Arhiva tag-ul pentru: 12 aprilie

Cucerirea Constantinopolelui de cruciaţi în 1204

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

 

12 aprilie este a 102-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 12 aprilie

(BOR) Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Vasile Mărturisitorul, episcop de Parion

Sfântul mucenic Sava de la Buzău, cunoscut și sub numele Sava Gotul, s-a născut în anul 334 (aproximativ), în Dacia, în zona deluroasă a Subcarpaților de Curbură, în apropiere de râul Mousaios (Buzăul de azi).

Viața și martirizarea sa sunt descrise în „Scrisoarea Bisericii lui Dumnezeu din Goția către Biserica lui Dumnezeu care se găsește în Capadocia și către toate Bisericile locale ale Sfintei Biserici universale”, adresată Sfântului Ierarh Vasile cel Mare.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Paria, cetatea cea veche a Misiei celei mici, după ce a primit credința în Hristos, a fost cinstită cu rânduiala scaunului episcopiei, ce era rânduită sub mitropolitul Cizicului

Într-acea cetate a fost pus episcop Cuviosul Părintele nostru, Vasile, pentru covârșitoarea faptă bună a lui și pentru viața cea plăcută lui Dumnezeu.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Vasile, episcop († secolul al VIII-lea)

 

(BRC) Sf. Iuliu I, papă, martir

Papa Iuliu I a fost Papă al Romei în perioada 6 Februarie 337 – 12 Aprilie 352. Papa Iuliu I era nativ din Roma și a fost ales succesorul lui Papa Marcu, după ce scaunul papal a fost vacant timp de patru luni.

El este îndeosebi cunoscut ca parte în controversa ariană și pentru încercările sale de a reimpune autoritatea sa asupra episcopiilor orientale (primatul papal).

După ce partizanii lui Eusebiu din Nicomedia, l-au demis pe Atanasie, Episcop al Alexandriei, la Sinodul din Antiohia în 341, au trimis delegați la Constant, împăratul Imperiului Roman de Vest și la Papa Iuliu I pentru a justifica decizia luată, care marca încă o victorie în terenul ereziei ariane.

Papa Iuliu I după ce s-a exprimat în favoarea lui Atanasie din Alexandria, a invitat ambele părți sa-și susțină ideile într-un sinod prezidat de el, dar propunerea sa a fost respinsă de episcopii arieni din Imperiul Roman de Est.

După a doua demitere ca episcop al Alexandriei, Atanasie a venit la Roma, unde a fost recunoscut ca episcop de sinodul prezidat de Papa Iuliu I în 342.

Papa Iuliu I a murit pe 12 aprilie 352, fiind succedat la scaunul papal de Papa Liberiu. Iuliu este sărbătorit ca sfânt în Biserica Romano-Catolică pe data morții sale.

 

Ziua internaţională a zborurilor cu echipaj uman în spaţiu

Ziua internaţională a zborurilor cu echipaj uman în spaţiu este aniversată anual la 12 aprilie, fiind instituită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 65/271 din 7 aprilie 2011, pentru ”a celebra în fiecare an la nivel internaţional începutul epocii spaţiale pentru specia umană, reafirmând contribuţia importantă a tehnologiei şi ştiinţei spaţiale în atingerea obiectivelor de dezvoltare sustenabilă şi de intensificare a nivelului de trai al statelor şi oamenilor”, potrivit www.un.org.

Data de 12 aprilie 1961 a rămas în istoria umanităţii drept momentul efectuării primului zbor spaţial cu echipaj uman, fiind vorba de cosmonautul sovietic Iuri Gagarin.

Acest eveniment istoric a deschis calea explorării spaţiului cu echipaj uman. Anterior, la 4 octombrie 1957 fusese lansat pe orbită primul satelit realizat de om, Sputnik I, fapt ce a reprezentat debutul etapei de explorare a spaţiului.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 12 aprilie

 

Evenimentele Zilei de 12 aprilie în Istorie:

- 12 aprilie 1457 – A avut loc Bătăliei de la Doljeşti

- 12 aprilie 1861 – A inceput Războiul Civil American;

- 12 aprilie 1877 – A început războiul ruso–turc;

- 12 aprilie 1961 – Zborul primului cosmonaut din lume, Iuri Gagarin, la bordul navei „Vostok I”

 

12 aprilie 65 e.n. - A murit Lucius Annaeus Seneca, sau Seneca cel Tânăr, filosof roman. (n. cca. 4 î.Hr)

Lucius Annaeus Seneca (sau mai simplu Seneca sau Seneca cel Tânăr, n. cca. 4 î.Hr. – d. 65) a fost un filosof stoic roman, preceptor al împăratului Nero. Seneca a ocupat și funcții în administrația Imperiului.

A fost fiul lui Seneca cel Bătrân (55 î.Hr.-41d.Hr.). A avut o carieră agitată, care a inclus și exilul sau în Corsica pentru adulter cu Iulia Livilla, nepoata împăratului Claudius.

A fost preceptorul lui Nero care, cand a devenit împărat, l-a implicat în conjurația lui Pison și i-a poruncit să-și ia viața. Seneca și-a tăiat venele fără nici o ezitare.Intre cele mai cunoscute dintre scrierile sale etice sunt Scrisori morale, o utilizare timpurie a formei epistolare.

 

12 aprilie 238 - Gordian al II-lea pierde Batalia de la Cartagina impotriva fortelor lui Maximin Tracul si este ucis. La auzul veștii, tatăl său, Gordian I se sinucide.

Bătălia de la Cartagina (aprilie 238) a fost o confruntare între trupele romane loiale împăratului Maximin Tracul și Gordian I și Gordian al II-lea, doi uzurpatori. Ea a fost una dintre multele bătălii de la Cartagina și a făcut parte din criza secolul III din Imperiul Roman, fiind un moment important din anul celor șase împărați.

Gordian I și Gordian al II-lea, tată și fiu, s-au declarat împărați romani în 238, în provincia Africa Proconsularis, fiind sprijiniți de Senat. Capelianus, guvernatorul provinciei învecinate Numidia, loial fostului împărat Maximin Tracul, a pornit spre Cartagina, reședința celor doi gordieni. El deținea singura legiune din Africa, Legiunea a III-a Augusta, precum și alte trupe de veterani. Gordian al II-lea, care comanda armata Cartaginei, avea sub comandă doar un grup de civili, prost echipați și strânși în grabă.

Capelianus l-a înfrânt și ucis pe Gordian II, iar Gordian I s-a sinucis când a aflat vestea. Cu toate acestea, în aceeași lună, Maximin Tracul a fost asasinat, iar tronul a revenit nepotului lui Gordian I, Gordian al III-lea.

 

12 aprilie 467 - Anthemius este ales împărat al Imperiului Roman de Apus.

Procopius Anthemius (n. cca 420, Constantinopol, Imperiul Roman – d. 11 iulie 472, Roma) a fost un împărat al Imperiului Roman de Apus din 467 până la moartea sa.

 

12 aprilie 627 - Regele Edwin din Northumbria este convertit la crestinism de episcopul Yorkului, Paulin.

 

12 aprilie 1204 - Constantinopolul a fost cucerit de catre cruciati in timpul celei de-a patra Cruciade. Balduin de Flandra (1171-1205), fondeaza Imperiul Latin de Rasarit.

Cruciada a patra (1202–1204), convocată inițial pentru recucerirea Ierusalimului printr-o invazie a Egiptului, a sfârșit în 1204 prin invadarea, cucerirea și jefuirea capitalei ortodoxiei și a Imperiului Bizantin, Constantinopol.

Aceasta este văzută ca unul dintre actele finale din Marea Schismă. (…)

Pe 12 aprilie, condițiile meteorologice s-au schimbat în favoarea cruciaților. Un vânt puternic din nord a permis corăbiilor venețiene să vină suficient de aproape de zidurile orașului pentru a lansa un atac.

După o scurtă bătălie, cam 70 de cruciați care au atacat dinspre continent au reușit să intre în oraș.

Unii dintre cei intrați au reușit să sape găuri în zidul de apărare, găuri suficient de mari ca să permită atacatorilor să se târască înăuntru.

Venețienii au reușit de asemenea să escaladeze zidurile dinspre mare, deși aici lupta cu varegii a fost foarte sângeroasă.

Cruciații au cucerit sectorul Blachernae din nord-vestul orașului și au folosit-o ca bază pentru lansarea atacurilor asupra restului capitalei bizantine, dar în timp ce încercau să se apere în spatele unui zid de foc, au reușit să incendieze cea mai mare parte a orașului.

Până la sfârșitul zilei de 12 aprilie, cruciații au cucerit tot orașul.

Cruciații au provocat pierderi uriașe orașului și locuitorilor săi după un jaf de trei zile, în timpul căruia numeroase opere de artă și de cultură antică romană și greacă au fost furate sau distruse.

În ciuda jurămintelor și amenințării cu excomunicare, cruciații au desacralizat fără scrupule lăcașurile de cult ale orașului, distrugând, pângărind sau furând tot ceea ce se putea.

După cum afirma cronicarul Choniates, cruciații au plasat pe Tronul Patriarhal Bizantin o prostituată. Când Papa Inocențiu al III-lea a auzit de purtarea sălbatică a pelerinilor săi, s-a simțit foarte rușinat și i-a mustrat cu amărăciune.

În conformitate cu unele aranjamente care se pare că existau deja, imperiul a fost împărțit între venețieni și liderii cruciați, formându-se Imperiul Latin cu capitala la Constantinopol.

Bonifaciu nu a fost ales pe tronul imperial, deși se pare că cetățenii capitalei îi erau favorabili. Venețienii considerau că Bonifaciu avea mult prea multe legături cu foștii conducători bizantini, de vreme ce fratele lui, Rainier de Montferrat, fusese căsătorit cu Maria Comnen, fostă împărăteasă în anii 1170 și 1180.

În loc de acesta, ei l-au pus pe tron pe Baldwin de Flandra. Bonifaciu a fondat în schimb Regatul Salonicului, un stat vasal al Imperiului Latin.

Venețienii au înființat Ducatul Arhipelagului în Marea Egee.

Între timp, refugiații bizantini au fondat propriile lor state succesoare, cele mai importante fiind Imperiul Niceii sub conducerea lui Theodor Lascaris (o rudă a lui Alexius al III-lea), Imperiul din Trapezunt și Despotatul Epirului.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org;

 

12 aprilie 1452  - Se încheie Tratatul de pace de la Adrianopol, ratificat la Seghedin şi mijlocit de domnul Vladislav al II-lea al Munteniei, între Ungaria reprezentata de Iancu de Hunedoara şi Imperiul Otoman.

Turcii se obligau să înceteze atacurile asupra Munteniei, Transilvaniei, Ungariei, Serbiei şi să nu ridice noi fortificaţii de-a lungul Dunării.

Munteniei i se garanta autonomia, cu obligaţia să plătească regulat haraciul către Poartă şi să-şi îndeplinească obligaţiile de vasalitate faţă de coroana Ungară.

 

12 aprilie 1457 - A avut loc Bătăliei de la Doljeşti, în urma căreia Ştefan cel Mare (1457 – 1504) ocupă tronul Moldovei, înlăturându-l pe Petru Aron.

În condiţiile compromiterii lui Petru Aron, în urma acceptării de către acesta a solicitării sultanului de închinare a Moldovei şi de plată a tributului (5 iunie 1456), Ştefan pătrunde în Moldova, în aprilie 1457, cu sprijinul lui Vlad Ţepeş (1456 – 1462) şi cu susţinători din Ţara de Jos (însumând c. 6 000 de oameni).

Confruntarea cu forţele lui Petru Aron a avut loc la Doljeşti (jud. Neamţ), pe pârâul Hresca, afluent al Siretului.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

12 aprilie 1555 - A murit Ioana de Castilia, regină a Castiliei și a Aragonului; (n. 1479). 1640: Carol I al Angliei convoaca un nou Parlament pentru a obtine sumele necesare razboiului impotriva Scotiei. La 5 mai il dizolva.

 

12 aprilie 1606 - Primul design al drapelului Regatului Unit, a fost stabilit prin decret regal al regelui James.

 

12 aprilie 1633 - Inchiziția a început interogatoriul lui Galileo Galilei.

 

12 aprilie 1709 - A aparut primul periodic literar englez „The Tatler”, publicatie fondata de scriitorii englezi Sir Richard Steele si Joseph Addison.

 

12 aprilie 1814 - Contele de Artois, viitorul rege Carol al X-lea al Franței, sosește din exil la Paris, după căderea lui Napoleon. Conform publicației Le Moniteur, contele spune: “În sfârșit revăd Franța! Nu s-a schimbat nimic, doar că se află în ea un francez mai mult.” Era o parafrază după Napoleon când a pierdut tronul: “Curând nu va mai fi în Franța decât un francez mai puțin“.

Carol al X-lea al Franței (n. 9 octombrie 1757 – d. 6 noiembrie 1836) a fost rege al Franței și al Navarei între 1824 și 1830. Carol a fost fiul lui Ludovic, delfin al Franței, nepot al lui Ludovic al XV-lea și frate al regilor Franței, Ludovic al XVI-lea și Ludovic al XVIII-lea.

În copilărie a primit titlul de conte de Artois. Căsătorit în anul 1773 cu Marie-Thérèse de Savoie, a avut trei copii: Louis-Antoine, duce de Angoulême, Sophie și Charles-Ferdinand, duce de Berry.

În perioada care a precedat Revoluției franceze, contele de Artois a fost unul dintre conducătorii fracțiunii care susținea menținerea regimului social care asigura privilegiile primelor două stări (aristocrația și clerul).

După convocarea Stărilor Generale în anul 1789, contele de Artois a devenit un apărător al puterii monarhice, ceea ce i-a atras reproșuri din partea fratelui său, regele Ludovic al XVI-lea, care l-a descris ca fiind “mai regalist decât regele“.

 

12 aprilie 1861 - A inceput Războiul Civil American, prin atacul asupra Fortului Sumter declanșat de forțele confederate.

Războiul Civil American, deseori denumit Războiul de secesiune (în engleză War of Secession), Războiul dintre state (în engleză War Between the States), sau Războiul dintre Nord și Sud a fost un conflict politic și militar de patru ani (1861–1865) dintre Uniunea sau Statele din Nord ale Statelor Unite ale Americii (care și-a păstrat neschimbată denumirea sa oficială adoptată cu ocazia scrierii Constituției SUA, Statele Unite ale Americii) și Statele din Sud ale acesteia, și anume șapte, mai apoi unsprezece state, care au părăsit pe rând Uniunea în 1860–1861, alcătuind entitatea statală federală denumită Statele Confederate ale Americii (în engleză Confederate States of America).

În timpul alegerilor prezidențiale din anul 1860, Partidul Republican, în frunte cu Abraham Lincoln, a purtat o campanie politică împotriva expansiunii sclaviei în afara statelor în care aceasta exista deja. Victoria republicană în alegeri a avut ca rezultat declarația de secesiune din partea a șapte state din Sud, chiar înainte de învestitura lui Lincoln, care a avut loc la 4 martie 1861. Atât administrația aflată la finalul mandatului, cea a președintelui James Buchanan, cât și cea nouă, a președintelui ales, Abraham Lincoln, au respins secesiunea, privind-o ca pe un act de rebeliune.

Ostilitățile au început la 12 aprilie 1861, când forțele confederate au atacat postul militar federal de la Fort Sumter, din Carolina de Sud. Lincoln a răspuns chemând o armată de voluntari din fiecare stat și ordonând mobilizarea generală, ceea ce a condus la declararea secesiunii a încă patru state sclavagiste din Sud. Ambele părți și-au constituit armate de război, iar Uniunea a preluat controlul statelor de graniță încă din prima perioadă a războiului și a efectuat o severă și eficientă blocadă navală de-a lungul întregului conflict.

În septembrie 1862, Proclamația de emancipare a lui Lincoln a transformat desființarea sclaviei din Sud într-un scop al războiului și i-a determinat pe britanici să nu intervină. Comandantul confederat Robert E. Lee a repurtat câteva victorii pe frontul estic, dar în 1863 înaintarea sa spre nord a fost oprită la Gettysburg, iar pe frontul vestic Uniunea a preluat controlul râului Mississippi după Bătălia de la Vicksburg, separând Confederația în două.

Avantajele materiale și numerice ale Nordului s-au concretizat în 1864 când Ulysses S. Grant a măcinat armata lui Lee în mai multe bătălii de uzură, iar generalul unionist William Sherman a ocupat orașul Atlanta, capitala statului Georgia, pentru ca apoi să se deplaseze spre Oceanul Atlantic. Rezistența Confederației s-a prăbușit după ce Lee s-a predat lui Grant la Appomattox pe 9 aprilie 1865.

Războiul, care este conflagrația cu cele mai multe victime din istoria Statelor Unite, s-a soldat cu moartea a peste 620.000 de soldați, a unui număr de peste 325.000 de combatanți dați dispăruți și al unui număr nedeterminat de civili, a pus capăt sclaviei în Statele Unite, a restaurat Uniunea și a întărit rolul guvernului federal în cadrul acesteia. Aspectele sociale, politice, economice și rasiale ale războiului au marcat perioada de reconstrucție care a durat până în 1877 și au continuat să se manifeste și de-a lungul secolului al XX-lea.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 aprilie 1877 - A început războiul ruso–turc.

La Chişinău, gubernia Basarabia, episcopul Pavel Lebedev, în prezenţa ţarului Alexandru II-lea şi a armatei, a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878.

România a permis trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile românești de la Dunăre

La 12 aprilie 1877, după ce a asistat la oficierea unui serviciu divin în catedrala din Chişinău, gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea s-a îndreptat spre hipodromul de la marginea oraşului, unde, în faţa armatei, episcopul Pavel Lebedev a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878. Romania a permis trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile românești de la Dunăre.

Consiliul de ministri a dezbatut problema pozitiei Romaniei in razboiul ruso-turc, hotarind, cu o majoritate larga, semnarea Conventiei cu Rusia. Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană.

Ca rezultat al războiului, principatele România, Serbia și Muntenegru, fiecare state suverane de facto de mai mult timp, și-au proclamat oficial independența față de Imperiul Otoman.

După aproape cinci secole de dominație otomană (1396–1878), statul bulgar a fost reînființat cu numele de Principatul Bulgariei, între Dunăre și Munții Balcani (cu excepția Dobrogei de Nord dată României) și cu regiunea Sofiei, care a devenit noua capitală. Congresul de la Berlin, din 1878, a permis, de asemnea, Austro-Ungariei să ocupe Bosnia și Herțegovina și Regatului Unit să primească Cipru, în timp ce Imperiul Rus a anexat sudul Basarabiei și regiunea orașului Kars.

cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

12 aprilie 1877 - Proclamatia Marelui duce Nicolae, comandantul armatei ruse, catre romani, prin care aduce la cunostinta ca trupele sale se vor comporta, la trecerea prin Romania, ca osti prietene si „vor respecta legile, persoanele si averile pasnicilor cetateni”.

Marele Duce Nicolai Nicolaevici al Rusiei (27 iulie 1831 – 13 aprilie 1891), a fost al treilea fiu și al șaselea copil al țarului Nicolae I al Rusiei și al Alexandrei Feodorovna. Pentru a-l deosebi de fiul său, i se spune și Nicolae Nicolaevici cel Bătrân. Pregătit pentru a deveni militar, a comandat armata rusă ca mareșal în războiul ruso-turc din 1877-1878.

 

12 aprilie 1877 - Marea Britanie anexeaza Transvaalul, stat al burilor (colonisti de origine olandeza) din Africa de Sud.

 

12 aprilie 1903 - S-a născut Iov Volănescu, Ieromonahul de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, martir al Bisericii sub persecuţia comunistă. (d. 1976)

Iov Volănescu (n.12 aprilie 1903 – d. 19 ianuarie 1976) Ieromonahul de la Mănăstirea Hodoş-Bodrog, martir al Bisericii sub persecuţia comunistă.

S-a născut la 12 aprilie 1903, în Cândeşti, judeţul Buzău. După şcoala primară, a urmat Şcoala de comerţ din Ploieşti, apoi Şcoala de ştiinţe administrative din Bucureşti.

A fost contabil la Camera Agricolă a judeţului Prahova, apoi contabil-şef până în 1938, când a ajuns directorul Federalei Băncilor Populare din Prahova.

În viaţa politică, Ion Volănescu s-a implicat în rândurile Partidului Naţional Liberal, apoi al partidului condus de profesorul Nicolae Iorga, pentru ca din 1937 să fie interesat de Mişcarea Legionară.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

12 aprilie 1914 - A avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion” a scriitorului englez George Bernard Shaw.

 

12 aprilie 1930 - S-a constituit la Bucureşti, din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier pentru reprezentarea politică a Mişcării Legionare.

În anul 1930, din motive electorale, Codreanu creează „Garda de Fier”, „un gard împotriva expansiunii comunismului”, care urma să fie un fel de partid-umbrelă pentru racolarea altor partide în scopul prezentării la alegeri ca un front comun.

Singurul partid care a aderat la acest front a fost Legiunea Arhanghelul Mihail. Organizatia isi propunea sa cuprinda in radurile sale orice partid sau grupare, indiferent de adversitatile politice, care dorea sa lupte impotriva expansiunii comunismului din URSS.

Dupa aceasta Miscarea Legionara a fost denumita si uneori Garda de Fier. Despre originile miscarii, Neagu Djuvara scrie:

“sa nu credeti, cum spun adversarii Miscarii Legionare, ca a fost o copie a nazismului sau a fascismului. Miscarea Legionara a fost o miscare autohtona, nascuta din grupari studentesti anticomuniste”.

Membrii Miscarii Legionare, purtau uniforme verzi (ca simbol al reinnoirii, de unde si denumirea camasile verzi) si se salutau folosind salutul roman. Principalul simbol al miscarii a fost crucea tripla, reprezentand o retea de zabrele de inchisoare (simbolizand martiriul). I se mai spunea “Crucea arhanghelului Mihail”.

Legiunea s-a diferentiat de miscarile fasciste ori fascistoide europene contemporane, prin importanta pe care o acorda religiei, ortodoxiei crestine, precum si prin faptul ca majoritatea sustinatorilor sai erau tarani si studenti, dar a avut in comun cu diverse miscari similare, recurgerea la violenta si la asasinat politic.

Interzisă de mai multe ori (ianuarie 1931, martie 1932 şi decembrie 1933) Garda de Fier a fost reînfiinţată la 20 martie 1935 sub numele de partidul Totul pentru Ţară, avîndu-l ca preşedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, iar din 9 octombrie 1937 pe inginerul Gheorghe Clime.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

12 aprilie 1935 - Au inceput lucrarile Conferintei britanico-franco-italiene de la Stressa, care a examinat consecintele denuntarii de catre Germania a clauzelor militare ale Tratatului de la Versailles, adresand acesteia critici formale, neinsotite de sanctiuni.

 

12 aprilie 1938 - A murit Feodor Șaliapin, bas rus; (n. 1873).

 

12 aprilie 1939 - Albania a fost anexata de Italia, sub forma unei uniuni personale. Victor Emmanuel al III-lea, regele Italiei (1900-1946), a fost incoronat rege al Albaniei (1939).

Albania, oficial denumită Republica Albania, este un stat suveran din sud-estul Europei. Se învecinează cu Muntenegru la nord-vest, cu Kosovo la nord-est, cu Macedonia la est și cu Grecia la sud și sud-est. Are ieșire la Marea Adriatică spre vest, și la Marea Ionică spre sud-vest. Se află la mai puțin de 72 km de Italia, de care o desparte strâmtoarea Otranto ce leagă Marea Adriatică de Marea Ionică.

Albania este membră a ONU, NATO, a OSCE, a Consiliului Europei, a Organizației Mondiale a Comerțului, a Organizației pentru Cooperare Islamică și unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Mediteranei. Albania este recunoscută din ianuarie 2003 drept potențial candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană, și și-a depus oficial candidatura pentru aderare la 28 aprilie 2009.

 

12 aprilie 1943 - Intalnirea dintre conducatorul statului roman, maresalul Ion Antonescu, si Adolf Hitler la castelul Klessheim. Hitler i-a cerut lui Antonescu sa inceteze orice tatonari de pace cu puterile antifasciste.

 

12 aprilie 1944 - In cadrul tratativelor de la Stockholm, dintre F. Nanu, ambasadorul Romaniei, si Alexandra Kollontay, ambasadoarea URSS, sovieticii propun incheierea unui armistitiu, cu următoarele condiții: întoarcerea armelor contra Germaniei, restabilirea frontierei din 1940 dintre România și URSS,de după ocuparea Basarabiei și a Bucovinei de nord, plata unor reparații și despăgubiri de război.

 

12 aprilie 1945 - Participanții la Mișcarea Tineretului Progresist hotărăsc crearea unei organizații unitare, intitulată Tineretul Progresist din România. Congresul acesteia are loc la 22 octombrie – 24 octombrie 1945.

 

12 aprilie 1945 - Președintele american Franklin D. Roosevelt moare în timp ce era în funcție; vice-președintele Harry Truman depune jurământul ca cel de-al 33-lea președinte al Statelor Unite.

Franklin Delano Roosevelt (n. 30 ianuarie 1882 – d. 12 aprilie 1945) a fost cel de-al treizeci și doilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1933 – 1945). S-a remarcat ca fiind una dintre principalele figuri politice secolului XX-lea pe plan național cât și internațional, care a contribuit esențial la depășirea crizei economice mondiale și la înfrângerea Germaniei naziste în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, este singurul președinte din istoria Statelor Unite care a fost instituit în funcție pentru patru mandate consecutiv.

 

12 aprilie 1949 – S-a nascut Florin Zamfirescu, actor român de teatru și film.

Actor, pedagog şi regizor, Florin Zamfirescu este omul de teatru desăvârşit, cu o capacitate deosebită de a ieşi din propria piele, pentru a deveni personajul întrupat. S-a născut la 12 aprilie 1949, în oraşul Călimăneşti, judeţul Vâlcea, potrivit lucrării “Cineaşti români” (Cristina Corciovescu şi Bujor Rîpeanu, Ed. Ştiinţifică, 1996).

A obţinut prima diplomă de recitare la numai 6 ani, iar la 16, era premiat pentru interpretarea “Legendei Meşterului Manole”. Florin Zamfirescu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, Facultatea Arta Actorului, clasa profesorului Constantin Moruzan (1971). A intrat primul şi a absolvit Facultatea ca şef de promoţie.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

12 aprilie 1951 - Pilotul de motociclete Wilhelm Herz a reusit sa stabileasca un nou record mondial de 290 km/h cu o motocicleta de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o portiune a autostrazii München – Ingolstadt.

 

12 aprilie 1955 - Doctorul Jonas Salk anunță folosirea cu succes a vaccinului împotriva poliomielitei.

Jonas Edward Salk (n. New York City, New York, SUA, 28 octombrie 1914 – d. La Jolla, California, SUA, 23 iunie 1995) a fost un medic virusolog american, creatorul vaccinului contra poliomielitei.

 

3, 4, 6, 12 aprilie 1956 - A avut loc şedinţa Biroului Politic al CC al PMR, care consfinţeşte supremaţia lui Gheorghiu-Dej în partid şi înfrângerea liniei Iosif Chişinevski – Miron Constantinescu.

Gheorghe Gheorghiu-Dej (pe numele original Gheorghe Gheorghiu n. 8 noiembrie 1901, Bârlad – d. 19 martie 1965, București) a fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa și Președinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române în perioada 21 martie 1961 – 19 martie 1965.

Atitudinea politică a lui Gheorghiu-Dej a fost ambivalentă până la moartea lui Stalin iar imediat după aceea a început procesul de destalinizare a României, prin susținerea creării industriei grele, eliminarea influenței culturale a URSS-ului, încurajarea sentimentelor antisovietice și stabilirea de relații diplomatice cu statele occidentale capitaliste, inclusiv cu Statele Unite ale Americii, ceea ce i-a adus și moartea subită în anul 1965, în cadrul ultimei vizite la Varșovia când a fost iradiat.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 aprilie 1961 - Nava ruseasca „Vostok”, la bordul careia se afla cosmonautul Iuri Gagarin, a efectuat primul zbor in cosmos. Zborul a durat 108 minute. De la bordul navei a avut loc, in direct, o transmisie televizata.

”Cerul e negru, Pământul e albastru” cuvintele care au făcut istorie, au fost rostite de Iuri Gagarin, primul om care a văzut planeta noastră din spaţiul cosmic. În dimineaţa zilei de 12 aprilie 1961, la ora 08.07, ora României, nava Vostok 1 a fost lansată pe orbita pământului de pe Cosmodromul Baykonur.

Misiunea era una deosebit de periculoasă, în condiţiile în care, zborurile anterioare, din cadrul programului Sputnik, cu câini la bord, se terminaseră tragic în aproape jumătate din cazuri. Cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, în vârstă de 27 de ani, efectua primul zbor orbital în jurul Pământului. În timpul zborului, la o altitudine ce a variat între 175 şi 380 de kilometri, Gagarin a efectuat prima transmisiune televizată din spațiu.

După un zbor de 108 minute, în care a efectuat o rotaţie completă în jurul Pământului, Gagarin a reintrat în spaţiul atmosferic şi, din motive tehnice, s-a catapultat din modul la 7.000 de metri înălţime, aterizând cu paraşuta, în zona Saratov, la 700 de kilometri de Moscova.

Succesul misiunii a fost exploatat propagandistic de Kremlin, pentru a demonstra superioritatea tehnologiei sovietice faţă de cea americană. Doar 7 ani mai târziu, la 27 martie 1968, ”primul om în Cosmos”, Iuri Gagarin se prăbuşea cu avionul în timpul unui zbor militar de antrenament, în circumstanţe rămase învăluite în mister.

cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

 

12 aprilie 1966 - Primul bombardament american asupra R.D.Vietnam.

 

12 aprilie 1967 - A fost inaugurat Teatrul Ahmanson din Los Angeles.

 

12 aprilie 1970 - S-au deschis pentru circulație primele două benzi ale autostrăzii București–Pitești.

Autostrada A1 este o autostradă din România, parte a Coridorului IV pan-european de transport, aflată în construcție, din care sunt funcționale trei segmente: unul de 109,6 km care leagă Bucureștiul, capitala României, de Pitești, reședința județului Argeș (care are un capăt în vestul Bucureștiului și celălalt la intersecția cu DN7, la nord de Pitești); un alt segment de 132 km care ocolește orașul Sibiu pe la nord (între localitățile Șelimbăr și Șura Mică) și merge mai departe până la Deva, ocolind orașele Sebeș și Orăștie și tronsonul Traian Vuia–Nădlac, de 143 km. Autostrada A1 a fost prima construită în România, în perioada 1967–1972 și refăcută în 2000, cu noi segmente adăugate între anii 2007 și 2015.

 

12 aprilie 1975 - A murit la Paris cantareata si dansatoarea americana Josephine Baker.

Josephine Baker (născută Freda Josephine McDonald la 3 iunie 1906 in Saint Louis , Missouri ) a fost o dansatoare, actriță și cântăreață franceza de origine americana. Josephine Bake, a fost fiica nelegitimă a unui producător evreu de instrumente muzicale, Eddie Carson și o spălătoreasă de culoare, Carrie McDonald. Ea crește în cartierele sărace din St. Louis. În anul următor 1907, mama ei va naște un băiat pe nume Richard, în același an tatăl ei va părăsi familia.

La data de 2 iulie 1917, Josephine Baker va fi martora cruzimilor unui pogrom în St. Louis, când au fost uciși mai multe sute de afro-americani.Această experiență a făcut ca ea să devină mai târziu o militantă contra rasismului.

La vârsta de 13 ani, mama ei a căsătorit-o cu Willie Wells, care era cu mult mai în vârstă dar căsătoria va eșua la câteva săptămâni. În același timp ea va juca diferite roluri la teatrul Booker Washington Theatre din St. Louis, în 1921 se recăsătorește cu conductorul Willie Baker, pe care-l va părăsi în 1925.

La 16 ani joacă diferite role la teatrele din Philadelphia, apoi New York unde va fi angajată la o trupă de vaudeville.Talentul ei va fi descoperit de poetul german Karl Gustav Vollmoeller, prin intermediul lui ea ajungand să danseze și să cânte, având un succes răsunător pe scenele din Paris si Berlin.

În Paris în cercuri intime ea va dansa frecvent complet goală. La 3 iunie 1927 se va căsători cu cioplitorul în piatră sicilian, Giuseppe Pepito Abatino, care se prezenta în societate ca fiind nobil(grof). În timpul războiului mondial devine activă în rezistenjta franceza,iar după război, adoptă copii orfani.

 

12 aprilie 1978 - Pe treptele Bisericii Radu-Vodă, deoarece directorul V. Micle a încuiat biserica și pe elevi în dormitoare, pentru a împiedica rostirea predicii. în cea de-a cincea miercuri din Postul Mare, parintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, a continuat seria de prelegeri „7 cuvinte către tineri„ prezentand “Despre moarte și înviere” (cuvântul 6)

De la al cincilea cuvânt, autoritățile comuniste au închis și porțile bisericii, nu doar biserica, ca să nu mai vină studenții din afară. Cu toate acestea, tinerii au sărit gardul iar cei din Seminar au ieșit pe ferestre, fiindcă fuseseră încuiați în dormitoare de directorul Seminarului.

Fiecare cuvânt al părintelui dura câteva ore pentru că după fiecare predică, urmau discuții cu tinerii veniți, așa încât Cuvântul se termina pe la doisprezece sau chiar unu noaptea. La sfârșit seminariștii se îndreptau spre dormitoarele lor iar cei veniți de la alte facultăți îl conduceau pe părintele Calciu până la acasă.

Nefiind vreun mijloc de transport la orele acelea, iar părintele fiind îmbrăcat cu reverenda, veneau deseori bețivi care îl înjurau că este „popă” care „înșeală lumea”, și aducându-i tot felul de ofense. Însă părintele era înconjurat și protejat de acei tineri, pe care îi considera îngerii săi păzitori.

cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

12-17 aprilie 1978 – Vizita oficială a lui Nicolae Ceaușescu în SUA. Întâlnirea cu președintele SUA, Jimmy Carter.

„Între 12 și 17 aprilie 1978, Ceaușescu a efectuat ultima lui călătorie în Statele Unite. Vizita a fost descrisă cu lux de amănunte de Ion Mihai Pacepa, care l-a însoțit cu această ocazie pe secretarul general. În timpul vizitei a fost semnată o declarație comună a celor doi președinți, delega ia română a vizitat și câteva întreprinderi industriale din diferite regiuni ale țării. Evenimentul cel mai important din cursul vizitei a fost însă demonstrația emigranților români anticomuniști din New York. A fost momentul în care Ceaușescu a cedat nervos.

Pe 16 aprilie a anunțat că se întoarce imediat în țară și a cerut ca avionul să-i fie pregătit pentru plecare. Pentru ziua următoare erau însă planificate întâlniri cu reprezentanții unor organizații evreiești și cu oameni de afaceri. Ambasadorul R.S.R. la Washington, Nicolae M. Nicolae, s-a dus imediat la Ceaușescu să-l convingă să renunțe la această decizie. Astfel încât, în cele din urmă, conducătorul român s-a răzgândit și și-a continuat vizita, dar impresia neplăcută a rămas. Relațiile dintre București și Washington n-au mai ajuns niciodată atât de bune ca în perioada 1969-1978”8.

Convorbirile la nivel înalt oferă posibilitatea celor statelor de a continua colaborările în domeniul științific, economic, cultural, dar și pe arena internațională. Din nou apare pe prima pagină din ziarul Scînteia, miercuri 12 aprilie 1978, titlul: președintele Nicolae Ceaușescu a plecat ieri într-o vizită de stat în Statele Unite ale Americii, alături de o fotografie specifică, unde poporul român își exprimă sentimentele de respect și îi urează drum bun și succes în cooperarea internațională.

Între 12 și 17 aprilie, ziarul Scînteia a publicat în fiecare zi informații despre evenimentele din timpul vizitei oficiale. Poporul român era la curent cu ce se petrece în afara țării. Vineri, 14 aprilie, ziarul adaugă în publicația sa, paragrafe din discursurile susținute de președintele român și cel american. Așadar, Nicolae Ceaușescu a afirmat:

„Convorbirile cu președintele Jimmy Carter vor pune în continuare bazele unei colaborări în interesul comun al popoarelor noastre, pentru o lume mai dreaptă și mai bună, în care fiecare popor să-și poată consacra forțele fericirii, bunăstării și libertății. De asemenea, președintele Jimmy a afirmat: Este de mare folos pentru mine, ca președinte, să am prilejul de a mă consulta cu un conducător național și internațional de talia oaspetelui nostru, președintele Nicolae Ceaușescu. Influența sa pe arena internațională, ca lider al României”.

articol preluat de pe www.historia.ro

 

12-15 aprilie 1979 – Vizita oficială de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în RP Angola.

 

12 aprilie 1981 - Primul zbor al navetei spatiale americane „Columbia”. La bordul navetei se aflau astronautii John Young si Robert Crippen.

A efectuat 37 de rotatii pe orbita. Initial trebuia sa evolueze cinci zile pe orbita, dar a aterizat dupa doua zile, sase zile, sase ore si 13 minute la baza Edwards din California.

Naveta a efectuat in urmatorii ani mai multe zboruri, printre care misiuni comerciale, militare secrete si stiintifice avand la bord intre cinci si sapte astronauti.

Naveta Spațială Columbia (OV-102) a fost prima navetă spațială a flotei NASA. Prima ei misiune, STS-1, a durat de pe 12 aprilie până pe 14 aprilie, 1981. Pe 1 februarie 2003, Columbia s-a dezintegrat în timpul reintrării in atmosfera terestră deasupra Texasului, în timpul celei de-a 28-a misiuni, STS-107. Toți cei 7 membri ai echipajului au pierit.

cititi mai mult pe stiri.tvr.ro

 

12 aprilie 1981 - A murit americanul de culoare Joe Luis (Joseph Louis Barrow),(n. 13 mai 1914 ), supranumit “bombardierul negru”,campion mondial de box la categoria grea.

A detinut titlul mondial 12 ani si a castigat in 68 din 71 de meciuri sustinute.

 

12-13 aprilie 1984 – Vizita de prietenie și de lucru în RSF Iugoslavia a lui Nicolae Ceaușescu, secretar CC al PCR, președintele României.

 

12 aprilie 1989 - A murit sportivul american Ray Robinson „Sugar” (Walker Smith), campion la box; de sase ori campion mondial de box (1946-1950) la categoria usoara, in 1951 la categoria mijlocie).

 

12 aprilie 1993 - In Bosnia, a fost lansata prima misiune de lupta din istoria Aliantei Nord-Atlantice. La ora 12.00 GMT, avioanele de lupta ale NATO au preluat controlul asupra spatiului aerian al Bosniei-Hertegovina, in cadrul operatiunii de supraveghere a respectarii zonei de interdictiei decretate de Organizatia Natiunilor Unite. Operatiunea a marcat prima misiune a NATO intr-o zona de razboi, de la infiintarea sa.

 

12 aprilie 1997 - A fost parafat Acordul privind aderarea Romaniei la Acordul Central European de Comert Liber – CEFTA (Bucuresti) .

Acordul Central European al Comerțului Liber, în forma prescurtată: CEFTA este un acord comercial de liber schimb a mărfurilor care a luat ființă la 21 decembrie 1992 la Cracovia, membrii fondatori fiind Polonia, Cehoslovacia și Ungaria. Scopul acestei uniuni a fost adaptarea economiilor statelor membre la o piața comunitară lipsită de taxe vamale și un exercițiu de preaderare la Uniunea Europeană.

 

12 aprilie 2000 - În cursul unei ceremonii impresionante, Papa Ioan Paul al II-lea a făcut o mea culpa istorică pentru toate greșelile Bisericii Catolice.

 

12 aprilie 2000 - Politia columbiana a arestat 49 de membri ai unei retele internationale de heroina. A fost arestat si un var al celebrului traficant de droguri Pablo Escobar.

 

12 aprilie 2000 - Cel puțin 15 persoane au fost ucise și alte circa 20 rănite în cursul unui atac cu grenade și arme automate care a avut loc într–o moschee șiită din Malhowali, localitate din Nord–Estul Pakistanului.

 

12 aprilie 2012 - A decedat politicianul roman Gabriel Tepelea, academician, fost vicepreședinte al PNTCD; (n.1934).

Gabriel Țepelea (n. 6 februarie 1916, Borod, Bihor – d. 12 aprilie 2012, București) a fost un om de cultură și politician român, membru PNȚCD, membru de onoare al Academiei Române.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; inliniedreapta.net

 

12 aprilie 2019 - Primul zbor comercial al rachetei Falcon Heavy, dezvoltată de SpaceX, realizat cu succes.

Compania spaţială americană SpaceX a realizat joi prima lansare comercială a rachetei sale Falcon Heavy, care face parte din clasa lansatoarelor grele, plasând pe orbită un satelit aparţinând unui operator saudit şi recuperând pentru prima dată cele trei propulsoare revenite pe Terra, potrivit AFP. ”Falcon Heavy se află în drum spre ‘spaţiu”’, a spus, la puţin timp de la decolare, un reprezentant Space X care a comentat transmisiunea în direct pe internet. ”Traiectoria pare să fie cea bună”.

Racheta Falcon Heavy, care s-a desprins de la baza de lansare Cap Canaveral (Florida), la ora locală 18:36 (22:36 GMT), a plasat, aşa cum era prevăzut, satelitul Arabsat-6A, care cântăreşte şase tone, pe o orbită geostaţionară, la 36.000 kilometri de Terra. Această operaţiune a fost realizată la circa 34 de minute după decolare. “Reuşita instalării Arabsat-6A pe orbita geostaţionară a fost confirmată – sfârşitul primei misiuni comerciale a Falcon Heavy”, a scris la scurt timp SpaceX pe Twitter.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

12 aprilie 2019 - Pakistan: 20 de morţi şi 48 de răniţi în atentatul din vestul Pakistanului.

Cel puţin 20 de persoane au fost ucise, iar alte 48 rănite vineri în explozia unei bombe, atac revendicat de talibanii pakistanezi, într-o piaţă din Quetta, capitala Balucistanului, cea mai instabilă regiune din Pakistan, a anunţat un ministru al provinciei, citat de AFP. Conform ministrului de Interne din Balucistan, Zia Ullah Langu, care a comunicat noul bilanţ, două dintre victime sunt copii. Şeful poliţiei provinciale menţionase anterior 16 morţi şi 30 de răniţi.

Opt dintre persoanele decedate erau din minoritatea şiită hazara, iar printre victime se numără şi un membru al forţelor de securitate. O facţiune a talibanilor pakistanezi a revendicat atacul, realizat, potrivit acesteia, în colaborare cu gruparea extremistă sunită Lashkar-e-Jhangvi, responsabilă cu numeroase atacuri contra şiiţilor din Pakistan. Lashkar-e-Jhangvi nu a revendicat totuşi direct atentatul.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

12 aprilie 2020 - La ordinea zilei