiul a fost atestat documentar ca reşedinţă domnească a voievodului muntean Radu cel Frumos (1462 – 1478).  Aşezarea este atestată documentar pentru prima data la 20 septembrie 1459, într-un act emis de Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti, prin care se întăreşte o moşie unor boieri. Bucureştiul a fost ales la 14 octombrie 1465 de către Radu cel Frumos ca reşedinţă domnească. În anii 1558 – 1559, la Curtea Veche este construită Biserica Domnească, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta rămânând până astăzi cel mai vechi lăcaş de cult din oraş păstrat în forma sa iniţială.

Radu cel Frumos a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475). Este fiul lui Vlad Dracul și vine la domnie cu ajutor turcesc dat de sultanul Mahomed al II-lea, împotriva fratelui său vitreg, Vlad Țepeș - foto: en.wikipedia.org

Radu cel Frumos - foto: en.wikipedia.org

Radu cel Frumos a fost domn al Țării Românești de patru ori (1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475). Este fiul lui Vlad Dracul și vine la domnie cu ajutor turcesc dat de sultanul Mahomed al II-lea, împotriva fratelui său vitreg, Vlad Țepeș.

 

14 octombrie 1499 - S-a nascut principesa Claude a Franței, soția regelui Francisc I; (d. 1524).

 

14 octombrie 1582 - In urma introducerii calendarului gregorian, această zi din anul 1582 nu a existat în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania.

 

14 octombrie 1633 - S-a nascut regele Iacob al II-lea al Angliei; (d. 1701).

 

14 octombrie 1716 - A încetat din viaţă filosoful german Gottfried Wilhelm von Leibniz ; (n. 1 iulie 1646).

A fost unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea si unul din întemeietorii iluminismului german. În matematica , Leibniz a introdus termenul de ” functie”, pe care l-a folosit pentru a descrie o cantitate dependentă de o curba. Alături de englezul Isaac Newton, Leibniz este considerat fondatorul analizei matematice moderne.

 

14 octombrie 1777 - S-a născut poetul Costache Conachi, scriitor şi om politic din Moldova, unul dintre primii poeţi romani moderni. Lirica sa, cu foarte rare excepţii, este prin excelenţă erotică, senzuală şi sentimentală; (d.04.02.1849).

Costache Conachi (n. 14 octombrie 1777, Țigănești, Galați - d. 1849, Țigănești), scriitor român. Descendent dintr-o familie boierească fanariotă, a ocupat înalte funcții dregătorești în Moldova - foto: ro.wikipedia.org

Costache Conachi - foto: ro.wikipedia.org

Costache Conachi (n. 14 octombrie 1777, Țigănești, Galați – d. 1849, Țigănești), scriitor român. Descendent dintr-o familie boierească fanariotă, a ocupat înalte funcții dregătorești în Moldova.

 

14 octombrie 1784 - S-a nascut Regele Ferdinand al VII-lea al Spaniei; (d. 1833).

 

14 octombrie 1789 - Presedintele american George Washington proclama prima sarbatoare a Zilei Recunostintei (Thanksgiving Day).

Sketch by Alfred Waud of Thanksgiving in camp (of General Louis Blenker) during the U.S. Civil War in 1861 – foto: en.wikipedia.org

Ziua Recunoștinței este o sărbătoare anuală de o zi, în care se mulțumește (tradițional lui Dumnezeu) pentru bogăția recoltei din acel an. Ea se sărbătorește în cea mai mare parte a Americii de Nord (Statele Unite și Canada). Este o sărbătoare a familiei. În Statele Unite majoritatea afacerilor (în afară de magazine) sunt închise joi și vineri în săptămâna cu Thanksgiving pentru a permite angajaților să se reunească, cu familia. Această sărbătoare a fost preluată de primii coloniști sosiți în Lumea Nouă, unde a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 1621, ca semn de recunoștință față de recolta miraculoasă obținută în condiții climaterice dure.

The First Thanksgiving 1621, oil on canvas by Jean Leon Gerome Ferris (1899). The painting shows common misconceptions about the event that persist to modern times: Pilgrims did not wear such outfits, and the Wampanoag are dressed in the style of Native Americans from the Great Plains – foto: en.wikipedia.org

În decembrie 1941, Congresul SUA a adoptat o rezoluție prin care a 4-a zi de joi din noiembrie devine oficial sărbătoare națională a SUA. În Statele Unite se organizează parade de Ziua Recunoștinței, cu ocazia cărora defilează de obicei fanfare școlare și se prezintă diferite care alegorice. Mâncărurile tradiționale de Ziua Recunoștinței sunt curcan umplut (fript, afumat sau la cuptor), jambon, cartofi piure, cartofi dulci, porumb, și plăcinta de dovleac. A doua zi după Ziua Recunoștinței, denumită „Black Friday” (sau „Vinerea Neagră”) este prin tradiție o zi în care comercianții oferă reduceri mari de prețuri. Nu este ceva neobișnuit să se formeze cozi la mall-uri de la șase dimineața.

 

14 octombrie 1802 - În Țara Românească a avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare seism din România, consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea și se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Bucureștiul a fost grav afectat, aici prăbușindu-se Turnul Radu Vodă, Hanul Șerban Vodă, o parte din Turnul Colței și multe alte construcții. (14/26).

 

14 octombrie 1812 - In baza raportului prezentat de amiralul P.V. Ciciagov, ţarul Alexandru I a dispus ca suburbia din preajma Cetăţii Ismail, cu un număr de circa 1 500 case şi prăvălii, populată de colonişti armeni, greci, bulgari, evrei şi alte naţionalităţi,întemeiată de generalul-maior S.A. Tucikov, să se numească “oraşul Tucikov“, denumire ce s-a păstrat pînă la mijlocul secolului al XIX-lea.

 

14 octombrie 1851 - A fost înfiinţată Agenţia de presă REUTERS, cea mai importantă agenţie de ştiri din Marea Britanie şi una din cele mai apreciate din lume. Fondată la Londra, de Paul Julius Reuter; Reuters a fost primul utilizator al cablului subacvatic pentru a transmite informaţiile de presă şi bursiere între Anglia şi Franţa. În 1923 a început folosirea undelor radiofonice iar in 1927 a fost introdus teleprinterul. În 1962, Reuters a trimis primul satelit în spaţiu, fiind prima companie privată din lume care a realizat transmiterea de informaţii în acest fel.

 

14 octombrie 1853 - S-a nascut in localitatea Sipot (azi Ciprian Porumbescu), in actualul judet Suceava, compozitorul roman Ciprian Porumbescu, un inaintas de seama al muzicii romanesti.

Ciprian Porumbescu; născut Ciprian Golembiovski (n. 14 octombrie 1853, Șipotele CSucevei, Bucovina - d. 6 iunie 1883[1], Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) compozitor român -  foto - ro.wikipedia.org

Ciprian Porumbescu; - foto: ro.wikipedia.org

Ciprian Porumbescu; născut Ciprian Golembiovski (n. 14 octombrie 1853, Șipotele CSucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883[1], Stupca, azi Ciprian Porumbescu, județul Suceava) compozitor român. S-a format in perioada cand dobandirea drepturilor nationale era o prioritate pentru romani, astfel incat s-a orientat si pe valorificarea folclorului. Legatura cu muzica populara a fost determinanta in formarea sa profesionala. in perioada studiilor la Viena a editat o “Colectiune de cantece sociale pentru studentii romani”, prima de acest fel in literatura noastra. Porumbescu a compus peste 250 de lucrari vocale si instrumentale, care-si trag seva din cantecul popular romanesc. Opereta “Crai nou”, “Balada” sa pentru vioara si pian, “Cantecul pentru 1 Mai”, “Serenada” se bucura de o larga popularitate.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

14 octombrie 1857 - S-a născut George I. Ionescu-Gion, publicist şi istoric roman; (m. 29 iunie 1904).

 

14 octombrie 1857 - A murit Johan Christian Dahl, pictor norvegian (n. 1788)

Johan Christian Dahl (cunoscut și ca Johan Christian Klausson Dahl, I.C. Dahl sau J.C. Dahl, n. 24 februarie 1788, d. 14 octombrie 1857), pictor norvegian - foto: ro.wikipedia.org

Johan Christian Dahl - foto: ro.wikipedia.org

Johan Christian Dahl (cunoscut și ca Johan Christian Klausson Dahl, I.C. Dahl sau J.C. Dahl, n. 24 februarie 1788, d. 14 octombrie 1857), pictor norvegian.

 

14 octombrie 1863 - Alfred Nobel a patentat metoda de obţinere a nitroglicerinei.

Alfred Nobel (n. 21 octombrie 1833, Stockholm - d. 10 decembrie 1896, San Remo, în Italia, chimist, inventator și om de afaceri suedez. Printre altele, el a inventat dinamita și a întemeiat fundația ce oferă anual faimoasele Premii Nobel - foto - ro.wikipedia.org

Alfred Nobel – foto – ro.wikipedia.org

Alfred Nobel (n. 21 octombrie 1833, Stockholm – d. 10 decembrie 1896, San Remo, în Italia, chimist, inventator și om de afaceri suedez. Printre altele, el a inventat dinamita și a întemeiat fundația ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.

 

14 octombrie 1872 - S-a născut Petre P. Negulescu, filozof şi om politic, membru al Academiei Române; (m. 1951).

 

14 octombrie 1882 - S-a născut Eamon de Valera, prim-ministru în mai multe rânduri al Republicii Irlanda şi preşedinte al statului în perioada 1959-1973.

Éamon de Valera (nume la naștere George De Valero, n. 14 octombrie 1882 – d. 29 august 1975) a fost un om politic irlandez, unul dintre conducătorii luptei pentru independența națională a Irlandei - in imagine, De Valera, photographed c. 1922–30 - foto: en.wikipedia.org

De Valera, photographed c. 1922–30 – foto: en.wikipedia.org

Éamon de Valera (nume la naștere George De Valero, n. 14 octombrie 1882 – d. 29 august 1975) a fost un om politic irlandez, unul dintre conducătorii luptei pentru independența națională a Irlandei. De Valera a fost unul dintre marii luptatori irlandezi pentru dobândirea independenţei ţării faţă de Marea Britanie, independenta care a fost proclamata în 1948.

De Valera a fost întemnițat în urma participării la Rascoala de Pasti din 1916 și ar fi fost executat de britanici, dacă nu ar fi avut pașaport american. A fost eliberat în cadrul amnistiei din 1917 și a fost ales în același an președinte al partidului nationalist irlandez Sinn Fein. De Valera a fost reținut din nou în 1918 pentru activitatea sa în cadrul partidului Sinn Féin, dar a evadat din închisoarea Lincoln și a petrecut doi ani ca luptător de gherilă în Armata Republicana Irlandeza ( IRA).

A murit la 29 august 1975. În 1921 printr-un acord anglo-irlandez Irlanda a devenit dominion britanic (cu excepția Irlandei de Nord, Ulsterul). În 1922 începe un adevărat război civil care opune pe cei care refuză împărțirea insulei celor de la guvernare. În 1937 Irlanda se declară independentă și suverană sub numele de Éire. Este adoptată o nouă Constituție. În al doilea razboi mondial Irlanda și-a declarat neutralitatea. În 1948 se proclamă Republica Irlanda și iese din Commonwealth. În 1955 devine membră ONU; în 1973 al CEE.

 

14 octombrie 1889 - A decedat generalul si omul politic român Gheorghe Adrian, membru al Academiei Române; (n. 1821).

Gheorghe Adrian (Andreescu) (n. 1821 — d. 15 octombrie (14 decembrie pe stil nou) 1889, București) , politician și general român, membru de onoare (din 1875) al Academiei Române - foto: ro.wikipedia.org

Gheorghe Adrian (Andreescu) – foto: ro.wikipedia.org

Gheorghe Adrian (Andreescu) (n. 1821 — d. 15 octombrie (14 decembrie pe stil nou) 1889, București) , politician și general român, membru de onoare (din 1875) al Academiei Române.

 

14 octombrie 1890 - S-a născut generalul Dwight David Eisenhower, preşedintele SUA în perioada 1952-1960.

Dwight David Eisenhower,  (n. 14 octombrie 1890 - d. 28 martie 1969), cunoscut în mod afecționat și ca Ike, a fost un general și om politic republican american. A fost comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) și în Vestul Europei (1944 - 1945). A fost primul comandant suprem al forțelor armate ale NATO (1949 - 1952) și președinte al SUA între anii 1953 și 1961. Doctrina sa, susținând protecția împotriva comunismului, a marcat profund politica internă și externă a Statelor Unite ale Americii pe parcursul anilor 1950 și 1960 - foto:  ro.wikipedia.org

Dwight David Eisenhower – foto: ro.wikipedia.org

Dwight David Eisenhower, (n. 14 octombrie 1890 – d. 28 martie 1969), cunoscut în mod afecționat și ca Ike, a fost un general și om politic republican american. A fost comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) și în Vestul Europei (1944 – 1945). A fost primul comandant suprem al forțelor armate ale NATO (1949 – 1952) și președinte al SUA între anii 1953 și 1961. Doctrina sa, susținând protecția împotriva comunismului, a marcat profund politica internă și externă a Statelor Unite ale Americii pe parcursul anilor 1950 și 1960.

 

14 octombrie 1896 - S-a născut actriţa Lillian Gish una din stelele de prima marime ale filmului mut (“Ordin să ucizi”, “Comedianţii”); (m. 27 februarie 1993). A debutat în cinema în 1912, sub conducerea marelui regizor D.W.Griffith realizând, în perioada de aur a filmului mut, cele mai importante creații din strălucita ei carieră.

 

14 octombrie 1900 - Apare lucrarea Interpretarea viselor, a psihologului Sigmund Freud.

Sigmund Freud (născut Sigismund Schlomo Freud la 6 mai 1856, Freiberg, Imperiul Austriac, astăzi Příbor/Republica Cehă - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză - foto: ro.wikipedia.org

Sigmund Freud - foto: ro.wikipedia.org

Sigmund Freud (născut Sigismund Schlomo Freud la 6 mai 1856, Freiberg, Imperiul Austriac, astăzi Příbor/Republica Cehă – d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic neuropsihiatru evreu austriac, fondator al școlii psihologice de psihanaliză.

 

14 octombrie 1911 - Apare la Bucureşti din iniţiativa lui N.D. Cocea şi Alexandru Davila, “Rampa”, revistă de teatru, muzică, artă şi literatură. După o întrerupere de doi ani (1913-1915), apare din nou cu titlul de “Rampa nouă ilustrată”, existînd pînă în anul 1948. Revista “Rampa nouă ilustrată” a fost mult timp este singurul cotidian de specialitate din lume.

 

14 octombrie 1912 - Începutul guvernului Titu Maiorescu 2 până la 31 decembrie 1913.

Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova – d. 18 iunie 1917, București) academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român mason, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române - foto - ro.wikipedia.org

Titu Liviu Maiorescu - foto – ro.wikipedia.org

Titu Liviu Maiorescu (n. 15 februarie 1840, Craiova – d. 18 iunie 1917, București) academician, avocat, critic literar, eseist, estetician, filosof, pedagog, politician și scriitor român mason, prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române.

 

14 octombrie 1914 - S-a născut istoricul Ştefan Pascu, membru al Academiei Române; (m. 2 noiembrie 1998).

 

14/27 octombrie 1916 - Lupta de la podul Jiului (1916) – parte din Participarea României la Primul Război Mondial (27 august 1916 – 7 mai 1918, 9-11 noiembrie 1918)

Lupta de la podul Jiului (14/27 octombrie 1916) - Parte din Participarea României la Primul Război Mondial - pictură de Arthur Verona - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lupta de la podul Jiului (14/27 octombrie 1916) – Parte din Participarea României la Primul Război Mondial – pictură de Arthur Verona – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lupta de la podul Jiului a fost o acțiune militară de nivel tactic, desfășurată pe Frontul Român, în timpul campaniei din anul 1916 a participării României la Primul Război Mondial. Ea s-a desfășurat în perioada 14/27 octombrie 1916 și a avut ca rezultat stoparea înaintării forțelor Puterilor Centrale, în ea fiind angajate forțe române din Divizia 11 Infanterie și cetățeni ai orașului Târgu Jiu română și forțe ale Puterilor Centrale din Divizia 11 Bavareză germană. A făcut parte din acțiunile militare care au avut loc în Prima Bătălie de pe Valea Jiului (23-29 octombrie 1916).

 

14 octombrie 1918 - Se constituie Consiliul Naţional din Bucovina, sub conducerea lui Iancu Flondor, care milita pentru Unirea Bucovinei cu România.

 

14 octombrie 1919 - Iau sfarsit la Bucureşti, lucrarile Congresului extraordinar al Partidului Socialist Român.

 

14 octombrie 1920 - S-a născut filosoful raţionalist Henri Wald, distinsă figură a culturii româneşti, elev al profesorului Mircea Florian (“Introducere în logica dialectică”, “Expresivitatea ideilor”, “Puterea vorbirii” , “Înţelesuri iudaice”); ( m. 2002).

 

14 octombrie 1927 - S-a nascut actorul englez Roger Moore. A devenit celebru in filmul “The Saint” (Sfantul).

Roger Moore (n. 14 octombrie 1927), actor englez de film și TV, care a devenit cunoscut prin rolul principal jucat în serialul Sfântul - foto (Roger Moore în 1960): ro.wikipedia.org

Roger Moore în 1960 – foto: ro.wikipedia.org

Roger Moore (n. 14 octombrie 1927), actor englez de film și TV, care a devenit cunoscut prin rolul principal jucat în serialul Sfântul.

 

14 octombrie 1930 - S-a născut Mobutu Sese Seko, politician zairez, presedinte al Zairului,fost Congo belgian; (d. 1997).

 

14 octombrie 1933 - Germania nazistă se retrage din Conferinţa dezarmării şi părăseşte Liga Naţiunilor.

 

14 octombrie 1937 - A apărut primul număr al revistei “Fotbal”, subintitulată “revistă săptămânală pentru deprinderea jocului curat în sport, artă, literatură şi viaţă socială”. Revista era condusă de scriitorul Camil Petrescu .

 

14 octombrie 1938 - S-a înfiinţat “Teatrul de Muncă şi Lumină”, avându-l ca director pe Victor Ion Popa.

 

14 octombrie 1938 - S-a născut imparateasa Farah, soţia Şahului Reza Pahlavi al Iranului.

 

14 octombrie 1940 - S-a născut Sir Cliff Richard, interpret britanic de muzică pop.

Sir Cliff Richard (n. 14 octombrie 1940, Lucknow, India ca Harry Rodger Webb), cântăreț de muzică pop britanic. În anul 1995 este ridicat de regina Angliei la rangul de cavaler, devenind astfel primul cântăreț de muzică pop, cavaler - foto (Cliff Richard in concert 2009): ro.wikipedia.org

Cliff Richard in concert 2009 – foto: ro.wikipedia.org

Sir Cliff Richard (n. 14 octombrie 1940, Lucknow, India ca Harry Rodger Webb), cântăreț de muzică pop britanic. În anul 1995 este ridicat de regina Angliei la rangul de cavaler, devenind astfel primul cântăreț de muzică pop, cavaler.

 

14 octombrie 1944 - Masacrul de la Moisei.

Ansamblul monumental de la Moisei al sculptorului Gheza Vida ridicat în memoria victimelor - foto: ro.wikipedia.org

Ansamblul monumental de la Moisei al sculptorului Gheza Vida ridicat în memoria victimelor – foto: ro.wikipedia.org

La data de 14 octombrie 1944 trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borșa. Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viață. Cei doi supravietuitori sunt Vasile Petean, originar din comuna clujeană Pălatca, și Vasile Ivașcu, care ulterior a înnebunit parțial.

Dintre cele 31 de victime, 24 erau originari din județul Mureș, 3 din județul Cluj și 4 din județul Maramureș. Acești țărani ardeleni erau internați în lagărele de muncă din orașul Vișeu de Sus, fiind acuzați de “trădare de patrie”, de patriotism românesc ori partizanat. În condițiile înaintării forțelor militare aliate, cei mai mulți dintre cei încorporați în unități de muncă obligatorie au dezertat, încercând să treacă linia frontului și să se întoarcă în localitățile de domiciliu. Unii au reușit, alții, între care și cei uciși la Moisei, au fost prinși de jandarmii unguri de front și duși într-un lagăr improvizat în casa unui evreu transilvănean deportat în lagărele de exterminare naziste.

În ziua de sâmbătă, 14 octombrie 1944, prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de militari unguri într-un camion și transportați la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închiși într-o căsuță de lemn, fiind împușcați de către soldații maghiari, care trăgeau prin geamuri și ușă.

În continuare au fost uciși și ceilalți români. Masacrul s-a întâmplat pe la orele 15, în aceeași noapte, militarii incendiind satul și arzând circa 300 de case. Cadavrele intrate deja în putrefacție, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a înălțat o troiță de lemn, înlocuită dupa câțiva ani de un obelisc din piatră.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

14 octombrie 1944 - S-a sinucis feldmaresalul german Erwin Rommel ;( (n.15 noiembrie 1891). A fost comandatul general al trupelor germane din Africa, cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps. Mai târziu, a fost numit comandantul forțelor germane menite să se opună invaziei aliaților din Normandia.

Erwin Johannes Eugen Rommel (n. 15 noiembrie 1891 – d. 14 octombrie 1944), unul dintre cei mai distinși și remarcabili feldmareșali ai Germaniei, ai Wehrmacht-ului și al celui de-al doilea război mondial, fiind totodată unul dintre cei mai mari comandanți militari germani. Rommel a fost comandatul general al trupelor germane din Africa, trupele Wehrmacht-ului cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps, ceea ce i-a atras porecla vulpea deșertului (în germană, Wüstenfuchs, Sunet listen) datorită campaniilor militare reușite pe care le-a repurtat pentru armata germană în Campania din Africa de nord. Mai târziu, a fost numit comandantul forțelor germane menite să se opună invaziei aliaților din Normandia - foto: ro.wikipedia.org

Erwin Johannes Eugen Rommel - foto: ro.wikipedia.org

Erwin Johannes Eugen Rommel (n. 15 noiembrie 1891 – d. 14 octombrie 1944), unul dintre cei mai distinși și remarcabili feldmareșali ai Germaniei, ai Wehrmacht-ului și al celui de-al doilea război mondial, fiind totodată unul dintre cei mai mari comandanți militari germani. Rommel a fost comandatul general al trupelor germane din Africa, trupele Wehrmacht-ului cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps, ceea ce i-a atras porecla vulpea deșertului (în germană, Wüstenfuchs, Sunet listen) datorită campaniilor militare reușite pe care le-a repurtat pentru armata germană în Campania din Africa de nord. Mai târziu, a fost numit comandantul forțelor germane menite să se opună invaziei aliaților din Normandia.

Implicat in conspiratia generalilor impotriva lui Hitler din luna iulie, acesta a fost silit sa aleaga intre un proces public injositor in care sa fie acuzat de inalta tradare urmat de o condamnare sigura la moarte sau sinucidere si funeralii nationale. Rommel s-a sinucis otravindu-se, iar autoritatile naziste au comunicat ca acesta a decedat in urma unui atac cerebral. Implicarea sa in complotul impotriva lui Hitler s-a produs la inceputul lui 1944, cand generalii Ludwig Beck si Carl Goerdeler i-au destainuit intentiile lor.

Initial, Rommel a refuzat sa li se alature, considerand ca asasinarea lui Hitler il va transforma pe acesta intr-un martir. El ar fi dorit ca liderul nazist sa fie arestat si judecat. Comandant al sectorului de front numit “Zidul Atlanticului”, feldmaresalul i-a cerut lui Hitler sa puna capat razboiului, cum acesta nu a dorit sa asculte sfaturile si-a pus in aplicare planul de asasinare. Acesta a esuat insa, iar cei mai multi dintre autorii complotului au fost ucisi in chinuri la ordinul lui Hitler.

 

14 octombrie 1946 - Delegaţi din 25 de ţări s-au adunat la Londra şi au decis crearea unei organizaţii internaţionale axată pe facilitarea standardizării. Organizaţia Internaţională de Standardizare – ISO a fost formată în anul următor, la 23 februarie 1947.

Organizaţia Internaţională de Standardizare - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Organizaţia Internaţională de Standardizare – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Organizaţia Internaţională de Standardizare, cu numele scurt ISO care vine din limba greacă, unde ἴσος, isos, înseamnă „egal”; în engleză: International Organization for Standardization, este o confederaţie internaţională de stabilirea normelor în toate domeniile cu excepţia electricităţii şi a electronicii, care sunt reprezentate de IEC (în engleză International Electrotechnical Commission) (Comisia Electrotehnică Internaţională), şi cu excepţia telecomunicaţiilor reprezentate de ITU (International Telecommunication Union) (Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii). Aceste trei organizaţii sunt unite în WSC (engleză, World Standards Cooperation).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.iso.org

 

14 octombrie 1947 - Căpitanul Chuck Yeager din Forțele Aeriene ale SUA, a zburat la bordul unui aparat supersonic model Bell X – 1 , devenind prima persoană care a zburat cu o viteza mai mare decât viteza sunetului.

Chuck Yeager (n. 13 februarie 1923, Myra, Virginia), pilot în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a zburat în 64 de misiuni deasupra Europei. El a doborât 13 avioane germane și a fost el însuși doborât în Franța, dar a scăpat de prizonierat cu ajutorul Rezistenței Franceze. De asemenea a fost primul om care a depășit viteza sunetului si apoi de doua ori viteza sunetului (Mach 2) - foto (Yeager în fața unui Bell X-1.): ro.wikipedia.org

Yeager în fața unui Bell X-1. – foto: ro.wikipedia.org

Chuck Yeager (n. 13 februarie 1923, Myra, Virginia), pilot în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și a zburat în 64 de misiuni deasupra Europei. El a doborât 13 avioane germane și a fost el însuși doborât în Franța, dar a scăpat de prizonierat cu ajutorul Rezistenței Franceze. De asemenea a fost primul om care a depășit viteza sunetului si apoi de doua ori viteza sunetului (Mach 2).

 

14 octombrie 1948 - S-a născut filologul roman Marian Papahagi, fost director al Centrului Cultural Român din Roma (“Critică şi semn”, “Critică de atelier”); (m. 1999).

 

14 octombrie 1950 - S-a nascut Iosif Dan (București), politician român, membru al Partidul Social Democrat, luptator in Revolutia anticomunista din 1989; (d. 5 decembrie 2007, Novosibirsk).

 

14 octombrie 1959 - A încetat din viaţă actorul Errol Flynn, succesor al lui Douglas Fairbanks în filmele de capă şi spadă. Flynn a devenit celebru prin personajele create – Robin Hood, căpitanul Blood, Essex (“Corsarul”, “Prea mult şi prea repede”); (n. 20 iunie 1909).

Errol Leslie Flynn (n. 20 iunie, 1909 - d. 14 octombrie, 1959). actor australian, cunoscut pentru rolurile sale romantice din filmele de capă și spadă de la Hollywood - foto: ro.wikipedia.org

Errol Leslie Flynn - foto: ro.wikipedia.org

Errol Leslie Flynn (n. 20 iunie, 1909 – d. 14 octombrie, 1959). actor australian, cunoscut pentru rolurile sale romantice din filmele de capă și spadă de la Hollywood.

 

14 octombrie 1960 - A murit Abram Fiodorovici Ioffe, savant fizician rus; (n. 1880).

 

14 octombrie 1962 - A început Criza rachetelor cubaneze - Un avion de recunoaștere american Lockheed U-2 a zburat deasupra Cubei și a fotografiat rachete sovietice capabile de a purta încărcătură nucleară, declanșând criza rachetelor cubaneze.

CIA reference photograph of Soviet medium-range ballistic missile (SS-4 in U.S. documents, R-12 in Soviet documents) in Red Square, Moscow - foto preluat de pe en.wikipedia.org

CIA reference photograph of Soviet medium-range ballistic missile (SS-4 in U.S. documents, R-12 in Soviet documents) in Red Square, Moscow – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Criza rachetelor cubaneze a fost o confruntare între Uniunea Sovietică și Statele Unite în legătură cu rachetele nucleare sovietice din Cuba. Criza a început la 14 octombrie 1962 și a durat 38 de zile, până la 20 noiembrie 1962. Această criză a fost privită ca fiind momentul când Războiul Rece a fost foarte aproape să devină război nuclear și să se transforme în Al Treilea Război Mondial.

Estimarea făcută chiar de președintele John F. Kennedy a fost că probabilitatea unui război nuclear a fost aproape 50%. În timpul crizei, în afara rachetelor, au fost deplasați și câteva mii de soldați sovietici. Conform unor date furnizate de ministerul apărării, un număr de 64 de soldați sovietici și-au pierdut viața. Sursele rusești nu precizează însă și cauza.

Într-un discurs televizat de o extraordinară gravitate, președintele american, John F. Kennedy, a anunțat că avioanele americane de spionaj U-2 au descoperit baze sovietice de lansare a rachetelor SS-4 Sandal în Cuba. Aceste rachete, purtând focoase nucleare, constituiau un pericol iminent deoarece, având rază medie de acțiune (2000 km), erau capabile să lovească un număr mare de orașe americane foarte importante, precum Washington. Dintr-o dată, rachete sovietice puteau atinge teritoriul american, amenințând să discrediteze doctrina nucleară americană a represaliilor masive.

Kennedy a anunțat că va ordona o “carantină”/blocadă navală a Cubei, pentru a împiedica navele sovietice să mai transporte pe insulă armament, și a explicat faptul că SUA nu va mai tolera existența amplasamentelor de lansare a rachetelor.

Președintele a ținut să întărească ideea că America nu se va opri din acțiunea sa militară legată de ceea ce el numea: “amenințare clandestină, nesăbuită și provocatoare ce amenință pacea mondială“.

Pe 14 octombrie 1962, personalul tehnic al spionajului american, care analiza datele avionului-spion U-2, a descoperit că sovieticii construiau baze de lansat rachete cu rază medie de acțiune în Cuba. În ziua următoare, președintele Kennedy a convocat o întrunire de urgență cu consilierii săi experimentați din domeniile militar, politic și diplomatic pentru a discuta aceste gesturi amenințătoare.

Acest grup a devenit cunoscut sub numele de ExComm, prescurtarea de la Executive Committee of the National Security Council (Comitetul Executiv al Consiliului Național de Securitate). După respingerea propunerii unui atac aerian pentru a extermina bazele de rachete, ExComm a decis o blocadă navală și a cerut ca respectivele baze să fie dezmembrate și rachetele să fie îndepărtate. În noaptea zilei de 22 octombrie, Kennedy a anunțat decizia sa pe postul național de televiziune. În timpul următoarelor 6 zile, criza a crescut până la punctul în care era gata să izbucnească un război nuclear între cele două super-puteri.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

14 octombrie 1964 - Pastorul american de culoare, Dr. Martin Luther King, luptator pentru obtinerea pe cale non violenta de drepturi pentru populatia afro-americana, devine cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

Dr. Martin Luther King, Jr. picking up the Nobel Prize for Peace from Gunnar Jahn, president of the Nobel Prize Committee, in Oslo on December 10, 1964 - foto: legallegacy.wordpress.com

Dr. Martin Luther King, Jr. picking up the Nobel Prize for Peace from Gunnar Jahn, president of the Nobel Prize Committee, in Oslo on December 10, 1964 – foto: legallegacy.wordpress.com

Martin Luther King Jr. (n.15 ianuarie 1929, Atlanta, Georgia – d. 4 aprilie 1968, Memphis, Tennessee) a fost un pastor baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii. Cunoscut și sub abrevierea MLK, a organizat și a condus marșuri în favoarea dreptului la vot, pentru desegregare rasială și alte drepturi civice elementare pentru cetățenii de culoare nord-americani.

Cele mai multe astfel de legi, și anume Civil Rights Act, Voting Rights Act, au fost promulgate sub președinția lui Lyndon B. Johnson. În timpul unui marș pentru libertate (28 august 1963) a pronunțat unul dintre cele mai celebre discursuri: I have a dream (Am un vis). L-a cunoscut pe John Fitzgerald Kennedy care i-a acordat sprijinul în lupta împotriva discriminării rasiale.

Martin Luther King, Jr. ținând discursul „I Have a Dream” la Marșul pentru Drepturi Civile din 1963 de la Washington, DC - foto; ro.wikipedia.org

Martin Luther King, Jr. ținând discursulI Have a Dream la Marșul pentru Drepturi Civile din 1963 de la Washington, DC – foto; ro.wikipedia.org

Martin Luther King a fost cel mai tânăr laureat al premiului Nobel pentru Pace în 1964 pentru lupta împotriva segregației rasiale și discriminării rasiale. În semn de recunoaștere a întregii sale activități în slujba populației de culoare, pentru combaterea discriminării rasiale prin proteste pașnice, în 14 octombrie 1964, Martin Luther King a primit premiul Nobel pentru pace, devenind cel mai tânăr laureat al acestuia.

În discursul rostit cu această ocazie, l-a menționat pe Gandhi în calitate de pionier al luptei cu mijloace pașnice contra inechităților sociale. De altfel, l-a avut pe Gandhi drept model de-a lungul întregii sale vieți, și se pare că exemplul acestuia i-a inspirat anumite principii morale. A depus eforturi în lupta împotriva sărăciei precum și a opririi războiului din Vietnam. King a fost asasinat pe data de 4 aprilie 1968, în Memphis, Tennessee. După moartea sa i s-a acordat Medalia prezidențială pentru libertate în 1977 și Medalia de Aur în 2004; În 1986 ziua lui Martin Luther King a fost declarată zi federală în Statele Unite.

 

14 octombrie 1964 - Seful Partidului Comunist din URSS, N.S. Hruşciov, este destituit şi îi urmează la conducerea PCUS I. Brejnev.

 

14 octombrie 1968 - Prima transmisiune live din spaţiul cosmic a fost realizată în timpul misiunii Apollo VII.

 

14 octombrie 1973 - Studenţii din Thailanda demonstrează pentru o guvernare democratică. 77 dintre ei sunt ucişi iar 857 răniţi.

 

14 octombrie 1975 - Gabriela Szabo, atleta, multipla campioana mondiala si olimpica (n. Bistrita).

 

14 octombrie 1978 - A încetat din viaţă Cezar Grigoriu, regizor de teatru, film şi TV, interpret de muzică uşoară, membru impreuna cu fratii sai, al popularului grup Trio Grigoriu ; (n. 8.05.1929).

 

14 octombrie 1981 - Mohamed Hosni Mubarak este ales, prin referendum, presedinte al Republicii Arabe Egipt, la o săptămână după ce fostul presedinte Anwar Sadat fost asasinat; (n. 1928).

 

14 octombrie 1983 - A încetat din viaţă scriitorul Horia Stancu (“Planul ne stă înainte”, “Fanar”, “Când scapătă luna”); (n. 1926).

 

14 octombrie 1989 - A încetat din viaţă scenaristul Cesare Zavattini, important artizan al neorealismului italian, colaborator fidel al lui Vittorio de Sica (“Ciociara”, “Hoţi de biciclete”, “Sciuscià”); (n. 29 septembrie 1902).

 

14 octombrie 1990 - A încetat din viaţă Leonard Bernstein, compozitor, pianist şi dirijor american; (n.25 august 1918).

Leonard Bernstein (n. 25 august 1918, Lawrence, Massachusetts - d. 14 octombrie 1990), pianist, dirijor și compozitor american, de naționalitate evreu. Familia sa a emigrat din localitatea Rovno, Ucraina - foto: ro.wikipedia.org

Leonard Bernstein - foto: ro.wikipedia.org

Leonard Bernstein (n. 25 august 1918, Lawrence, Massachusetts – d. 14 octombrie 1990), pianist, dirijor și compozitor american, de naționalitate evreu. Familia sa a emigrat din localitatea Rovno, Ucraina. Este cunoscut și a rămas în memoria publicului mai ales pentru prodigioasa sa activitate dirijorală în lumea întreagă. A condus unele din marile orchestre ale lumii și și-a dedicat o bună parte din activitate Filarmonicii din New York. A compus lucrarea West Side Story (Poveste din Cartierul de vest), care a stat la baza unei ecranizari de succes.

 

14 octombrie 1994 - Liderul palestinian Yasser Arafat, primul ministru israelian Yitzhak Rabin și ministrul de externe israelian Shimon Peres primesc Premiul Nobel pentru Pace.

14 octombrie 1994: Liderul palestinian Yasser Arafat, primul ministru israelian Yitzhak Rabin și ministrul de externe israelian Shimon Peres primesc Premiul Nobel pentru Pace - foto - historia.ro

14 octombrie 1994: Liderul palestinian Yasser Arafat, primul ministru israelian Yitzhak Rabin și ministrul de externe israelian Shimon Peres primesc Premiul Nobel pentru Pace – foto – historia.ro

Una dintre cele mai controversate alegeri pentru Nobelul pentru Pace a fost cea din 1994, când premiul a fost decernat lui Ițhak Rabin, Shimon Peres și Yasser Arafat. Ei au primit premiul pentru rolul lor în negocierile privind încetarea conflictului dintre Israel și forțele palestiniene, mai ales pentru Acordurile de la Oslo din 1993. (Premiul Nobel pentru Pace: cei mai controversati laureați)

 

14 octombrie 2001 - Forţele armate ale Statelor Unite şi cele ale Marii Britanii încep campania de bombardare a taberelor Al-Quaeda din Afganistan.

 

14 octombrie 2010 - A încetat din viaţă matematicianul Benoît Mandelbrot, inventatorul geometriei fractale, utilizată pentru măsurarea fenomenelor naturale despre care până la el se credea că nu pot fi măsurate – precum norii; (n. 20 noiembre 1924).

 

14 octombrie 2013 - A început Revolta de la Pungești

Revolta de la Pungești (2013) - foto: facebook.com

Revolta de la Pungești (2013) – foto: facebook.com

Revolta de la Pungești a izbucnit la câteva zile după ce compania americană Chevron a obținut permisul de construcție a sondelor de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui. Mai mult decât atât, compania a obținut toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru explorarea solului în perimetrul Siliștea. Protestatarii au intitulat aceste manifestații drept Mișcarea de rezistență de la Pungești.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org

 

14 octombrie 2015 - A încetat din viaţă Florența Mihai, jucătoare de tenis română (n. 1955)

Florența Mihai (n. 2 septembrie 1955, București - d. 14 octombrie 2015, București) a fost o jucătoare de tenis română. A jucat în două finale (simplu și dublu mixt) la turneul de tenis de la Roland Garros în 1977. La simplu a pierdut în fața jucătoarei iugoslave Mima Jaušovec, iar la dublu mixt (împreună cu columbianul Iván Molina) în fața cuplului John McEnroe/ Mary Carillo. La dublu feminin juca deseori cu Mariana Simionescu - foto: bucurestifm.ro

Florența Mihai - foto: bucurestifm.ro

Florența Mihai (n. 2 septembrie 1955, București – d. 14 octombrie 2015, București) a fost o jucătoare de tenis română. A jucat în două finale (simplu și dublu mixt) la turneul de tenis de la Roland Garros în 1977. La simplu a pierdut în fața jucătoarei iugoslave Mima Jaušovec, iar la dublu mixt (împreună cu columbianul Iván Molina) în fața cuplului John McEnroe/ Mary Carillo. La dublu feminin juca deseori cu Mariana Simionescu.

 

14 octombrie 2019 - Premiul Nobel pentru Științe Economice a fost decernat cercetătorilor Abhijit Banerjee, Esther Duflo și Michael Kremer „pentru abordarea lor experimentală a atenuării sărăciei globale”.
cititi mai mult www.agerpres.ro
cititi mai mult despre decernarea Premiului Riksbank Sveriges (Banca Naţională a Suediei) în Ştiinţe Economice în Memoria lui Alfred Nobel pe www.agerpres.ro

La ordinea zilei – 14 octombrie 2020

Situația din România – 14 octombrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

fotot preluat de pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Sărbătorile Zilei de 14 octombrie

Ortodoxe – †) Sf. Cuv. Parascheva de la Iași; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie

Greco-catolice – Sf. m. Nazarie, Ghervasie, Protasie şi Celsie; Sf. cuv. ep. Cosma al Maiumei

Romano-catolice – Sf. Calist I, pp. m.

 

Preşedintele Klaus Iohannis a primit Premiul Otto cel Mare, pentru „onorarea marilor merite în procesul european de unificare”.

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, miercuri, la Magdeburg, Germania, Premiul ‘Otto cel Mare‘ pentru “onorarea marilor merite în procesul european de unificare“.

Premiul ‘Otto cel Mare’ este acordat, o dată la doi ani, personalităţilor şi organizaţiilor care au merite deosebite în procesul european de unificare şi în promovarea gândirii europene. Distincţia a fost acordată pentru prima dată în anul în 2005, cu ocazia aniversării a 1.200 de ani de existenţă a oraşului Magdeburg.
cititi mai mult pe: www.agerpres.roro.wikipedia.org

 

Situația din România – 14 octombrie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 14 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 164.477 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
122.714 pacienți au fost declarați vindecați.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 4.016 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Județele în care coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, este peste pragul de 1,5 sunt următoarele:

⮚ București – 2,82
⮚ Alba – 2,75
⮚ Vâlcea -2,35
⮚ Iași – 2,15
⮚ Bacău – 2,04
⮚ Neamț – 2,10
⮚ Teleorman – 1,97
⮚ Sălaj – 2,03
⮚ Sibiu – 2,01
⮚ Caraș-Severin – 1,71
⮚ Cluj – 1,95
⮚ Brașov – 1,65
⮚ Timiș – 1,65
⮚ Ilfov – 1,52
⮚ Harghita – 1,72
⮚ Prahova – 1,66
⮚ Arad – 1,55
⮚ Dâmbovița – 1,53
⮚ Dolj – 1,59

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 894 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 5.601 de persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 13.10.2020 (10:00) – 14.10.2020 (10:00) au fost raportate 66 de decese (38 bărbați și 28 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 9.439. Dintre acestea, 686 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 2.740.624 de teste. Dintre acestea, 31.318 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 18.899 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 12.419 la cerere.

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 6.812 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 126 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 797 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 13 octombrie 2020, au fost raportate 4.211.634 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Spania, Franţa, Regatul Unit, Italia, și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Spania 888.968 (+27.856) 33.124 (+195) 150.376 -
Franţa 743.479 (+8.505) 32.825 (+95) 105.203 (+1.168)
Regatul Unit 617.688 (+13.972) 42.875 (+50) 2.535 (+24)
Italia 359.569 (+4.619) 36.205 (+39) 242.028 (+1.428)
Germania 329.453 (+6.589) 9.634 (+19) 280.580 (+2.189)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

 

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 13 OCTOMBRIE 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

37.875.422 (+306.579) 1.081.632 (+4.124) 26.467.823 (+191.793)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 12 octombrie – 13 octombrie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com

 

O capsulă Soyuz, cu doi ruşi şi un american la bord, a decolat către Staţia Spaţială Internaţională

O capsulă Soyoz, la bordul căreia se află astronautul american Kathleen Rubins şi cosmonauţii ruşi Sergei Rizhikov şi Sergei Kud-Sverchkov, a decolat cu succes miercuri către Staţia Spaţială Internaţională (ISS), relatează AFP şi dpa.

Cei trei astronauţi vor stabili un nou record pentru cel mai scurt zbor către ISS pe care îl vor realiza în doar trei ore, comparativ cu şase ore în mod normal. Andocarea la staţia spaţială era programată pentru 08:52 GMT.

Ei li se vor alătura la bordul ISS, un exemplu rar de cooperare încă funcţională între ruşi şi occidentali, actualilor ocupanţi Chris Cassidy (NASA), Anatoli Ivanishin şi Ivan Vagner (Roskosmos), a căror revenire pe Pământ este programată pentru 22 octombrie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Revista Presei din 14 octombrie

 

cititi si:

- Evenimentele Zilei de 14 octombrie în Istorie