Articole

Proteste ale sindicaliştilor din sănătate, asistenţă socială şi educaţie, împotriva îngheţării salariilor (12 ianuarie 2021)

Sanitas BUCUREȘTI – PROTESTUL ORGANIZAT DE FEDERAȚIA SANITAS! (12 ianuarie 2021)

foto preluat de pe www.facebook.com/FederatiaSanitasRomania
articole preluate de pe www.agerpres.ro

12 ianuarie 2021

 

Federația Sanitas – REVENDICĂRI:

1. Aplicarea prevederilor Legii nr. 153/2017 – legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

2. Stabilirea sporului de condiţii prin raportare la salariul de bază aflat în plată.

3. Acordarea stimulentului de risc salariaţilor din asistenţa socială.

mures

 

Huşanu (Sanitas): După ce ne-a numit eroi, Guvernul ne-a întors spatele şi ne-a îngheţat salariile

Câteva zeci de sindicalişti ai Federaţiei Sanitas au participat, marţi, la un miting organizat în faţa sediului Guvernului, solicitând majorarea salariilor personalului din sănătate şi asistenţă socială, conform Legii salarizării.

Sindicaliştii care au participat la acţiunea de protest au scandat “Hoţii!” şi “Ne-aţi minţit!” şi au afişat pancarte cu mesajele “Staţi puţin şi nu lucraţi, avem banii îngheţaţi” “Promisiunile nu plătesc facturile” sau “Şi eroii au de plătit facturi”.

În timpul manifestaţiei, preşedintele Federaţiei Sanitas Bucureşti, Viorel Huşanu, a declarat, pentru AGERPRES, că principala nemulţumire a sindicaliştilor este decizia Guvernului de îngheţare a salariilor în anul curent la nivelul salariului din decembrie 2020.

Înainte de Revelion, am aflat cu stupoare că şi în sistemul de sănătate au fost blocate salariile, mă refer la salariile prevăzute în Legea Salarizării. De la 1 ianuarie trebuiau să crească cu 25% din diferenţa prevăzută de lege pentru anul 2022, iar cei din sistemul de sănătate care nu au beneficiat în trecut de această mărire s-au trezit cu salariile îngheţate. Or, şi noi avem rate la bănci, familii şi aşa mai departe. În momentul în care te lupţi cu această pandemie şi vezi că exact cu câteva zile înainte de 1 ianuarie apare o astfel de măsură, cu siguranţă eşti dezamăgit şi dorinţa este de a te revolta cumva“, a spus Huşanu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Proteste ale sindicaliştilor din sănătate, asistenţă socială şi educaţie, împotriva îngheţării salariilor

Numeroşi membri şi reprezentanţi ai sindicatelor din domeniile sănătăţii, asistenţei sociale şi educaţiei au organizat, marţi, acţiuni de protest în ţară, în faţa sediilor prefecturilor, exprimându-şi nemulţumirea în acest fel faţă de îngheţarea salariilor în sectorul bugetar.

 

DÂMBOVIŢA

Câteva zeci de sindicalişti din sistemul sanitar au protestat, în faţa Prefecturii Dâmboviţa, faţă de decizia guvernanţilor de a îngheţa salariile bugetarilor la nivelul lunii decembrie a anului trecut.

Avem o serie de revendicări, a fost perpetuată o stare de nemulţumire generală care a culminat cu apariţia ordonanţei 226 în ziua de 31 decembrie, ordonanţă care blochează creşterile salariale ale colegilor care urmau să aibă parte de un procent de creştere salarială la începutul anului 2021. O altă revendicare este plata tuturor sporurilor la nivelul salariului din 2022. Dacă medicii şi asistenţii primesc sporuri de specialitate la nivelul salariului din 2022, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre restul categoriilor de personal“, a declarat preşedintele Sanitas Dâmboviţa, Claudiu Barbu.

Acesta îl acuză pe premierul Florin Cîţu de faptul că nu a anunţat încă de când era ministru al Finanţelor că legea salarizării nu se poate aplica aşa cum era prevăzută.

Suntem un pic supăraţi pe domnul prim ministru, în contextul în care în septembrie, octombrie şi noiembrie a fost ministrul Finanţelor, ştia ce probleme sunt, dacă dânsul credea că nu poate fi aplicată legea salarizării în continuare, aşa cum a fost ea aplicată începând din 2017, putea foarte bine să ne spună. Consider că au fost promisiuni electorale“, a mai spus preşedintele Sanitas Dâmboviţa, Claudiu Barbu.

Cei prezenţi la protest au respectat măsurile de distanţare fizică.

 

Sanitas BRĂILA – PROTESTUL ORGANIZAT DE FEDERAȚIA SANITAS!

Organizațiile județene SANITAS pichetează Prefecturile și sediul Guvernului pentru susținerea revendicărilor membrilor de sindicat !

 

GORJ

Câteva zeci de persoane, membri ai Federaţiei Sanitas, filiala Gorj, au protestat, în faţa Prefecturii din Târgu Jiu, fiind nemulţumite de decizia de îngheţare a salariilor din sistemul sanitar şi al asistenţei sociale.

Revendicările noastre sunt foarte simple şi se referă la respectarea legii pentru tot ce înseamnă sănătate, asistenţă socială. Odată cu apariţia legii 153, legea salarizării unice, sănătatea şi asistenţa socială au beneficiat de creşteri salariale. După un an de zile de război adevărat, drept mulţumire pentru activitatea noastră (…), Guvernul Cîţu a venit şi ne-a tăiat creşterea“, a spus preşedintele Sanitas Gorj, Valentin Popa.

La protest a fost prezent şi senatorul PNL de Gorj, Ion Iordache, care a precizat că a venit pentru a fi alături de oamenii care l-au ales parlamentar.

Am venit să vad ce problemă au şi dacă pot să îi ajut cu ceva. Dacă nu există o comunicare între noi, parlamentarii, şi autorităţi şi cetăţeni nu putem ajunge la un rezultat. Este normal ca salariaţii să îşi dorească venituri mai mari, sindicatele trebuie să îşi facă datoria, dar în acelaşi timp trebuie să înţelegem cu toţii că este o perioadă destul de grea“, a afirmat Iordache.

Prefectul Cosmin Pistol a mers în mijlocul protestatarilor şi a discutat cu aceştia.

 

Sanitas MEHEDINȚI – PROTESTUL ORGANIZAT DE FEDERAȚIA SANITAS!

Organizațiile județene SANITAS pichetează Prefecturile și sediul Guvernului pentru susținerea revendicărilor membrilor de sindicat!

 

 CONSTANŢA

Câteva zeci de sindicalişti din cadrul Federaţiei Sanitas au pichetat, timp de o oră, sediul Prefecturii Constanţa, principala nemulţumire a protestatarilor fiind decizia guvernanţilor de îngheţare a salariilor în sectorul bugetar.

Acţiunea de protest s-a desfăşurat fără a se înregistra incidente, iar protestatarii au purtat măşti de protecţie şi au respectat distanţarea fizică.

Printre nemulţumiri, în primul rând, îngheţarea creşterilor salariale pentru personalul din Sănătate şi Asistenţa Socială. Au rămas cu salariile îngheţate doar cei care au salariile cele mai mici, este vorba de personalul tehnic, administrativ, este vorba de infirmieri, îngrijitoare, brancardieri, care ar fi trebuit să primească sume extrem de mici, până la urmă discutăm de o chestiune de principiu. Al doilea lucru, este vorba de neacordarea stimulentului de risc prevăzut în Legea 82. (…) Al treilea lucru, discutăm de faptul că am convenit cu Guvernul, anul trecut, (…) că sporurile cu privire la condiţiile de muncă vor fi raportate la salariile aflate în plată şi vrem să se respecte“, a declarat liderul Sanitas Constanţa, Nicolae Manea.

 

Sanitas TIMIȘ – PROTESTUL ORGANIZAT DE FEDERAȚIA SANITAS!

Organizațiile județene SANITAS pichetează Prefecturile și sediul Guvernului pentru susținerea revendicărilor membrilor de sindicat !

 

OLT

Aproximativ 100 de membri ai Sindicatului Sanitas Olt au pichetat sediul Instituţiei Prefectului Olt, nemulţumiţi de îngheţarea salariilor şi sporurilor în anul 2021, sindicaliştii prezentând prefectului Florin Homorean solicitările lor spre a fi transmise Guvernului.

Liderul Sindicatului Sanitas Olt, Roxana Dumitrescu, a declarat că sindicaliştii solicită aplicarea Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, stabilirea sporului de condiţii prin raportare la salariul de bază aflat în plată precum şi acordarea stimulentului de risc salariaţilor din sistemul de asistenţă socială.

Solicităm să se revină asupra ordonanţei care prevede îngheţarea salariilor şi să se aplice legea salarizării care prevede ca în acest an salariile să fie mărite cu o pătrime din diferenţa între salariile din 2018 şi cele pe care ar trebui să le aibă în 2022. Mai solicităm aplicarea sporurilor la salariul aflat în plată, pentru că acestea sunt aplicate la salariul din 2018, precum şi acordarea stimulentului de risc pentru personalul din asistenţă socială care a fost carantinat în centre alături de persoanele asistate“, a precizat Roxana Dumitrescu.

 

 

CLUJ

Aproximativ 50 de membri ai Federaţiei Sanitas au protestat, în faţa Prefecturii Cluj, împotriva intenţiei Guvernului României de îngheţare a salariilor bugetarilor.

Protestatarii au purtat veste albe şi, printre altele, au scandat “Vrem dreptate pentru sănătate”, “Noi muncim, nu cerşim” şi “Nu se poate fără sănătate”.

Ei cer, printre altele, aplicarea prevederilor Legii nr. 153/2017 – Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, stabilirea sporului de condiţii prin raportare la salariul de bază aflat în plată şi acordarea stimulentului de risc salariaţilor din asistenţa socială.

România este singura ţară din UE care în timp de pandemie recurge la această măsură, care ciunteşte efectiv veniturile salariale de care ar fi trebuit să beneficiem în mod legal. Condiţiile de lucru sunt sub un stres de care nu ne-am mai izbit până acum, cu o încărcătură fizică şi psihică ieşită din comun“, a declarat unul dintre protestatari.

 

 

SUCEAVA

O sută de reprezentanţi ai Sanitas Suceava au protestat, în faţa Palatului Administrativ faţă de îngheţarea veniturilor şi au cerut respectarea legislaţiei scandând.

Protestatarii din sănătate şi asistenţă socială au respectat regulile din starea de alertă ce au permis participarea a doar maximum o sută de persoane, cu păstrarea distanţei de un metru între participanţi şi a măsurilor de protecţie sanitară.

Ei cer aplicarea prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, stabilirea sporului de condiţii prin raportare la salariul de bază aflat în plată, acordare stimulentului de risc salariaţilor din sistemul de asistenţă socială.

Dacă noi vom dormi, salariile pot rămâne îngheţate minim un an, diferenţele salariale să fie la fel de mari între diferitele categorii de salariaţi, stimulentul pentru asistenţa socială să fie doar o promisiune, ca multe altele (…) Tot ce s-a obţinut până acum, mult sau puţin, doar prin pichetări şi greve a fost posibil. De fiecare dintre noi depinde să se mişte lucrurile”, le-a transmis colegilor sindicalişti preşedintele Sanitas Suceava, Romică Balan.

Protestatarii au scandat “Demnitate pentru Sănătate!” şi “Muncim, nu cerşim!”, ţinând şi un moment de reculegere în memoria angajaţilor din sistemul sanitar din judeţ şi din ţară care au murit în urma infectării cu SARS-CoV-2.

Prefectul de Suceava, Alexandru Moldovan, a mers să discute cu grupul de sindicalişti şi le-a mulţumit angajaţilor din sistemul medical pentru ”dedicarea din ultimele 11 luni”, căreia i se datorează situaţia epidemiologică din judeţ, pe care a apreciat-o ca “bună”.

Moldovan a spus că memoriul cu revendicările, care i-a fost lăsat de Sanitas, a fost transmis către Guvern.

“Ştim câte sacrificii aţi făcut. Vom depune toate diligenţele ca solicitările dumneavoastră să găsească un răspuns”, le-a transmis el protestatarilor.

 

 

MARAMUREŞ

Peste o sută de membri din sindicatul Sanitas au protestat, în faţa Instituţiei Prefectului Judeţul Maramureş din municipiul Baia Mare.

Sănătatea este angrenată în prima linie. Este ca şi cum trimiţi la un foc maşinile de pompieri, dar le închizi robinetul şi le spui să mai economisească din apă. Cam asta este gândirea în acest moment şi-i descurajăm pe oameni să mai muncească. Este extenuant să munceşti în acest echipament şase sau opt ore pe zi, dar în acelaşi timp aparţinătorii nu pot să fie alături de pacienţi. Viaţa persoanelor îngrijite depinde exclusiv de personalul medical în aceste momente. Era absolut firesc să laşi această creştere salarială“, a spus preşedintele filialei Sanitas Maramureş, Mircea Ciocan.

Acesta a mai precizat că în cazul unei lipse de reacţie a Guvernului, sindicatele din sănătate vor aplica formula de grevă a “excesului de zel”, adică, lucrătorii vor oferi servicii de asistenţă medicală în spitale strict cât prevede fişa postului.

 

 

ALBA

Zeci de membri Sanitas, proveniţi de la mai multe spitale din judeţ, au protestat în faţa Prefecturii Alba în semn de nemulţumire faţă de prevederile Ordonanţei 226/2020 prin care sunt îngheţate salariile angajaţilor din sănătate şi asistenţă socială.

Este vorba de infirmieri, brancardieri, personal TESA, cărora le sunt blocate salariile, din cauza acestei Ordonanţe, la decembrie 2019. Mai protestăm şi pentru colegii noştri din asistenţă socială, care ar fi trebuit să beneficieze de acel stimulent pentru perioada în care ei au fost izolaţi, împreună cu beneficiarii, pe perioada stării de urgenţă, şi aplicarea sporurilor la salariul de bază tot pentru colegii noştri infirmieri, brancardieri şi personalul tehnico-administrativ“, a declarat liderul Sindicatului Judeţean Sanitas Alba, Adriana Cristea,

Ea a explicat că acestora ar fi trebuit, începând cu 1 ianuarie 2021, să le crească salariul de încadrare cu 25%.

Din cauza acestei Ordonanţe, colegilor noştri le-a fost blocat salariul la (nivelul celui din – n.r.) decembrie 2020. Ei au beneficiat de o singură creştere de salariul, ceilalţi – asistenţi, medici – au adus salariul de încadrare la 2021“, a spus Adriana Cristea.

Liderul de sindicat a susţinut că România este “singura ţară din Uniunea Europeană în care în sistemul sanitar şi cel social au fost blocate şi îngheţate veniturile“.

La protest au fost prezente peste 50 de persoane care, la sugestia liderului de sindicat, au păstrat un moment de reculegere pentru angajaţii din sănătate care şi-au pierdut viaţa din cauza coronavirusului.

 

 

ARGEŞ

Zeci de sindicalişti de la Sanitas au protestat, la Piteşti, faţă de intenţia autorităţilor de a îngheţa salariile personalului din sectorul bugetar.

Protestul s-a desfăşurat în Piaţa Vasile Milea din Piteşti, în faţa sediului Instituţiei Prefectului Argeş.

Participanţii la protest erau îmbrăcaţi cu halate albe şi purtau steaguri cu însemnele organizaţiei sindicale, precum şi pancarte cu mesaje adresate autorităţilor. Pe lângă mesaje precum “Respectaţi Legea 153/2017″ sau “#epuizaţi”, sindicaliştii au solicitat recunoaşterea bolilor profesionale şi acordarea stimulentului de risc.

Acţiunea sindicaliştilor s-a desfăşurat fără incidente, zona în care s-a desfăşurat protestul fiind supravegheată de jandarmi.

 

 

BRAŞOV

Membrii Sanitas au protestat, şi la Braşov, în faţa sediului prefecturii. Liderul braşovean al organizaţiei sindicale, Paul Negoescu, a prezentat, de asemenea, într-o şedinţă extraordinară a Comisiei Judeţene de Dialog Social, revendicările sindicale.

Acestea vizează aplicarea legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice; stabilirea sporului de condiţii de muncă prin raportare la salariul de bază aflat în plată şi acordarea stimulentului de risc salariaţilor din asistenţa socială.

La solicitarea reprezentanţilor Sindicatului Medisan-Sanitas Braşov, prefectului Mihai Cătălin Văsii va transmite aceste revendicări Guvernului, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, în cursul zilei de marţi, a precizat, într-o informare, Instituţia Prefectului.

 

 

HARGHITA

Un număr de 60 de persoane au participat la protestul organizat de Sindicatul Sanitas Harghita şi au pichetat sediul Instituţiei Prefectului, nemulţumite de faptul că salariile şi sporurile le-au fost îngheţate şi nu vor beneficia de mărirea de salariu preconizată în 2021.

Preşedintele Sanitas Harghita, Nyulas Emma, a declarat pentru AGERPRES că în urma aprobării Ordonanţei de Urgenţă 226, salarizarea rămâne la acelaşi nivel ca în anul 2020, iar sporurile la nivelul lunii decembriei, iar mărirea salarială de 25%, prevăzută în legea 153, nu va fi acordată.

În această creştere ar fi intrat tot personalul care este cu salarii mici, începând de la portar, infirmiere, femei de curăţenie, registratori, personalul muncitor din spitale şi de la asistenţă socială, precum şi cei din birouri. ( …) Este o nedreptate şi asta cerem: ca să se respecte Legea 153, aşa cum ea a fost iniţiată din primul moment, cu toate că şi ea a fost comentată dar, totuşi, ar fi adus, cât de cât, măcar un 50 lei în buzunarul acelui om care are un salariu mic. Şi cei din asistenţa socială sunt afectaţi de îngheţarea salariilor şi, în plus, ei nu au primit niciun drept şi nicio compensare, niciun stimulent pe toată perioada stării de urgenţă sau a stării de alertă, aici, în Harghita“, a spus Nyulas Emma.

Aceasta a mai arătat că atât personalul sanitar, cât şi cel care lucrează în sistemul de asistenţă socială şi-a asumat riscuri mari, iar acum încep să apară cazuri de epuizări fizice şi psihice, care afectează procesul de îngrijire a bolnavilor.

Liderul Sanitas Harghita şi-a exprimat speranţa că ordonanţa de urgenţă va fi modificată şi a punctat faptul că în ţările care se confruntă cu criza sanitară generată de COVID “personalul medico-sanitar şi cel de îngrijire, dar şi cei din asistenţă socială sunt mai bine priviţi şi au şi alte drepturi salariale”.

O delegaţie a protestatarilor a fost primită de prefectul judeţului, Ion Proca, la cererea sindicaliştilor fiind convocată şi şedinţa comisiei de dialog social.

Prefectului i-a fost înmânat un memoriu cu revendicările protestatarilor, care va fi înaintat Guvernului României,

 

 

PRAHOVA

Zeci de sindicalişti din cadrul Sanitas Prahova au protestat, în faţa sediului Prefecturii Prahova, cerând aplicarea legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dar şi stabilirea unor sporuri şi acordarea unor stimulente şi pentru angajaţii din asistenţa socială.

Protestatarii au scandat “Hoţii” şi “Astăzi suntem noi la voi, mâine sunteţi voi la noi”.

Aceştia s-au arătat nemulţumiţi de refuzul Guvernului de a respecta legea şi de a acorda salariile cuvenite pentru anul 2021 salariaţilor din sănătate şi asistenţă socială.

 

 

 

 

 

 

 

Lupta de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878)

Atacul de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878), în viziunea pictorului Nicolae Grigorescu

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Lupta de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878) - Parte a Războiului de Independență al României

Lupta de la Smârdan s-a desfășurat în ziua de 12/24 ianuarie 1878 în satul Smârdan, sangeacul Vidin, vilaietul Dunării, Imperiul Otoman. Satul aparține astăzi de localitatea Inovo din regiunea Vidin, Bulgaria. Conflictul militar a reprezentat o luptă dintre trupele armatei române și cele otomane din timpul Asediului de la Vidin.

Lupta de la Smârdan a avut un rol decisiv în operațiunea militară care s-a înfăptuit în zilele de 12-14/24-26 ianuarie 1878 și care avea ca scop principal, cucerirea de către Armata Română a liniei fortificate exterioare a Cetății Vidin și izolarea garnizoanei otomane de liniile de comunicații terestre exterioare.

Lupta în sine, a fost parte a unei acțiuni desfășurate de trupele Diviziilor 1, 2 și 4 și ale Brigăzii de Roșiori românești, pentru a ocupa și a păstra principalele poziții fortificate de la Novoselo, Smârdan și Inovo. În plus, acțiunile prevedeau și cucerirea a altor puncte de rezistență înaintată din jurul Vidinului – Tatargik, Rupcea, Rainovcea și Capitonovcea.

Rezultatul luptei a fost favorabil trupelor atacatoare române, care au ocupat în prima zi, principalele amplasamente disputate – Smârdanul și Inova, precum și Tatargik, Rupcea și Rainovcea. Ulterior ele s-au consolidat pe poziții, au reușit să reziste contraatacului otoman de a doua zi și au extins, fiind în urmărirea inamicului, în a treia zi, aria punctelor de rezistență înaintată cucerite cu Capitonovcea, Kerimberg, Ceiselo și Kutova, aflate între Inova și Dunăre.

Din cauza ceții foarte dense, atacul asupra punctului fortificat Novoselo a fost împiedicat.

Acțiunile desfășurate în zilele de 12-14 ianuarie, au finalizat împresurarea Cetății Vidin și au permis ulterior un amplasament favorabil artileriei române, astfel încât aceasta să poată executa în mod eficient trageri asupra fortificațiilor orașului asediat. Din cauza vremii nefavorabile, asaltul general asupra cetății a trebuit însă să fie amânat.

Amintirea evenimentului a fost păstrată prin monumente comemorative și lucrări de artă. Dintre acestea, se distinge tabloul lui Nicolae Grigorescu intitulat „Atacul de la Smârdan”, care a intrat ca model-reper iconografic cu valoare de simbol în conștiința populară și a devenit imaginea emblematică a întregului efort militar de obținere a independenței naționale.

 

Context

Militar strategic și politic extern

După capitularea Plevnei, continuarea operațiilor militare de către Armata Română la sud de Dunăre a avut ca obiectiv ocuparea militară a câtorva puncte aflate la sudul fluviului, în apropierea acestuia. Aceasta urma să servească atât înlăturării pericolului de violare a teritoriului național, cât și să sprijine obiectivul politic al Guvernului Român de a participa la negocierile de pace.

Unul dintre aceste puncte se afla la Vidin în vestul Bulgariei. De aici, gruparea de trupe otomane putea pe de o parte să pună în pericol flancul drept al Armatei Imperiale Ruse aflate în ofensivă spre Balcani, iar pe de altă parte avea oportunitatea de a declanșa o acțiune ofensivă asupra teritoriului Regatului României. În acest context, două mari unități incluse prin noua ordine de bătaie a Corpului de Vest - Diviziile 1 și 4, au fost îndreptate în marș spre Vidin pentru a fixa efectivele inamice din vestul Bulgariei.

 

Geografic și tactic

Cetatea Vidinului prezenta o importanță strategică semnificativă. Aceasta acoperea una dintre liniile de comunicații principale de la nord la sud spre interiorul Peninsulei Balcanice, care ocolea centrul Munților Balcani. De asemenea, ea amenința flancul drept al oricărei acțiuni militare îndreptate spre centrul Bulgariei și, dată fiind apropierea de frontiera cu Serbia, descuraja orice acțiune inamică a cărei bază de plecare ar fi fost teritoriul Serbiei.

Căile de comunicații în nordul Peninsulei Balcanice în secolul XIX (1885) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Căile de comunicații în nordul Peninsulei Balcanice în secolul XIX (1885) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Amenajarea defensivă a Vidinului, făcea ca spre est cetatea să fie apărată de un zid de aproape 3 km, dotat la intervale regulate cu forturi. Zona terestră dinspre vest dispunea de două incinte fortificate, una sub forma unui semicerc cu raza de 600 m care dispunea de șanțuri inundabile și una lungă de peste 6 km aflată a 1-2 km de prima, întărită de 10 forturi dotate cu artilerie.

Cea de-a doua incintă era separată printr-o câmpie mlăștinoasă de o linie fortificată exterioară, ocupată de trupe. Datorită mlaștinilor, accesul spre Vidin nu se putea face decât prin intermediul liniilor de comunicații care legau cetatea de satele din hinterlandul său, sate care fuseseră incluse în această linie fortificată exterioară.

Ansamblul fortificat otoman de la Vidin și dispunerea pe teren a trupelor, în timpul Asediului de la Vidin - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ansamblul fortificat otoman de la Vidin și dispunerea pe teren a trupelor, în timpul Asediului de la Vidin – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Apropierea de Vidin se făcea pe trei căi terestre de comunicații: dinspre sud pe ruta Belogradcik – Nazâr-Mahala (astăzi inclus în localitatea Dunavți) – Vidbol (astăzi inclus în localitatea Dunavți) – Vidin, dinspre vest pe ruta Belarada (astăzi Bela Rada) – Novoselo (astăzi Novo Selo) – Vidin și dinspre nord pe ruta Florentin – Capitonovcea (astăzi Kapitanovți) – Vidin.

Aceste căi de comunicații erau apărate de astfel de puncte întărite aflate: spre sud – la Nazâr-Mahala (astăzi inclus în localitatea Dunavți), spre vest – la Novoselo și Belarada, iar spre nord – la Smârdan, Inova (astăzi reunite în localitatea Inovo) și Capitonovcea.

Alte puncte înaintate de rezistență se aflau la Tatargik, (astăzi Slana Bara), Rupcea (astăzi Rupți) și Rainovcea (astăzi Akațievo). Punctele înaintate de rezistență opuse unei ofensive terestre spre Vidin, erau Nazâr-Mahala, Novoselo, Smârdan și Inovo, iar dintre acestea cele mai importante erau cele de la nord-vest, Smârdan și Inova, amenajate cu artilerie Krupp și aflate la circa 5 km nord-vest de Vidin.

Garnizoana cetății, avea un efectiv de 12.000 de oameni, aflați sub comanda lui Mehmed Izzet Pașa. La declanșarea războiului, aici se aflau 55 de batalioane de infanterie, 6 escadroane de cavalerie și 15 baterii de artilerie.

 

Preludiul

Efectivelor otomane, le-au fost opuse forțe atacatoare românești cu un efectiv de 15.460 de infanteriști, 2.000 de cavaleriști (respectiv 15.435 de infanteriști și 2149 de cavaleriști după o altă sursă)

 

Acțiuni de luptă prealabile

În acțiunea de blocare a Vidinului, primul punct ocupat a fost Nazâr-Mahala, cucerit la 29 decembrie 1877 după o scurtă rezistență, iar la 2 ianuarie un contraatac otoman destinat să împiedice organizarea blocadei, a fost respins de focul artileriei, la Novoselo.

Un consiliu de război ținut la date de 9 ianuarie 1878, a aprobat planul de a fi restrâns „cercul de investire” din jurul Vidinului. Până la 10 ianuarie 1878 împresurarea întregului ansamblu fortificat fusese terminată și Marele Cartier General român a decis cucerirea punctelor înaintate de rezistență pentru izolarea definitivă a cetății: în sectorul 1 Sud a Tatargikului, în sectorul 2 Vest a localităților Novoselo, Rupcea și Rainovcea, iar în sectorul 3 Nord a Smârdanului, precum și a satelor Inova și Kapitanovcea.

La data de 11 ianuarie, comandamentul Diviziei a 2-a a întreprins o acțiune de cercetare și, ca urmare a rezultatelor obținute un nou consiliu de război a luat hotărârea de a se declanșa a doua zi – pe 12 ianuarie, atacul simultan asupra pozițiilor otomane de la Novoselo, Smârdan și Inova.

 

Dispozitivul trupelor române

După cucerirea localității Nazâr-Mahala, terenul a fost împărțit în trei sectoare destinate unor structuri de comandament precise, fiecare axat pe câte o cale de comunicație cu Vidinul. Aceste sectoare au format un dispozitiv semicircular cu flancurile pe Dunăre și au fost:

- 1 Sud – axat pe drumul Vidin – Nazâr-Mahala, ocupat de Divizia a 4-a și aflat între Dunăre și pârâul Belarada, în dreptul satului Tatargik

- 2 Vest – axat pe drumul Vidin – Belarada, ocupat de Divizia 1 până la pârâul Topolovița și care avea în față poziția otomană de la Novoselo

- 3 Nord – situat în fața întăririlor de la Smârda, Inova și Capitonovcea. Acestui sector care se întindea până la pârâul Delena, i-a fost destinată Brigada 2 din Divizia 2, întărită cu Regimentul 9 Dorobanți din Divizia 1.

- un sector nenumerotat aflat la stânga sectorului 3 Nord până la Dunăre, unde operau câte 3 escadroane din Regimentele 2 și 8 Călărași din Divizia 1, precum și 2 ecadroane din Regimentul 5 Călărași din Divizia 2, alături de Regimentele 1 și 2 Roșiori din Brigada de Roșiori, aflată în rezerva Marelui Cartier General.

Intrarea trupelor în respectivul dispozitiv s-a finalizat pe 9/21 ianuarie. În consiliul de război de la 11 ianuarie, pentru atacul celor 2 poziții de la Smârdan și Inova au fost destinate trupele Diviziei 2, sprijinite la stânga de către Brigada de Roșiori și de către Regimentele 2 și 8 Călărași, iar la dreapta de către Regimentul 3 Dorobanți din Divizia 1.

Acțiunea principală a Diviziei 1 urma să fie reprezentată de ocuparea satului Novoselo și de executarea de trageri de artilerie asupra pozițiilor de la Smârdan. Divizia 4 urma să ocupe satul Tatargik și ulterior trebuia să concentreze focul spre rezervele inamice care urmau să fie aruncate în luptă spre Novoselo, executând trageri de artilerie asupra Vidinului.

Călărașul - de Sava Henția - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Călărașul – de Sava Henția – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Pozițiile otomane de la Smârdan și Inova

Cele două poziții fortificate se aflau pe o înălțime care, odată cucerită, ar fi permis ulterior o amplasare favorabilă a artileriei române, astfel încât aceasta să poată executa trageri eficiente asupra cetății. Ele erau sprijinite de trei amplasamente de artilerie, fiecare ocupate de câte două tunuri Krupp și de câte un batalion de infanterie. Batalioanele erau dispuse, unul la stânga satului Smârdan, unul între Smârdan și Inova și unul între Ionova și Capitonovca. Cele 3 redute comunicau între ele prin șanțuri, iar în satul Smârdan, fiecare casă fusese transformată într-un punct de rezistență.

 

Pozițiile otomane de la Novoselo

Avantajele defensive ale fortificațiilor de la Novoselo erau reprezentate atât de apropierea acestora de Vidin – în raport cu alte puncte de rezistență înaintată, precum și de faptul că se aflau în bătaia tunurilor de la Smârdan și Inova. Localitatea se afla pe o colină, iar datorită mlaștinilor, apropierea de Novoselo nu se putea face decât pe șosea.

 

Lupta

În dimineața zilei de 12 ianuarie 1878, o ceață groasă care avea să împiedice mult acțiunea trupelor române, acoperea totă zona Vidinului.

Era un frig ce te pătrundea până la oase, și o negură grozavă, de nu zăreai înainte la câțiva pași; parcă era un giulgiu ce învăluia cerul și pământul. Pâcla, aci se îngroșa mai tare, aci parcă se mai subția nițel, după cum o răscolea mai tare sau mai furtunos vântul înghețat ce venea dinspre Dunăre
—Locotenent colonel Căplescu

Începând cu ora 7 dimineața, 136 de tunuri ale artileriei române a Corpului de Vest comandate de colonelul Iuliu Dunca, incluzând bateriile de coastă și de câmp amplasate la Calafat ale Diviziei 5, au început să execute foc susținut asupra Vidinului. Tragerile au durat jumătate de oră, iar după încetarea acestora, a urmat atacul infanteriei.

Iuliu Dunca, născut ca Iulius Dunca de Sajó (Şieu), (n. 7 ianuarie 1825, Botoşani – d. 24 decembrie 1907, Lausanne) a fost un general de brigadă român, comandant de diferite divizii române şi prefect al judeţului Constanţa - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iuliu Dunca, născut ca Iulius Dunca de Sajó (Şieu), (n. 7 ianuarie 1825, Botoşani – d. 24 decembrie 1907, Lausanne) a fost un general de brigadă român, comandant de diferite divizii române şi prefect al judeţului Constanţa - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

Sectoarele 1 Sud și 2 Vest

În sectorul Diviziei 4, un detașament de atac format din Regimentele VIII de Linie și 2 Dorobanți, alături de Batalionul 3 Vânători și un pluton din Compania 3 Săpători-mineri, a atacat cu susținere de artilerie și a ocupat rapid (într-o jumătate de oră) satul Tatargik din Sectorul 1 Sud, fără a întâmpina rezistență.

Destinat să ocupe satul Novoselo din Sectorul 2 Vest, Regimentul I de Linie a greșit drumul din cauza ceții și a ajuns tot la Tatargik, atacul asupra punctului fortificat de la Novoselo nemaputând fi lansat de acesta din cauza negurii foarte dese.

Aflat sub protecția tunurilor de la Smârdan și Inova, Novoselo a fost spre prânz atacat de un regiment de dorobanți, într-un context în care atacul asupra pozițiilor de la Smârdan a fost întârziat din cauza ceții și intenția atacului a fost numai de a ține ocupată apărarea la Novoselo, în timp ce urma să aibă loc atacul principal, la Smârdan.

Apărarea otomană, pentru a opri accesul trupelor române pe șosea, s-a concentrat asupra unui pod, ajungându-se la luptă la baionetă. Sub presiunea atacatorilor, trupele turcești au început să se retragă la un moment dat lent, pe șosea.

În sectorul Diviziei 1, o coloană formată din subunități ale Regimentelor 4 și 15 Dorobanți a atacat Rupcea, iar Batalionul 1 din Regimentul 3 Dorobanți, Rainovcea. Către prânz, trupele Diviziei 1 au ocupat Rupcea și Rainovcea.

 

Sectorul 3 Nord

Pentru cucerirea localităților întărite Smârdan, Inova și Capitonovcea, s-au dat cele mai puternice lupte. Acestea au fost precedate de o pregătire de artilerie care a durat 2 ore.

La ora 7, desfășurate în tiraliori, câteva companii otomane au pornit o acțiune de cercetare pornind de la Smârdan. Apropiindu-se la 800 de m de liniile românești, au fost întâmpinate de către infanterie cu foc, drept care s-au retras ripostând la baza de plecare, după care bateriile românești au efectuat trageri asupra pozițiilor inamice.

Ulterior, trupele române au desfășurat o acțiune de cercetare prin intermediul unei companii de infanterie sprijinită de un escadron de călărași. Acestea au raportat că inamicul ocupă pozițiile din fața Smârdanului, fără a ocupa și satul propriu-zis. Atacul Diviziei 2 însă, în prima fază, a fost întrerupt datorită îngroșării ceții.

 

Prima fază: cucerirea redutei de la Smârdan

Mihail Cristodulo Cerchez (n. 8 iunie 1839, Bârlad — d. 12 iulie 1885, Iași) a fost un general român, care a condus trupele române în Războiul de Independență (1877) la Grivița, Bucov, Opanez, Smârdan, Plevna, Vidin. A fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. În semn de recunoștință pentru tot ce a făcut în Războiul pentru independența Bulgariei, poporul bulgar i-a ridicat un bust în fața Mausoleului Ostașului Român de la Grivița - foto preluat de pe cultural.bzi.ro

Mihail Cristodulo Cerchez (n. 8 iunie 1839, Bârlad — d. 12 iulie 1885, Iași) a fost un general român, care a condus trupele române în Războiul de Independență (1877) la Grivița, Bucov, Opanez, Smârdan, Plevna, Vidin.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org - foto preluat de pe cultural.bzi.ro

Ca urmare a celor aflate în timpul acțiunii de cercetare, generalul Cerchez a decis atacul asupra pozițiilor otomane. Organizarea liniei de atac și a forțelor de sprijin, a inclus:

- O coloană de atac formată din două eșaloane:

a) un prim eșalon în prima linie. Acesta a fost format din Regimentul IV de Linie cu batalioanele alăturate, având în dreapta Batalionul 2 din Regimentul VI de Linie – cu o companie de rezervă, însoțită de o secție de artilerie. Comanda eșalonului a fost asigurată de către locotenent-colonelul Ion Cotruț.

Acest eșalon a fost împărțit în două detașamente de atac, primul – pus sub comanda locotenent-colonelului Gheorghe Teleman, urmând să atace reduta în centrul și în flancul drept, iar cel de-al doilea – pus sub comanda maiorului Eftimie Ulescu, urmând să atace reduta în flancul stâng, asigurat fiind în dreapta de către Escadronul 1 din Regimentul 8 Călărași.

Gheorghe Teleman (n. 22 octombrie 1838, Iași - d. 4 iulie 1913, Huși) a fost un general și om politic român - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Gheorghe Teleman (n. 22 octombrie 1838, Iași – d. 4 iulie 1913, Huși) a fost un general și om politic român – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

b) un al doilea eșalon reprezentat de Regimentul 9 Dorobanți, în rezervă.

- asigurarea pe flancuri și sprijinirea atacului principal urma să se facă din pozițiile ocupate de cinci escadroane ale Regimentelor 2 (4 escadroane) și 8 Călărași (Escadronul 1) aflate în stânga, de Escadronul 4 din Regimentul 5 Călărași în dreapta și de un batalion din Regimentul 3 Dorobanți.

- artileria de sprijin urma să fie asigurată de cinci baterii amplasate în apropierea Smârdanului, Bateriile 2 și 4 din Regimentul 3 Artilerie, 1 Călăreață (trei secții ale Brigăzii de Roșiori) și 2 din Regimentul 2 Artilerie.

- siguranța terenului dintre flancul stâng al Diviziei 2 și Dunăre urma să fie asigurată de Brigada de Roșiori Crețeanu.

Roșiorul - de Ștefan Luchian - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Roșiorul – de Ștefan Luchian – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ordinul generalului Cerchez a preconizat înaintarea până la 500 de m de inamic, moment în care trebuia deschis focul. Dacă s-ar fi întâmpinat rezistență, trupele ar fi urmat să se retragă. Impulsul pentru atac a fost dat de colonelul Ștefan Fălcoianu, iar la ora 14,30 (14,20 după o altă sursă) după semnalul dat de trei salve de artilerie, trupele – în fruntea cărora se afla locotenent-colonelul Ion Cotruț, au pornit la asalt.

Trupa mergea în liniște, o ușoară șoaptă a ofițerilor se auzea din când în când, care stimula soldații să meargă în linie. Terenul era acoperit de zăpadă și marșul se făcea cam cu anevoință
—Locotenent colonel Ion Cotruț

Acestea au fost întâmpinate la 600 de m de Smârdan de un violent foc de infanterie și de artilerie. Cotruț a ordonat gorniștilor să sune atacul la primele focuri otomane și – în timp ce ceața mai persista, infanteriștii s-au repezit în strigăte de „Ura !” asupra pozițiilor inamice, dar supuși focului de infanterie și tirului de artilerie, aceștia au fost siliți să se adăpostească în teren.

Cu toate acestea mișcarea trupelor române a continuat în flancul stâng al atacului (Detașamentul Ulescu), cu energie, în sprijinul acestui flanc venind ca întărire unul din batalioanele Regimentului 9 Dorobanți (celălalt batalion al său a fost păstrat în continuare ca rezervă, pentru situații de criză).

Două companii din Regimentul VI de Linie, au executat o manevră de învăluire a pozițiilor otomane prin flancul drept, în timp ce Escadronul 1 Suceava al Regimentului 8 Călărași aflat sub comanda căpitanului Gheorghe Tănăsescu, a șarjat pentru a opri un contraatac inamic susținut de 400 de militari turci veniți în ajutorul redutei și destinat a opri manevra de flancare.

Pătruns în flancul și în spatele redutei, Detașamentul Teliman a atacat la baionetă. Ajunse la parapetele întăriturilor otomane, 2 companii din Regimentul VI de Linie au început escaladarea acestora pătrunzând în întăritură, avându-l pe maiorul Eftimie Ulescu în frunte, în timp ce o altă companie din Regimentul IV de Linie, amenința inamicul dinspre stânga.

Cu inamicii invadându-le poziția, amenințați din flancuri și în pericol de a fi încercuiți, soldații otomani din redută fie s-au predat, fie pentru a evita încercuirea, s-au repliat cu repeziciune spre satul Smârdan sau spre cea de-a doua redută.

Cu două companii ale Regimentului VI de Linie, locotenent-colonelului Cotruț s-a lansat în urmărirea inamicului și ajuns în satul Smârdan, s-a angajat într-o prelungită luptă de stradă, fiecare casă fiind transformată de otomani într-un cuib de rezistență (pentru trupele române lupta de la Smârdan a constituit o premieră, fiind prima luptă de stradă dusă de Armata Română modernă).

În acest timp Companiile 5 și 7 ale Regimentului VI de Linie au rămas sub comanda maiorului Ulescu pe loc, pentru a dezarma și pentru a păzii prizonierii.

 

A doua fază: cucerirea redutei intermediare

În acest timp maiorul Ulescu remarcând prelungirea luptei în sat mai mult decât era de așteptat și văzând că soldații români păreau la un moment dat puși în dificultate de rezistența apărătorilor, din proprie inițiativă a pornit în ajutor cu alte 2 companii ale Regimentului VI de Linie și cu o mare parte a soldaților Regimentului IV de Linie (în total 5 companii).

Atacând Smârdanul dinspre nord, pe drum Detașamentul Ulescu a fost atacat din flanc cu foc, din reduta otomană situată între Smârdan și Inova. Ca urmare, detașamentul a executat o întoarcere de front și a pornit la asaltarea celei de-a doua redute împreună cu o companie din Regimentul IV de Linie venită în sprijin, aflată sub comanda căpitanului Vidulescu.

Sub focul artileriei otomane, soldații au parcurs drumul până la redută și au pătruns în interiorul acesteia cucerind-o, în sprijin venind și Batalionul 1 din Regimentul 9 Dorobanți.

Dorobanțul - de Nicolae Grigorescu - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Dorobanțul – de Nicolae Grigorescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

A treia fază: cucerirea redutei de la Inova

Dat fiind că trupele inamice stăpâneau încă reduta de la Inova și satul din spatele acesteia, Regimentul 9 Dorobanți a primit ordin de la generalul Cerchez să continue atacul spre respectiva redută.

Sub un puternic foc inamic, dorobanții au trecut prin apa rece ca gheața a unui pârâu adânc de 1 m. După traversarea acestuia, trupele inamice au început să cedeze s-au retras prin Inova, spre Vidin. La ora 16 și 30 de minute, după aproximativ 2 ore de la pornirea atacului, cele 3 redute și satul Inova fuseseră cucerite.

 

A patra fază: cucerirea satului Smârdan

În satul Smârdan, soldații Regimentului VI de Linie au continuat lupta de stradă. Fumul prafului de pușcă și ceața au creat o atmosferă de infern, în care soldații românii nu-și puteau da seama de unde se trage.

Ocuparea celor 3 redute și a satului Inova, precum și venirea în sprijin a câtorva grupe de infanteriști din Regimentul IV de Linie au făcut să se diminueze rezistența apărătorilor Smârdanului și spre seară satul a fost cucerit, dar din afara satului, otomanii au continuat să tragă dintr-o o casă de piatră cu 2 etaje care era o adevărată fortăreață.

Aceasta reprezenta clădirea telegrafului din localitate și în același timp un puternic nod de rezistență, care până la urmă a fost luat cu asalt. Otomanii fiind alungați din sat, în urmărirea acestora a pornit Escadronul „Suceava” din Regimentul 8 Călărași, sub comanda căpitanului Gheorghe Tănăsescu.

Odată cu căderea întunericului, lupta s-a sfârșit.

 

Consolidarea pe poziții

În fortificațiile cucerite au fost dislocate la Smârdan Batalionul 2 din Regimentul VI de Linie, la Inova Regimentul IV de Linie, precum și Escadroanele 2 și 3 din Regimentul 8 Călărași și 1 și 2 din Regimentul 2 Călărași venite de la Alvagii (astăzi Maior Uzunovo).

În timpul nopții – pe un frig intens, trupele române au rămas pe pozițiile cucerite, instalând avanposturi la marginea dinspre Vidin a satelor Smârdan și Inova și trimițând recunoașteri spre Capitonovcea, acolo unde se concentraseră trupele otomane scăpate.

În așteptarea unui previzibil contraatac, artileria a fost retrasă, la Dânkovița (astăzi Dinkovița) în rezervă, iar Brigada de Roșiori a fost desemnată să supravegheze spre Capitonovcea, mișcările inamice. În fața satului Inova a fost instalat pe poziții batalionul de rezervă al Regimentului 9 Dorobanți și Batalionul 2 din Regimentul 3 Dorobanți. Regimentul IV de Linie a fost păstrat în rezerva generală, pentru a supraveghea flancurile pozițiilor amice.

 

Respingerea contraatacului otoman

În ziua de 13/25 ianuarie ora 8 (ora 7,30 după o altă sursă), un contraatac destinat să recucerească Inova a fost declanșat dinspre Capitonovcea de către trupele otomane, un lanț des de tiraliori urmat de șiruri de companii inamice, pornind să avanseze cu sprijin de artilerie către liniile românești.

Dinspre Smârdan, 6 batalioane de infanterie și artileria regrupată la Dânkovița, au fost trimise în ajutorul Inovei. La 150 de m de liniile românești, în flancul drept al coloanelor de atac turcești, au șarjat trupele române de roșiori, iar un batalion din Regimentul VI de Linie a început să execute o manevră de învăluire în flancul stâng al trupelor atacatoare, în timp ce Regimentul IV de Linie a continuat să asigure linia frontului.

Avântul asaltului inamic a fost astfel frânt și soldații turci aflați în inferioritate, au fost nevoiți să se retragă cu pierderi mari, urmăriți rapid și hărțuiți de trupele române până la marginea satului Capitonovcea.

La 14/26 ianuarie, trupele otomane au avut o ultimă tentativă de a recuceri punctele de rezistență ale perimetrului exterior al apărarii Vidinului. Efortul acestora de luptă a fost îndreptat spre recuperarea satului Tatargik, dar încercare otomană de recucerire a satului a fost respinsă.

Aflată în urmărirea coloanei de atac turcești, cavaleria română a ocupat în aceeași zi Capitonovcea, Kerimberg (astăzi Pokraina), Ceiselo (astăzi Antimovo) și Kutova (astăzi Kutovo) – aflate între Inova și Dunăre. Cucerirea acestor localități, a finalizat împresurarea Vidinului.

 

Consecințele

Calităților combatante etalate în foc de către trupele teritoriale (dorobanți și călărași) și de către cele ale armatei regulate, li s-au adăugat măsurile luate de comandamentul român, atât de omogenizare a unităților tactice – cu efecte dintre cele mai pozitive pentru capacitatea de luptă, cât și de organizare compozită a coloanelor de atac. Astfel se întâmplase și la Grivița, dar tot la fel ca acolo, biruința de la Smârdan a fost una obținută cu mari sacrificii.

În timpul luptei de la Smârdan pierderile umane au fost reprezentate de partea română de 96 de morți (din care 4 ofițeri) și 300 de răniți, iar de partea otomană de peste 350 de morți și răniți (peste 400 după o altă sursă) și de 300 de prizonieri. Au fost capturate de asemenea 4 tunuri Krupp de calibrul 87 și o importantă cantitate de muniție, iar din reduta de la Inova, un steag otoman.

În zilele de 12-13/24-25 ianuarie totalul pierderilor românești s-a ridicat la 238 de morți (din care 5 ofițeri) și 370 de răniți, iar totalul pierderilor otomane la 700 de morți și răniți și 300 de prizonieri.

Luptele din zilele de 12-13/ 24-25 ianuarie au finalizat împresurarea Cetății Vidin, iar numele satului Smârdan a devenit un simbol pentru victorie. Cu toate acestea, datorită vremii nefavorabile asaltul general asupra cetății a trebuit să fie amânat și s-a decis efectuare prealabilă a unui bombardament de artilerie, atât de către tunurile de la Calafat, cât și de cele din jurul Vidinului.

 

In memoriam

La Smârdan a fost inaugurat un cimitir în care au fost înmormântați în două gropi comune 286 de soldați și ofițerii români care au murit în Războiul de Independență. În perioada Primei Conflagrații Mondiale cimitirul a fost distrus.

Conform unei înțelegeri dintre guvernele român și bulgar, în anul 1897 a fost inaugurat, tot la Smârdan, peste un osuar al militarilor români morți în luptele din regiunea Vidinului, un monument care reprezintă statuia zeiței Victoria, operă a lui Karl Storck.

Acesta a fost distrus într-o noapte a anului 1913, pe fondul manifestărilor antiromânești de după intrarea Armatei Române în Bulgaria în timpul celui de-Al doilea Război Balcanic și după Pacea de la București, de către naționaliștii bulgari.
cititi mai mult despre Cimitirul militarilor români de la Smârdan (Vidin) pe ro.wikipedia.org

Fostul monumentul comemorativ de la Smârdan. Pe soclu se afla zeița Victoria - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Fostul monumentul comemorativ de la Smârdan. Pe soclu se afla zeița Victoria – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Un monument ronde-bosse din bronz supranumit „Marița”, în cinstea unei fete române în vârstă de 15 ani din zona Timocului, ucisă de soldații Imperiului Otoman la 9 ianuarie 1878 în timp ce ducea apă militarilor români din zona Smârdanului, a fost inaugurat la Smârdan în 1905 de către aromâni, în apropierea Cimitirului militarilor români. Monumentul a fost distrus prin dinamitare de bulgari, în 1917.

Ținând cont de faptul că pictorul Nicolae Grigorescu se aflase printre cei a căror menire a fost să surprindă pe viu scene de luptă în campania de la sud de Dunăre, primăria Bucureștiului din acele vremuri i-a comandat acestuia o pictura intitulată Atacul de la Smârdan, finalizată după 7 ani, în 1885. Tabloul lui Grigorescu a intrat ulterior ca model-reper iconografic cu valoare de simbol direct în conștiința populară, devenind imaginea emblematică a întregului efort militar de obținere a independenței naționale,

Atacul de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878), în viziunea pictorului Nicolae Grigorescu - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Atacul de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878), în viziunea pictorului Nicolae Grigorescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Henryk Dembitzky a contribuit în 1880 la Calendarul pentru toți românii cu o litografie colorată cu același subiect, iar George Demetrescu Mirea a realizat și el după mai mulți ani de la terminarea Războiului de Independență (posibil în 1889), o pictură în care a figurat lupta de la Smârdan.

De asemenea, Johann Nepomuk Schönberg în litografia Carol I al României în capul Armatei Sale din campania Războiului din 1877-1878, a ilustrat într-una dintre scenele mai mici din jurul scenei centrale, episodul Smârdan. Din tematica subiectului Smârdan există și o schiță atribuită lui Carol Popp de Szathmári, intitulată Soldați români în fața redutei de la Smârdan, iar în România comunistă este menționată apariția lucrării Ecaterinei Zăinescu, Veteranul Mihai Buțureanu explicând atacul de la Smârdan.

Soldaţi români în faţa redutei de la Smârdan - de Carol Popp de Szathmári - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Soldaţi români în faţa redutei de la Smârdan – de Carol Popp de Szathmári – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Poetul George Coșbuc a scris poezia La Smârdan ce a fost publicată în volumul intitulat Cântece de vitejie în anul 1904. Ea a apărut și în anul 1896 în Revista Literatură și artă.

 

La Smârdan

de George Coșbuc

Neam român, văzui odată
Oastea Domnului Mihai
Zicea Dunărea-ntristată:
Fulger îns-atunci erai,
Și-alergând prin cer furtuna
Cânta vorbe românești
Astăzi stau și-ascult întruna
Și mă uit, și nu mai ești!

Dar abia rosti cuvântul
Dunărea, vuind prin văi,
Și văzu gemând pământul
Și de cai și de flăcăi.
Zornet auzi prin zare,
Cum se-ncheagă stol cu stol
Și năprasnică răsare
Oastea domnului Carol.

Jalnic tu-ți doinești durerea
Dunăre, și iat-acum!
Din mormânt ieși puterea
Și-nzadar îi stai în drum.
Trec voinicii peste tine;
Mersul lor e zbor de fulg,
Și din mâinile strâine
Stema libertății smulg.

Tresăriră iuți românii
Căci aminte și-au adus
Cât s-au străduit bătrânii
Steagul să ni-l ție sus,
Câte plângeri ne-ntrerupte
În mormânt or fi vărsat,
Că nepoții fug de lupte
Și că steagul e-nchinat.

Dunăre,-ai văzut Smârdanul?
Spune tu, s-o spui și eu!
Și noi știm izbi dușmanul,
Și-n români e Dumnezeu!
Știm și noi găti cununa
Vitejiei ce-o doinești,
Și când urlă-n cer furtuna
Cântă vorbe românești!

La Smârdan așa vru Domnul
Morții dintr-această zi
Vor avea cu spaime somnul
Și-aiurind se vor trezi
Apărându-se cu mâna
Ca de-un tăinuit dușman,
Vor mușca gemând țărâna
Ca și-n luptă la Smârdan.

Că-ntr-această zi cumplită
N-avu mila nici un rost,
Și mânia răzvrătită
Lege tuturor ne-a fost.
Astfel că, văzând pierirea,
Însuși Dumnezeu de sus,
Galben întorcând privirea,
Mâna peste ochi și-a pus.

La Smârdan, pe unde drumul
Da de-a dreptul spre vrăjmași,
Risipeai cu mâna fumul,
Ca să vezi la patru pași.
Și-ntr-un iad fără de nume,
Unde-ai noștri iuți pătrund,
Nu era nici cer, nici lume,
Numai noapte fără fund.

Și-ntr-acel noian de ceață
Dorobanții, dând de-un râu,
Au trecut prin sloi de gheață
Și prin apă până-n brâu.
Râu de apă Prut să fie
Cum era să-i ție-n loc,
Dacă n-a putut să-i ție
Din redute-un râu de foc!

La Smârdan de-un gând cu toții
Fost-am braț pustiitor,
Și murind au dat nepoții
Mâna cu strămoșii lor.
N-ai avut mai buni tu, bane,
La Călugăreni în văi;
Iar la Racova, Ștefane,
Nu-ți erau mai buni ai tăi.

De-o veni din nou vrodată
Vuiet peste-al tău pământ,
Țară dragă și-ncercată,
Vom ruga pe Domnul sfânt
Nu-ntr-alt chip să ne ajute,
Ca să-nfrângem pe dușman,
Decât dându-ne virtute
De flăcăi ca la Smârdan.

Cântece de vitejie (1904), de George Coșbuc

preluat de pe ro.wikisource.org

 

Ordinea de bătaie și marile unități din dispozitivul de luptă

Corpul de Vest, căruia i-au aparținut marile unități implicate în cucerirea liniei exterioare de fortificații a Vidinului, fost comandat de generalul de brigadă Nicolae Haralambie și a avut ca șef de stat major pe colonelul Alexandru Gramont. Acest corp a fost structurat în 5 mari unități: Diviziile 1, 2, 3, 4 și 5. Dintre acestea:

Nicolae Haralambie (n. 27 august 1835, București – d. 3 aprilie 1908, București) a fost un politician și general român. A fost unul dintre cei trei membri ai Locotenenței Domnești care a condus statul în 1866 (de la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și până la înscăunarea lui Carol I) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Nicolae Haralambie (n. 27 august 1835, București – d. 3 aprilie 1908, București) a fost un politician și general român.
A fost unul dintre cei trei membri ai Locotenenței Domnești care a condus statul în 1866 (de la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și până la înscăunarea lui Carol I) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

- Divizia 2 a lăsat câte 1 batalion drept garnizoană la Rahova și Nicopole, La luptele din 12/24-14/26 ianuarie a intrat în dispozitivul de luptă din cele două brigăzi de infanterie numai Brigada a 2-a, Brigada 1 fiind destinată asedierii Belogradcikului, alături de 2 baterii de artilerie.

- Divizia 3 a fost destinată să escorteze prizonierii de război de la Plevna și apoi să ia poziție pe malul stâng la Dunării, la Călărași și Oltenița.

- De pe malul stâng al Dunării, Divizia a 5-a a asigurat suport de artilerie prin bateriile de coastă și de câmp amplasate la Calafat.

Brigada de Roșiori a aparținut rezervei Marelui Cartier General

 

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

cititi si:

- Războiul Ruso-Turc (1877–1878)

- Războiul de Independență al României (1877 – 1878)

- Tratatul de la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878)

- Congresul de la Berlin (13 iunie – 13 iulie 1878)

- Războiul de Independență de la 1877 și trădarea din partea Rusiei

 

Evenimentele Zilei de 12 ianuarie în Istorie

Revoluţia în Palermo (12 ianuarie 1848)

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; www.bunicutavirtuala.comyoutube.com

 

12 ianuarie este a 12-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 12 ianuarie

(BOR) Sf. Mc. Tatiana diaconița și Eutasia

Sfânta Muceniță Tatiana, diaconița și Eutasia. Pomenirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la 12 ianuarie - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Sf. Mc. Tatiana, diaconița și EutasiaIcoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto preluat de pe doxologia.ro

Sfânta Muceniță Tatiana a fost o diaconiță din Biserica Romei din secolul al III-lea care a trăit în timpul domniei împăratului Alexandru Sever (222-235).
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Tatiana, maritră († secolul al III-lea)

(BRC) Sf. Tatiana, martiră

 

Astăzi în istorie pentru 12 ianuarie

 

Evenimentele Zilei de 12 ianuarie în Istorie:

- 12 ianuarie 1840 – Eforia Școalelor a emis actul prin care s-a decis că țiganii au dreptul de a învața alaturi de toți ceilalți cetațeni;

- 12 ianuarie 1848 – A început Revoluția siciliană din 1848  (12 ianuarie 1848 – 15 mai 1849);

- 12 ianuarie 1878 – Bătălia de la Smârdan;

- 12 ianuarie 1990 – La București s-a desfașurat un miting la care s-a cerut reintroducerea pedepsei capitale.

 

12 ianuarie 690 - A decedat Benedict Biscop (n.cca. 628),cunoscut sub numele de Biscop Baducing, cleric anglo-saxon, fondator al staretiei Jarrow Priory (unde a fondat o biblioteca celebra).

Benedict Biscop (c. 628 – 690), also known as Biscop Baducing, was an Anglo-Saxon abbot and founder of Monkwearmouth-Jarrow Priory (where he also founded the famous library) and was considered a saint after his death - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Benedict Biscop (c. 628 – 690) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

A fost primul lacas de cult crestin construit din piatră de pe teritoriul actual al Marii Britanii, iar utilizarea sticlei a fost o noutate in Anglia acelei vremi. Cladirea a posedat o bibliotecă mare pentru acele timpuri,care avea mai multe sute de volume, unde venerabilul Beda, discipolul lui Benedict, a scris operele sale celebre. Manuscrisele acestei biblioteci au devenit renumite in intreaga lume, inclusiv Codex Amiatinus, cel mai vechi manuscris complet al Bibliei în latina vulgata.

 

12 ianuarie 1483 - A avut loc căsătoria Olenei, fiica lui Ştefan cel Mare al Moldovei cu Ivan, fiul şi moştenitorul marelui cneaz al Moscovei, Ivan al III-lea cel groaznic. Prin anii 1480-1481 se pomeni voievodul Ştefan al Moldovei cu o delegaţie a ţarului Moscovei Ivan Vasilievici al III-lea, care venea să-i ceară mîna domniţei lui, Olena (Elena), pentru fiul său Ivan cel tînăr.

Mihai Pleştev, trimisul ţarului, sosi la Suceava cu o numeroasă şi strălucită întovărăşire de boieri moscoviţi şi cu împuternicirea de-a săvîrşi logodna, ca procurator al tînărului Ivan. Urmară ospeţe şi serbări şi domniţa Elena porni, prin Polonia, înspre destinul ei. Ştefan vodă îi dărui trei boieri s-o întovărăşească: Lascu, Sînger şi pe Gherasim cu jupînesele lor.

Regele Cazimir al Poloniei primi pe tînăra domniţă moldoveancă şi pe însoţitorii ei cum se cuvinea viitoarei ţarine moscovite, dîndu-i bogate daruri, şi alaiul domnesc porni mai departe, ajungînd la Moscova de postul Sfîntului Filip. Acolo, tînăra domniţă fu dusă întăi într-o mănăstire, unde prin mijlocirea mamei ţarului, făcu cunoştinţă cu logodnicul ei, iar de bobotează avu loc nunta. Din această căsătorie se născu, doi ani mai tîrziu, un fiu, Dumitru.

 

12 ianuarie 1519 - A murit Maximilian I de Habsburg (n.22 martie 1459), impărat al Sfantului Imperiu Romano-German din anul 1508, până la moartea sa. În 1499 a recunoscut independența de facto a Confederatiei Elvetiene.

 

12 ianuarie 1528 - A fost incoronat Gustav I (născut Gustav Eriksson), rege al Suediei , din 1523 (d. 29 septembrie 1560), până la moartea sa.

Gustav I, născut Gustav Eriksson (12 mai 1496 – 29 septembrie 1560), rege al Suediei din 1523 până la moartea sa, portret de Jakob Bincks, 1542  - foto - ro.wikipedia.org

Gustav I - foto – ro.wikipedia.org

Gustav I, născut Gustav Eriksson (12 mai 1496 – 29 septembrie 1560), rege al Suediei din 1523 până la moartea sa, portret de Jakob Bincks, 1542. A fost primul monarh al Casei de Vassa, o influentă familie nobilă care va devenit casa regală a Suediei în secolele XVI și XVII. Gustav I a fost ales regent în 1521, după rebeliunea împotriva regelui Christian al II-lea al Danemarcei, liderul Uniunii Kalmar care controla cea mai mare parte din Suedia acelor vremi.

 

12 ianuarie 1579 - S-a născut medicul, fiziologul,chimistul si fizicianul olandez Jan Baptist van Helmont (30 decembrie 1644), descoperitorul “gazului carbonic” CO2. Pe lângă valoroase contribuții în domeniile sus menționate, i se atribuie introducerea cuvântului gaz, ca denumire pentru una din stările de agregare.

 

12 ianuarie 1628 - S-a născut Charles Perrault, scriitor francez (“Povestile maicii mele Gâsca, sau Istorisiri si povesti din trecut”). Aceasta culegere scrisa de Perrault în anul 1697, cuprinde minunatele basme iubite de generatii intregi de copii: Scufita rosie”, “Motanul încaltat”, “Cenusareasa”, “Frumoasa adormita” ,“Barba-albastra” s.a. (d. 16.05.1703).

Charles Perrault (n. 1628, Paris — d. 1703) a fost un poet francez, scriitor de proză și povestitor, membru de frunte al Academiei Franceze, care a avut un rol de frunte preponderent în disputa literară, cunoscută sub numele de „Cearta dintre antici și moderni”. Devine celebru prin poveștile lui pentru copii: Contes de ma mère l'oye Barbă albastră (poveste), Tom Degețelul (1697: Poveștile mamei mele gâsca)  - foto: cersipamantromanesc.com

Charles Perrault - foto: cersipamantromanesc.com

Charles Perrault (n. 1628, Paris — d. 1703) a fost un poet francez, scriitor de proză și povestitor, membru de frunte al Academiei Franceze, care a avut un rol de frunte preponderent în disputa literară, cunoscută sub numele de „Cearta dintre antici și moderni”.

 

12 ianuarie 1665 - A murit Pierre de Fermat, matematician şi avocat francez; (n. 17.08.1601).

Pierre de Fermat (n. 17 august 1601, Beaumont-de-Lomagne aproape de Montauban, Franța – d. 12 ianuarie 1665, Castres, Franța) a fost un avocat, funcționar public și matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale vaste în diferite domenii ale matematicii, precursor al calculului diferențial, geometriei analitice și calculului probabilităților - foto: ro.wikipedia.org

Pierre de Fermat – foto: ro.wikipedia.org

Ca matematician, Fermat a fost un autodidact, dar cu toatea acestea, a adus contribuții deosebite în domeniul teoriei numerelor, geometriei analitice (alături de René Descartes) și a fost creator al calculului probabilităților (alături de Blaise Pascal). A aplicat calculul diferențial pentru aflarea tangentei la o curbă. În 1639 a stabilit o metodă generală pentru rezolvarea problemelor de maxim și de minim, metodă care ulterior a devenit celebră.

A descoperit derivata funcției putere. A rezolvat cuadratura parabolei și a hiperbolei. A calculat aria foliului lui Descartes și a buclei lui Agnesi. A stabilit că subtangenta la cisoidă este proporțională între cele trei segmente cunoscute și pe baza acesteia a executat construcția tangentei la cisoidă. A descoperit și a studiat spirala care îi poartă numele (spirala lui Fermat).

Între 1636 și 1658 a creat teoria numerelor: s-a ocupat de divizibilitatea numerelor și a stabilit un procedeu pentru aflarea sistematică a tuturor divizorilor unui număr. De numele lui Fermat sunt legate două probleme principale din teoria numerelor: Marea teoremă a lui Fermat, în cazul când n>2, ecuația x^n + y^n = z^n nu poate avea ca rădăcini numere întregi, problemă rezolvată abia în 1994 de către Andrew Wiles. Mica teoremă a lui Fermat: dacă numărul prim p nu divide pe a, atunci a^{p-1} \equiv 1 \pmod{p}, demonstrată mai târziu de Euler.

 

12 ianuarie 1669 - A apărut în Franța lucrarea lui Nicolae Milescu Spatarul,“Ecrit d’un Seigneur moldave” („Scriere a unui senior moldovean”), prima scriere a unui român publicată la Paris.

Nicolae Milescu sau Neculai Milescu Spătarul (n. 1636, Vaslui - d. 1708, Moscova) cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat moldovean, activ atât în Moldova, cât și în Țaratul Rusiei - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Nicolae Milescu sau Neculai Milescu Spătarul (n. 1636, Vaslui – d. 1708, Moscova) cărturar, traducător, călător, geograf și diplomat moldovean, activ atât în Moldova, cât și în Țaratul Rusiei – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În 1667, pe când se găsea la Stockholm, la cererea ambasadoruIui Franței în Suedia, marchizul Arnauld de Pomponne, Nicolae Milescu a scris un scurt tratat dogmatic-apologetic, în care expunea învățătura ortodoxă despre prefacerea Sfintelor Daruri. A fost redactat în latinește și greceste și intitulat Enchiridion sive Stella Orientalis Occidentali splendens, id est sensus Ecclesiae Orientalis, scilicet graece de transsubstantione Corporis Domini, aliisque controversial… (Manual sau Steaua Răsăritului strălucind în Apus adică părerea Bisericii răsăritene ortodoxe despre prefacerea Trupului Domnului și despre alte controverse…).

Trimisă la Paris, lucrarea a fost publicată în versiune latină de Antoine Arnaluld și Pierre Nicole în volumul lor intitulat La perpetuite de la foi de I’EgIise catholique touchant I’Eucharistie (1669), ca răspuns pastorului calvin Jean Claude; era prezentată sub titlul: Ecrit d’un seigneur moldave sur la croyance des grecs. Era a doua operă românească publicată în Apusul Europei, după Mărturisirea Iui Petru Movilă.

 

12 ianuarie 1729 - S-a născut Edmund Burke, filosof și om politic britanic; (d. 1797).

Edmunde Burke (12 ianuarie 1729, Dublin, Irlanda — 9 iulie 1797, Beaconsfield, Anglia) — reprezentant de seamă al conservatorismului. A scris: „Reflecții pe marginea revoluției din Franța” - respectarea tradiției: monarhie, biserică, aristocrație - in imagine: Edmund Burke in 1771 - foto: ro.wikipedia.org

Edmund Burke in 1771 – foto: ro.wikipedia.org

Edmunde Burke (12 ianuarie 1729, Dublin, Irlanda — 9 iulie 1797, Beaconsfield, Anglia) — reprezentant de seamă al conservatorismului. A scris: „Reflecții pe marginea revoluției din Franța” – respectarea tradiției: monarhie, biserică, aristocrație. Citat: “Pentru ca raul sa triumfe, este suficient ca cei buni sa nu faca nimic.”

 

12 ianuarie 1742 - Constantin Mavrocordat stabileste obligatiile taranilor moldoveni asezati pe mosiile manastirilor; claca acestora este fixata la 12 zile anual. Hotararea este confirmata la 15 ianuarie 1744.

Constantin Mavrocordat (n. 27 februarie 1711, Constantinopol – d. 23 noiembrie 1769, Iași) a fost domn al țărilor române. În Țara Românească a domnit de șase ori: septembrie 1730 - octombrie 1730; 24 octombrie 1731 - 16 aprilie 1733; 27 noiembrie 1735 - septembrie 1741; iulie 1744 - aprilie 1748; c. 20 februarie 1756 - 7 septembrie 1758 și 11 iunie 1761 - martie 1763 și în Moldova de patru ori: 16 aprilie 1733 - 26 noiembrie 1735; septembrie 1741 - 29 iunie 1743; aprilie 1748 - 31 august 1749 și 29 iunie 1769 - 23 noiembrie 1769 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Constantin Mavrocordat – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Constantin Mavrocordat (n. 27 februarie 1711, Constantinopol – d. 23 noiembrie 1769, Iași) a fost domn al țărilor române. În Țara Românească a domnit de șase ori: septembrie 1730 – octombrie 1730; 24 octombrie 1731 – 16 aprilie 1733; 27 noiembrie 1735 – septembrie 1741; iulie 1744 – aprilie 1748; c. 20 februarie 1756 – 7 septembrie 1758 și 11 iunie 1761 – martie 1763 și în Moldova de patru ori: 16 aprilie 1733 – 26 noiembrie 1735; septembrie 1741 – 29 iunie 1743; aprilie 1748 – 31 august 1749 și 29 iunie 1769 – 23 noiembrie 1769.

(…) Reîntors în Țara Românească în 1735, a început să facă reforme, influențat fiind și de reformele austriece din Oltenia. Desființează unele impozite indirecte, ca „văcăritul” și „pogonăritul” și introduce o taxă generală de 10 lei pe an, plătibilă în 4 „sferturi”. Îi eliberează pe țărani dându-le dreptul să se mute de pe o moșie pe alta, răscumpărându-și libertatea cu 10 bani, plătiți boierului respectiv.

Pe țăranii boierești îi obligă la dijmă și 12 zile de lucru pe an, în Muntenia, și 24 în Moldova (În țările învecinate, Transilvania, Polonia, Rusia, Prusia orientală, numărul zilelor de clacă ajungeau chiar la mai multe pe săptămână). Pe boieri îi recompensează printr-un anumit număr (60 la un boier mare) de scutelnici, care nu plăteau bir decât boierului și de scutirea de orice bir pentru visterie.

În județe a numit ispravnici cu un rol judecătoresc și administrativ foarte întins. În același an, 1735, la un an de la aprinderea luminilor primei loji masonice autohtone de către secretarul său, Anton Maria del Chiaro, fondează la Iași, Loja Moldova.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

12 ianuarie 1746 - S-a născut Johann Heinrich Pestalozzi, pedagog și didactician elvețian, care a înnoit viziunea asupra metodelor de predare în învăţămîntul primar; (d.17.02.1827).

Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746 - d. 17 februarie 1827) a fost un pedagog elvețian și reformator al educației. A îmbogățit și reînnoit conținutul și metodele învățământului primar, fiind considerat întemeietorul școlii populare - foto: ro.wikipedia.org

Johann Heinrich Pestalozzi – foto: ro.wikipedia.org

Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746 – d. 17 februarie 1827) a fost un pedagog elvețian și reformator al educației. A îmbogățit și reînnoit conținutul și metodele învățământului primar, fiind considerat întemeietorul școlii populare Pestalozzi a fost influențat atât de iluminism, cât și de romantism. Astfel, a considerat că îmbunătățirea situației maselor populare se poate realiza în primul rând prin educație și instrucție, care ar trebui să se desfășoare, atât în școală cât și în mediul familial, conform naturii, adică să descopere și să stimuleze abilitățile înnăscute al copilului.

Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746 - d. 17 februarie 1827) a fost un pedagog elvețian și reformator al educației. A îmbogățit și reînnoit conținutul și metodele învățământului primar, fiind considerat întemeietorul școlii populare - cersipamantromanesc.wordpress.com

Johann Heinrich Pestalozzi - cersipamantromanesc.wordpress.com

Considerând că tineretul trebuie să fie înzestrat nu numai cu cunoștințe, ci și cu deprinderi practice, a preconizat îmbinarea instrucțiunii cu munca productivă. Principiile școlii pestalozziene au fost preluate, cu unele îmbunătățiri, de întreaga pedagogie științifică: intuiția, stimularea activității proprii a copilului, respectarea individualității lui, asigurarea dezvoltării armonioase și echilibrate a omului și încadrarea în comunitatea educativă (de la familie până la umanitate).

 

12 ianuarie 1808 - S-a născut Christian Tell, general și om politic, participant la Revoluția de la 1848 (d. 1884)

Christian Tell (n. 12 ianuarie 1808, Brașov – d. 4 februarie 1884, București) a fost un politician și general român - foto: ro.wikipedia.org

Christian Tell  - foto: ro.wikipedia.org

Christian Tell (n. 12 ianuarie 1808, Brașov – d. 4 februarie 1884, București) a fost un politician și general român, participant la Revoluția de la 1848. Și-a făcut studile la Colegiul Sfântul Sava din București, unde i-a avut profesori pe Gheorghe Lazăr și Ion Heliade Rădulescu, fiind influențat de către Ion Heliade Rădulescu, împărtășind abordarea moderată a acestuia, referitoare la afirmarea națională a românilor.

S-a înrolat în forțele militare ale Imperiului Otoman, luptând în Războiul ruso-turc (1828–1829), unde a primit gradul de căpitan. În 1830, a intrat în nou-formata armată a Țării Românești, avansând constant în gradele militare. În 1843, împreună cu Ion Ghica și Nicolae Bălcescu, a pus bazele societății secrete bucureștene Frăția, care a fost motorul revoluției de la 1848.

La izbucnirea revoluției de la 1848, Christian Tell a mobilizat trupele pe care le comanda în sprijinul revoluționarilor din Țara Românească, ajungând să fie cunoscut sub numele de sabia revoluției. A fost prezent la adunarea de la 9 iunie 1848, care a emis Proclamația de la Islaz, fiind numit printre cei cinci membri ai guvernului provizoriu înființat în acel moment, iar după 19 iulie 1848 a fost membru al locotenenței domnești (împreună cu Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu).

A militat pentru înființarea și înzestrarea Gărzii Naționale, fiind înaintat la gradul de general. După înfrângerea revoluției de la 1848 a fost plecat în exil, întorcându-se în 1857. A fost participant activ (deputat, coordonator al Comisiei Centrale de la Focșani) în mișcarea unionistă, care a dus la dubla alegere ca domnitor în 1859 a lui Alexandru Ioan Cuza și la înființarea statului unitar român, a sprijinit domnitorul în efortul său de a consolida autoritatea publică și de a iniția reforme.

A fost ministru al Educației și Culturii în guvernul Nicolae Kretzulescu, și încă o dată, în guvernul condus de Lascăr Catargiu. A fost profund implicat în viața politică de după 1866, bucurându-se de o mare popularitate și de aprecierea sinceră a lui Carol I, având o contribuție semnificativă la nivelul relațiilor umane și al promovării principiilor etice în viața politică.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 ianuarie 1810 - S-a născut Ferdinand al II-lea, regele celor Doua Sicilii; (d. 1859).

 

12 ianuarie 1820 - În Anglia este înfiintata Royal Astronomical Society.

Societatea Astronomică Regală sau Royal Astronomical Society (RAS) este o societate științifică care susține cercetarea în domeniul astronomiei, fondată la Londra în 1820. Inițial s-a numit Astronomical Society. Numele actual i-a fost acordat de regele William al IV-lea (1830-1837). RAS este membră a Uniunii Astronomice Internaționale - in imagine: Sediul Royal Astronomical Society, Londra - foto: ro.wikipedia.org

Sediul Royal Astronomical Society, Londra – foto: ro.wikipedia.org

Societatea Astronomică Regală sau Royal Astronomical Society (RAS) este o societate științifică care susține cercetarea în domeniul astronomiei, fondată la Londra în 1820. Inițial s-a numit Astronomical Society. Numele actual i-a fost acordat de regele William al IV-lea (1830-1837).

Royal Astronomical Society - foto: pinterest.com

Royal Astronomical Society – foto: pinterest.com

RAS este membră a Uniunii Astronomice Internaționale.

 

12 ianuarie 1840 - Eforia Școalelor emite actul prin care se decide ca țiganii au dreptul de a invața alaturi de toți ceilalți cetațeni. Initiata in anul 1814 printr-un hrisov al lui Ion Voda Caragea, continuata prin actiuni ale lui Grigore Ghica (1828), organizarea scolilor satesti isi capata o concretizare prin ,,Regulamentul scolar” din anul 1833. Acest regulament prevedea si organizarea unor ,,Eforii a scolilor satesti”. Organizate dupa 1834 si in special dupa 1838, aceste scoli erau subventionate de comunitatea locala care asigura localul, lemnele de foc si platea invatatorul. Statul nu asigura gratuitatea invatamantului.

 

12 ianuarie 1845 - S-a născut Alexandru Lambrior,  filolog şi folclorist român membru corespondent al Academiei Romane; (d. 1883)

Alexandru Lambrior (n. 12 ianuarie 1845, Fălticeni - d. 20 septembrie 1883, Iaşi) a fost un filolog şi folclorist român, membru corespondent al Academiei Române (din 1882) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexandru Lambrior – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexandru Lambrior (n. 12 ianuarie 1845, Fălticeni – d. 20 septembrie 1883, Iaşi) a fost un filolog şi folclorist român, membru al societăţii Junimea si membru corespondent al Academiei Romane (din 1882) În 1867, a terminat cursurile secundare la Colegiul Național, instituție de învățământ continuatoare a Academiei Mihăilene, fiind șef de promoție alături de Calistrat Hogaș.

În 1872 a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității din Iași. După obținerea licenței, a fost profesor la Liceul „August Treboniu Laurian” din Botoșani și la Liceul Militar, Liceul Internat, iar Liceul Militar și Liceul Național din Iași. A făcut parte din grupul Junimii fiind interesat de folclor și de studiul istoriei economice și sociale a poporului român.

A adus contribuții importante la studiul folclorului român și al limbii române, publicând studii de fonetică, de ortografie și gramatică istorică și descriptivă. A colaborat cu articole la revistele România, Convorbiri literare, Revista pentru istorie, arheologie și filologie.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 ianuarie 1848 - Revoluția siciliană din 1848 (12 ianuarie 1848 – 15 mai 1849) – S-a declanșat revoluția de la Palermo împotriva Regatului celor Două Sicilii, condus de Bourboni.

Revoluţia în Palermo (12 ianuarie 1848) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revoluţia în Palermo (12 ianuarie 1848) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Revoluția siciliană din 1848 a avut loc într-un an al revoluțiilor și revoltelor populare. Revoluția siciliană din acel an a început la 12 ianuarie 1848, fiind una dintre primele din acel an. Ea venea într-un context în care în Sicilia avuseseră loc alte revolte de la începutul secolului. Rezultatul ei a fost o constituție care a rămas în vigoare timp de 16 luni, fiind una avansată pentru vremea ei în raport cu drepturile democratice, propunând și crearea unei confederații a statelor italiene. Ea a fost un preludiu al prăbușirii Regatului celor Două Sicilii, care a avut loc în 1860–1861 odată cu mișcarea Risorgimento.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 ianuarie 1852 - S-a născut mareşalul Joseph Joffre, comandantul şef al armatelor franceze (1914-1916) pe frontul de Vest, în timpul Primului Război Mondial; renumit în urma victoriei de la Marna;( d.3 ianuarie 1931).

Joseph Jacques Césaire Joffre (n.12 ianuarie 1852 - d. 3 ianuarie 1931). mareșal francez în timpul Primului Război Mondial. Este cel mai cunoscut prin faptul că a retras și a regrupat armatele aliate în Prima bătălie de pe Marna, fiind artizanul victoriei strategice a aliaților în 1914, la debutul Primului Război Mondial. Popularitatea i-a adus porecla de „Papa Joffre” - foto: ro.wikipedia.org

Joseph Jacques Césaire Joffre - foto: ro.wikipedia.org

Joseph Jacques Césaire Joffre (n.12 ianuarie 1852 – d. 3 ianuarie 1931). mareșal francez în timpul Primului Război Mondial. Este cel mai cunoscut prin faptul că a retras și a regrupat armatele aliate în Prima bătălie de pe Marna, fiind artizanul victoriei strategice a aliaților în 1914, la debutul Primului Război Mondial. Popularitatea i-a adus porecla de „Papa Joffre”.

 

12 ianuarie 1866 - A încetat din viaţă Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania. A fost profesor de limba si literatura româna si un animator cultural de prestigiu, având o deosebita vocatie pedagogica.

Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania - foto: ro.wikipedia.org

Aron Pumnul - foto: ro.wikipedia.org

Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania. Printre elevii lui sa numarat Eminescu, care i-a dedicat prima sa poezie publicata – “La mormântul lui Arune Pumnul”. A alcatuit prima antologie de texte literare românesti, “Lepturariul românesc” (vol. I-VI, Viena, 1862-1865), lucrare valoroasa din punct de vedere documentar ; (n. 27.11.1818).

 

12 ianuarie 1872 - La Axum, Yohannes al IV-lea, a fost încoronat ca împărat al Etiopiei.

Yohannes al IV-lea (n. 11 iulie 1831 – d. 10 martie 1889), născut Lidj Kassay Mercha, a fost împărat al Etiopiei din 1872 şi până la moartea sa. El era cunoscut şi sub numele de cavalerul Abba Bezbez - Împăratul Yohannes al IV-lea cu fiul şi moştenitorul său, Ras Araya Selassie Yohannes, foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Împăratul Yohannes al IV-lea cu fiul şi moştenitorul său, Ras Araya Selassie Yohannes, foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Yohannes al IV-lea (n. 11 iulie 1831 – d. 10 martie 1889), născut Lidj Kassay Mercha, a fost împărat al Etiopiei din 1872 şi până la moartea sa. El era cunoscut şi sub numele de cavalerul Abba Bezbez.

La 12 ianuarie 1872 Kassay Mercha a fost încoronat ca Negusse Negest, Împărat al Împăraţilor al Etiopiei, sub numele de Yohannes al IV-lea. El a continuat acţiunea de unificare a ţării, începută de Tewodros al II-lea, dar într-o manieră diferită. Favorabil unităţii ţării, el a lăsat totuşi şefilor locali, o anumită margine de libertate, şi s-a străduit cât a putut, să menţină echilibrul politico-militar dintre guvernatorii diverselor provincii.

În afara unirii politice, el s-a ataşat puternic de cauza unităţii religioase sub conducerea Bisericii ortodoxe etiopiene şi s-a lansat în mai multe campanii de convertire a populaţiei la creştinism. El a combătut în acelaşi timp şi activitatea misionarilor străini, pe care i-a perceput ca pe un braţ religios al diplomaţiei puterilor europene.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 ianuarie 1876 - S-a născut scriitorul Jack London (“Colţ Alb”, “Călcâiul de fier”, “Martin Eden”); (m. 22 noiembrie 1916).

Jack London este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (n. 12 ianuarie 1876, San Francisco - d. 22 noiembrie 1916, Glen Ellen, California), scriitor și jurnalist american - foto: ro.wikipedia.org

Jack London - foto: ro.wikipedia.org

Jack London este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (n. 12 ianuarie 1876, San Francisco – d. 22 noiembrie 1916, Glen Ellen, California), scriitor și jurnalist american. Opera sa (care constă în special din romane) are ca subiect existența crudă, sălbatică și spiritul de revoltă și aventură, în care eroii, de o forță fizică și morală supraumană, sunt antrenați într-o luptă brutală pentru supraviețuire. În plan literar, a fost influențat de Robert Louis Stevenson, Rudyard Kipling, Joseph Conrad, iar în cel ideologic de Charles Darwin, Herbert Spencer, Karl Marx și Friedrich Nietzsche.

 

12 ianuarie 1878 - Lupta de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878)Parte a Războiului de Independență al României- trupele române au ocupat Smârdanul, punct important în sistemul de apărare al Cetății Vidin.

Atacul de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878), în viziunea pictorului Nicolae Grigorescu - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Atacul de la Smârdan (12/24 ianuarie 1878), în viziunea pictorului Nicolae Grigorescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Lupta de la Smârdan s-a desfășurat în ziua de 12/24 ianuarie 1878 în satul Smârdan, sangeacul Vidin, vilaietul Dunării, Imperiul Otoman. Satul aparține astăzi de localitatea Inovo din regiunea Vidin, Bulgaria. Conflictul militar a reprezentat o luptă dintre trupele armatei române și cele otomane din timpul Asediului de la Vidin. Lupta de la Smârdan a avut un rol decisiv în operațiunea militară care s-a înfăptuit în zilele de 12-14/24-26 ianuarie 1878 și care avea ca scop principal, cucerirea de către Armata Română a liniei fortificate exterioare a Cetății Vidin și izolarea garnizoanei otomane de liniile de comunicații terestre exterioare.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

12 ianuarie 1880 - Olanda a recunoscut independența Romaniei.

 

12 ianuarie 1889 - S-a născut Enrico Bompiani, matematician italian, membru de onoare al Academiei Romane.

 

12 ianuarie 1893 - S-a născut Hermann Goering, comandant al forţelor aeriene germane în timpul celui de-Al Doilea Război mondial, al doilea om ca importanţă în Germania Nazistă; (m. 15 oct. 1946).

Hermann Wilhelm Göring, adesea doar Hermann Göring sau Hermann Goering, (n. 12 ianuarie 1893, Rosenheim, Bavaria, d. 15 octombrie 1946, Nürnberg), aviator militar german, politician, comandant militar, al doilea în ierarhia partidului național-socialist (nazist) și a celui de-al Treilea Reich, după Adolf Hitler, și comandantul aviației militare, Luftwaffe, a Germaniei naziste. Înființarea primelor lagăre hitleriste germane de concentrare (gen închisoare) și a Gestapo-ului (poliția secretă de stat) sunt strâns legate de numele lui Göring. Divizia de tancuri Hermann Göring Panzerdivision (divizia de blindate și parașutiști), care a luptat în Africa și Sicilia, a purtat numele său - foto: ro.wikipedia.org

Hermann Wilhelm Göring  - foto: ro.wikipedia.org

Hermann Wilhelm Göring, adesea doar Hermann Göring sau Hermann Goering, (n. 12 ianuarie 1893, Rosenheim, Bavaria, d. 15 octombrie 1946, Nürnberg), aviator militar german, politician, comandant militar, al doilea în ierarhia partidului național-socialist (nazist) și a celui de-al Treilea Reich, după Adolf Hitler, și comandantul aviației militare, Luftwaffe, a Germaniei naziste.

Înființarea primelor lagăre hitleriste germane de concentrare (gen închisoare) și a Gestapo-ului (poliția secretă de stat) sunt strâns legate de numele lui Göring. Divizia de tancuri Hermann Göring Panzerdivision (divizia de blindate și parașutiști), care a luptat în Africa și Sicilia, a purtat numele său.

 

12 ianuarie 1908 - Un mesaj radio pe distanță lungă a fost trimis pentru prima oară din Turnul Eiffel.

 

12 ianuarie 1918 - Generalul Prezan, sef al Statului Major al Armatei Române, adreseaza o proclamatie populatiei din Republicii Democratice Moldovenesti, în care explica motivele intrarii trupelor române în Basarabia.

 

12 ianuarie 1925 - S-a născut compozitorul român Laurenţiu Profeta; (d.2006).

Laurențiu Profeta (n. 12 ianuarie 1925, București, d. 22 august 2006)[1] a fost un compozitor român evreu în special de muzică ușoară, dar și de muzică simfonică, vocal simfonică, instrumentală și corală - foto: ro.wikipedia.org

Laurențiu Profeta – foto: ro.wikipedia.org

Laurențiu Profeta (n. 12 ianuarie 1925, București, d. 22 august 2006) a fost un compozitor român evreu în special de muzică ușoară, dar și de muzică simfonică, vocal simfonică, instrumentală și corală.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

12 ianuarie 1929 - În România, la Radio București, este lansată prima emisiune „Ora copiilor“.

 

12 ianuarie 1932 - Are loc premiera filmului “Chemarea dragostei“, care prezintă povestea unei fete de țară sedusă de un boier cinic și aruncată în “vâltoarea metropolei”, unde e cat pe ce sa o apuce pe drumul pierzaniei. E salvata de un consatean care o readuce în sat. Zbuciumul fecioarei abandonate era punctat de diverse arii de operă și pagini folclorice asigurate de popularul Zavaidoc.

 

12 ianuarie 1933 - Congresul american recunoaste independenta statului Filipine.

 

12 ianuarie 1939 - A încetat din viaţă renumita soprana română Hariclea Darclée (Hartulari); (n.10 iunie 1860).

Hariclea Darclée (nume de familie original Hariclea Haricli, n. 10 iunie 1860, Brăila – d. 12 ianuarie 1939, București), soprană română  foto: ro.wikipedia.org

Hariclea Darclée - foto: ro.wikipedia.org

Hariclea Darclée (nume de familie original Hariclea Haricli, n. 10 iunie 1860, Brăila – d. 12 ianuarie 1939, București), soprană română.

 

12 ianuarie 1939 - S-a nascut la Dorohoi actriţa româncă Rodica Tapalaga, (“Tănase Scatiu”, “Dragostea şi revoluţia”) ; (d.18.12.2010).

Rodica Tapalagă (n. 12 ianuarie 1939, Dorohoi - d. 18 decembrie 2010, București) a fost o actriță română de teatru și film - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Rodica Tapalagă - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Rodica Tapalagă (n. 12 ianuarie 1939, Dorohoi – d. 18 decembrie 2010, București) a fost o actriță română de teatru și film.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro

 

12 ianuarie 1943 - Trupele sovietice fac prima breșă în încercuirea germană a orașului Leningrad.

 

12 ianuarie 1949 - S-a născut Haruki Murakami, scriitor japonez

Haruki Murakami (n. 12 ianuarie 1949, Kyoto), scriitor japonez - foto: ro.wikipedia.org

Haruki Murakami- foto: ro.wikipedia.org

Haruki Murakami (n. 12 ianuarie 1949, Kyoto), scriitor japonez.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.harukimurakami.com

 

12 ianuarie 1950 - Conducerea comunista din URSS reintroduce pedeapsa cu moartea pentru spionaj și sabotaj.

 

12 ianuarie 1951 – A intrat in vigoare Convenția cu privire la prevenirea și reprimarea genocidului, adoptata de Adunarea Generala a ONU, la 9 decembrie 1948. Romania a aderat la Convenție la 3 noiembrie 1950.

 

12 ianuarie1957 - Crearea Conferinței permanente a puterilor locale și regionale din Europa (azi Congresul puterilor locale și regionale din Europa), reunind în cadrul Consiliului Europei aleșii colectivităților locale și regionale.

 

12 ianuarie 1970 - Se incheie razboiul civil din Nigeria,odata cu semnarea capitularii provinciei separatiste Biafra.

 

12 ianuarie 1976 - A decedat Agatha Christie, scriitoare engleză de romane poliţiste, creatoarea unei figuri celebre de detectiv – Hercule Poirot („Crima din Orient-Expres, „Zece negri mititei”, „Asasinarea lui Roger Ackroyd”, „Cursa de soareci”);(n.15.09.1890).

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, (născută Miller; 15 septembrie 1890 – 12 ianuarie 1976), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Agatha Mary Clarissa, Lady Mallowan, (născută Miller; 15 septembrie 1890 – 12 ianuarie 1976), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A scris și romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puțin cunoscute, nebucurandu-se de acelasi succes la public.

Operele sale, în principal cele ce au ca personaje principale pe Hercule Poirot sau Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „Regina Crimei”, ea fiind considerată ca unul dintre cei mai importanți și inovativi autori ai genului. Agatha Christie a fost numită de către Guinness Book of World Records, printre alții, ca cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare.

UNESCO consideră că ea este actualmente autorul individual tradus în cele mai multe limbi (cel puțin 56), fiind depășită doar de operele colective ale corporației Walt Disney Productions. Până în 2006, cărțile sale s-au vândut în două miliarde de exemplare, în întreaga lume. Agatha Christie a publicat 80 de romane și nuvele și 19 piese de teatru, traduse în peste 70 de limbi.

 

12 ianuarie 1984 - În Egipt a reînceput procesul de restaurare a marilor piramide.

 

12 ianuarie 1990 - În România, zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției Anticomuniste din România (16 – 25 decembrie 1989).; cu acea ocazie eșuează incercarea lui Dumitru Mazilu de a prelua conducerea Consiliului FSN și a-l inlatura pe Ion Iliescu de la putere. Este o zi de doliu naţional în memoria victimelor Revoluţiei din decembrie 1989 din Romania.

Participanţii îşi amintesc că ucigaşii victimelor sunt încă în libertate şi încet, încet, trec de la regrete la revendicări şi proteste îndreptate împotriva guvernului şi a membrilor CFSN. Sub presiunea mulţimii ajunse la sediul guvernului, se semnează trei decrete:

1) declararea PCR în afara legii

2) organizarea la 28.01.1990 a unui referendum privind reintroducerea pedepsei cu moartea (abolită la 7.01.1990, prin Decretul-lege nr.6)

3) instituirea unei comisii naţionale pentru rezolvarea sesizărilor şi doleanţelor tuturor cetăţenilor.

La 17.01.1990, decretele 1 si 2 vor fi anulate de către CFSN.

Protest Bucuresti 1990 - foto preluat de pe www.facebook.com

Protest Bucuresti 1990 – foto preluat de pe www.facebook.com

 

12 ianuarie 1990 - A fost reînfiinţat oficial Partidul Social-Democrat Român. La 12 ianuarie 1990 a fost reînfiinţat oficial Partidul Social-Democrat Român, iar primul preşedinte al acestui partid a fost, între 1990-1999, Sergiu Cunescu (n.16 martie 1923 – m. 16 martie 2005). Anterior, la 3 ianuarie 1990, a fost dat Decretul-lege privind înfiinţarea şi înregistrarea oficială a partidelor politice, cu excepţia celor fasciste sau care propagă concepţii contrare ordinii de stat, după cum indică lucrările “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003) şi ”România, date şi fapte. 1989-2009” (editată de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, 2010).
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

12 ianuarie 1991 - Congresul american a răspuns pozitiv demersului propus de preşedintele George W. Bush, de a lua parte la confruntările militare din Golful Persic.

Congres al Statelor Unite ale Americii sau Congresul Statelor Unite ale Americii (în engleză The Congress of the United States) este adunarea bianuală a ramurii legislative a guvernului federal al Statelor Unite ale Americii - in imagine: Congresul Statelor Unite ale Americii în sesiunea comună - foto: ro.wikipedia.org

Congresul Statelor Unite ale Americii în sesiunea comună – foto: ro.wikipedia.org

 

12 ianuarie 1995 - La Trenton, New Jersey, are loc prima audiție a lucrarii compozitorului de origine romana, Sabin Pautza, scrisa cu ocazia sarbatoririi zilei de naștere a lui Martin Luther King jr.

Sabin Pautza - foto: facebook.com

Sabin Pautza – foto: facebook.com

 

12 ianuarie 1998 - Un numar de 19 țari europene, intre care și Romania, semneaza, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonarii umane – primul text de drept internațional constrangator elaborat in acest domeniu.

12 ianuarie 1998: Un numar de 19 țari europene, intre care și Romania, semneaza, la Paris, Protocolul privind interzicerea clonarii umane - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

 

12 ianuarie 1999 - Greva minerilor din Valea Jiului. Liderii minerilor cer venirea președintelui Emil Constantinescu in Valea Jiului.

Câteva mii de mineri conduşi de Miron Cozma, au pornit într-un marş de protest neautorizat, spre Bucureşti - foto: Dragoş Cristescu / Mediafax Foto

Câteva mii de mineri conduşi de Miron Cozma, au pornit într-un marş de protest neautorizat, spre Bucureşti – foto: Dragoş Cristescu / Mediafax Foto

 

12 ianuarie 2001 - A intrat în vigoare Acordul bilateral între Polonia și Kazahstan privind obligativitatea vizelor.

 

12 ianuarie 2003 - A murit Maurice Gibb, unul dintre membrii formatiei Bee Gees, celebra pentru hituri ca: „Stayn Alive”, „Tragedy”, „Saturday Night Fever”;(n.22.12.1949).

Maurice Ernest Gibb, (22 December 1949 – 12 January 2003) was a British singer, songwriter, multi-instrumentalist, and record producer who achieved fame as a member of the group Bee Gees - foto: en.wikipedia.org

Maurice Ernest Gibb, (22 December 1949 – 12 January 2003)  - foto: en.wikipedia.org

 

12 ianuarie 2009 - A murit Filosoful norvegian Arne Naess, inventatorul conceptului de “ecologie profundă”; (n. 1912).

 

12 ianuarie 2010 - Cutremurul din Haiti, de 7 grade MW, a cauzat moartea a 230.000 de oameni.

12 ianuarie 2010: In Haiti se produce un cutremur devastator -  foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

La ora locală 16:53, un grav cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,0 grade pe scara Richter., cu epicentrul în imediata apropiere a capitalei Port-au-Prince. Cele mai mari pagube s-au înregistrat chiar în centrul capitalei, unde imediat au fost date dispărute mii de persoane. La 28 ianuarie 2010 numărul de victime găsite sub dărâmături ajunsese la circa 170.000 morți.

La 4 februarie numărul total de victime a fost apreciat la 230.000 morți, 300.000 răniți și 1.000.000 de oameni rămași fără adăpost. O consecința a cutremurului din Haiti a fost si izbucnirea unei epidemii de holeră in luna în octombrie 2010, din cauza înrăutățirii aprovizionării cu apă potabilă . Încă din primele zile au fost numărați sute de morți. La 19 noiembrie 2010 numărul morților ajunsese la circa 1.100.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 ianuarie 2012 - A avut loc în România o serie de proteste de stradă împotriva reformelor sistemului sanitar promovate de Guvernul Boc prin lansare în dezbatere publică a unui proiect de lege a sănătății.

La data de 12 ianuarie 2012 a avut loc în România o serie de proteste de stradă împotriva reformelor sistemului sanitar promovate de Guvernul Boc prin lansare în dezbatere publică a unui proiect de lege a sănătății. Primul oraș în care s-a protestat a fost Târgu Mureș. Astfel de manifestații au continuat și după 12 ianuarie, în București și în alte 51 orașe din 37 de județe.

Unii manifestanți s-au mobilizat cu ajutorul rețelelor de socializare precum Facebook, cerând demisia președintelui Traian Băsescu și a guvernului Boc. Ca urmare, președintele a cerut Guvernului să retragă proiectul noii legi a sănătății din dezbaterea publică. La data de 6 februarie 2012, Emil Boc și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al României, iar Cătălin Predoiu a devenit prim-ministru interimar.

În seara aceleiași zile, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu să formeze un nou guvern. O mare parte din aceste proteste a avut caracter politicianist, datorită faptului că mișcarea antiguvernamentală a fost în principal susținută de Uniunea Social-Liberală (USL), principalul rival politic al PDL-ului; la proteste participând numeroși membri ai partidelor componente USL.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

Sfânta Muceniţă Tatiana diaconița (†230)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articol preluat de pe ro.orthodoxwiki.org

 

Sf. Mc. Tatiana diaconița

Sfânta Muceniță Tatiana a fost o diaconiță din Biserica Romei din secolul al III-lea care a trăit în timpul domniei împăratului Alexandru Sever (222-235). Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face pe 12 ianuarie.

 

Viața

Tatiana s-a născut la Roma într-o familie nobilă. Tatăl său era funcționar în administrația imperială, creștin în ascuns și care a crescut-o pe fiica sa în credința creștină. A devenit diaconiță a unei biserici din Roma și s-a dedicat slujirii lui Dumnezeu, în post și rugăciune, îngrijind bolnavii și ajutându-i pe cei în nevoi.

Toate acestea erau periculoase în acea vreme, iar într-o bună zi juristul Ulpian a prins-o pe Tatiana și a încercat să o silească să aducă jertfă zeului păgân Apollo. Ea s-a rugat fierbinte, iar prin minune dumnezeiască atunci s-a pornit un cutremur care a distrus statuia lui Apollo și o parte a templului. Demonul care locuia în acel idol a fugit de acolo scrâșnind din dinți, fiind văzut de cei de față sub forma unei umbre care zbura prin aer.

Atunci persecutorii au poruncit ca Tatiana să fie torturată. I-au smuls ochii fecioarei cu niște cârlige, însă ea a răbdat toate fără teamă, rugându-se pentru chinuitorii ei, implorând pe Domnul ca ochii duhovnicești ai acestora să se deschidă. Iar Domnul a auzit rugăciunea roabei sale. Călăii au văzut patru îngeri care au înconjurat-o pe sfântă și au început să-i bată pe chinuitorii ei.

Văzând aceasta, opt dintre ei au crezut în Hristos și au căzut în genunchi înaintea Sfintei Tatiana, cerându-i iertare pentru păcatul pe care îl săvârșiseră împotriva ei. Au fost torturați și executați la rândul lor pentru că se mărturisiseră a fi creștini și au primit astfel Botezul sângelui.

În ziua următoare, Sfânta Tatiana a fost adusă iarăși înaintea judecătorului care, văzând că rănile i se vindecaseră complet, a poruncit ca aceasta să fie dezbrăcată și bătută, iar trupul să-i fie tăiat cu niște lame ascuțite. Făcând aceasta, aerul s-a umplut de bună mireasmă. Apoi sfânta a fost culcată la pământ și bătută crunt de mai multe rânduri de slujitori care se înlocuiau unii pe alții.

Chinuitorii, sfârșiți de puteri, spuneau că o putere nevăzută îi bătea cu bețe de fier. Într-adevăr, îngerii o apărau de loviturile pe care călăii le abăteau asupra ei, întorcându-le spre chinuitori, astfel încât nouă dintre ei au căzut morți pe loc. Sfânta a fost apoi aruncată în închisoare, unde s-a rugat iarăși toată noaptea, cântând și aducând laudă lui Dumnezeu dimpreună cu îngerii.

La începutul dimineții următoare, Sfânta Tatiana a fost dusă iarăși înaintea judecătorilor. Chinuitorii au văzut uimiți cum sfânta, după atâtea groaznice chinuri, era aproape cu totul sănătoasă și încă mai strălucitoare și mai frumoasă decât mai înainte. Atunci judecătorii i-au cerut să aducă jertfe zeiței Diana.

Sfânta a părut că se învoia, astfel că a fost dusă la templul păgân. Atunci Tatiana și-a făcut semnul crucii și a început să se roage. Dintr-o dată s-a auzit un bubuit de tunet asurzitor și un trăsnet a lovit idolul, jertfele și pe preoții păgâni.

Sfânta muceniță a fost iarăși torturată îngrozitor. Chinuitorii au legat-o de un stâlp, i-au strujit trupul cu gheare de fier; i s-au tăiat și sânii. În acea noapte, îngerii i-au apărut iarăși sfintei în închisoare, vindecându-i rănile, ca și mai înainte. În ziua următoare, Tatiana a fost dusă până la circ, fiind dată pradă unui leu flămând. Fiara însă nu i-a făcut fecioarei nici un rău, ci s-a mulțumit să-i lingă picioarele. Pe când leul era dus înapoi în cușcă, l-a atacat și l-a ucis pe unul dintre chinuitori.

Apoi Tatiana a fost aruncată în foc, însă nici focul nu i-a putut face niciun rău. Păgânii, crezând că sfânta era o vrăjitoare, i-au tăiat părul, închipuindu-și că puterile ei magice ar fi fost cumva legate de părul ei lung. Apoi au închis-o în templul lui Zeus. A treia zi, preoții păgâni au intrat în templu, dorind să aducă jertfe lui Zeus. Au zărit idolul căzut la pământ, sfărâmat și pe sfânta muceniță Tatiana lăudând cu bucurie pe Domnul Iisus Hristos.

În cele din urmă, Tatiana și tatăl ei au fost amândoi decapitați într-o zi de 12 ianuarie, în preajma anului 225 d.Hr., primind astfel cununa muceniciei.

 

Cinstirea

Sfânta Muceniță Tatiana este cinstită în întreaga Biserică Ortodoxă și este cunoscută ca făcătoare de minuni. Se spune că minunele ei i-au adus pe mulți la adevărata credință. Sfânta Tatiana este considerată a fi ocrotitoarea studenților, iar în Belarus, Rusia și Ucraina „Ziua Sfintei Tatiana”, cunoscută și ca „Ziua studenților”, este o sărbătoare națională.

Sfântul Nicolae Velimirovici a scris un imn în cinstea sfintei Tatiana.

 

Sfintele Moaște

Capul Sfintei Mucenițe Tatiana a fost adus de la Constantinopol, unde s-a aflat până în secolul al XVI-lea, de Binecredinciosul Voievod Neagoe Basarab în anul 1517, fiind așezată în biserica Mănăstirii Curtea de Argeș. Moaștele Sfintei au fost mutate în 1949 în Catedrala mitropolitană din Craiova, aflându-se în aceeași raclă cu moaștele Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului și ale sfinților mucenici Serghie și Vah.

Mâna dreaptă a Sfintei se găsește în biserica Mănăstirii „Adormirea Maicii Domnului” a Peșterilor din Pskov (Rusia), alte două fragmente din moaștele Sfintei se mai găsesc în biserica Sfintei Tatiana din Moscova și un alt fragment în relicvariul mănăstirii „Schimbarea la Față” din Brookline, Massachusetts.

cititi mai mult pe ro.orthodoxwiki.org

cititi mai mult despre Sf. Mc. Tatiana diaconița si pe: basilica.ro; doxologia.ro