✝ Sfântul Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului; Sfântul Cuvios Teodor Trihina; Sfântul Apostol Zaheu; Sfântul Cuvios Atanasie; Sfântul Cuvios Ioasaf; Sfântul Anastasie Sinaitul; Sfântul Anastasie Sinaitul, Patriarhul Antiohiei

Sfântul Cuvios Teodor Trihina, Sfântul Apostol Zaheu și Sfântul Cuvios Atanasie de la Meteor Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Sfântul Cuvios Teodor Trihina, Sfântul Apostol Zaheu și Sfântul Cuvios Atanasie de la Meteor Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași)

foto: doxologia.ro

Sfântul Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului; Sfântul Cuvios Teodor Trihina; Sfântul Apostol Zaheu; Sfântul Cuvios Atanasie; Sfântul Cuvios Ioasaf; Sfântul Anastasie Sinaitul; Sfântul Anastasie Sinaitul, Patriarhul Antiohiei


Sf. Ier. Teotim, Episcopul Tomisului; Sf. Cuv. Teodor Trihina

Sfântul Ierarh Teotim I Scitul a fost episcop de Tomis la sfârşitul secolului al IV-lea. Pomenirea lui se face în Biserica Ortodoxă la data de 20 aprilie - foto: crestinortodox.ro

Sfântul Ierarh Teotim I Scitul a fost episcop de Tomis la sfârşitul secolului al IV-lea. Pomenirea lui se face în Biserica Ortodoxă la data de 20 aprilie – foto: crestinortodox.ro

articol: basilica.ro

20 aprilie 2016

Sfântul Teotim s-a născut pe la jumătatea veacului al IV-lea în Dobrogea şi a vieţuit de tânăr în nevoinţă, rugăciune şi cercetarea Sfintelor Scripturi, dobândind şi o aleasă cultură clasică grecească în şcolile vremii. A urmat de tânăr calea vieţii monahale, probabil într-una dintre sihăstriile Casimcei dobrogene. Pentru sfinţenia şi înţelepciunea sa a fost ales episcop al Tomisului, după trecerea la cele veşnice a Fericitului episcop Gherontie, care luase parte la Sinodul al II-lea Ecumenic (Constantinopol, 381).

Virtuţile şi înţelepciunea ierarhului Teotim l-au făcut cunoscut şi apreciat chiar şi de către barbarii huni, care îl numeau „zeul romanilor”. Cu toate că aceştia erau sălbatici din fire, el i-a atras cu blândeţea şi cu milostenia. Văzând acestea, unul dintre barbari, crezând că Sfântul Teotim este bogat, a vrut să-l răpească. Astfel, el şi-a pregătit o funie cu laţ, s-a sprijinit în scut şi a ridicat mâna dreaptă vrând să arunce laţul asupra Sfântului; dar, în aceeaşi clipă, braţul i-a rămas înţepenit. A fost nevoie de rugămintea celorlalţi păgâni pe lângă Sfântul ca să-l elibereze din lanţurile nevăzute.

Altă dată, mergând Sfântul, împreună cu ucenicii lui, au întâlnit pe drum o ceată de huni, care înaintau spre Tomis. Atunci, ucenicii au început să se vaite că vor pieri de mâinile barbarilor, dar Sfântul s-a dat jos de pe cal şi a început să se roage, iar barbarii nu l-au zărit nici pe el, nici pe însoţitorii săi, nici caii de pe care descălecaseră, ci au trecut mai departe, pe alături.

Ierarhul Teotim a legat o strânsă prietenie cu Sfântul Ioan Gură de Aur, pe care, împreună cu Sfinţii dobrogeni Ioan Casian şi Gherman, l-a apărat în împrejurări grele. De asemenea, Sfântul Teotim era cunoscut pentru adânca sa cunoaştere teologică, fiind un bun apărător al credinţei ortodoxe. Un scriitor creştin, Socrate Scolasticul, spunea despre Sfântul Teotim că „era cunoscut de toţi – împăraţi, episcopi, călugări, credincioşi şi barbari – pentru evlavia şi cinstea vieţii sale”. Istoricii timpului spun că el a publicat scrieri în formă de dialog şi că a scris unele omilii la textele evanghelice. În fragmentele care s-au păstrat el vorbeşte despre liniştea minţii şi a inimii. Astfel, prin scrierile sale, Sfântul Teotim este „întemeietorul Filocaliei româneşti”.

Sub păstoria Sfântului Teotim, mănăstirile şi sihăstriile din Dobrogea, renumite prin viaţa lor duhovnicească, au format pe vestiţii „călugări sciţi”, teologi care aveau să participe la discuţiile hristologice ale vremii. Bisericile înălţate de Sfântul Teotim, ale căror ruine şi astăzi se văd, erau mari şi frumos împodobite cu mozaicuri, ceea ce dovedeşte numărul mare de credincioşi, precum şi frumuseţea cultului ortodox.

În anul 399, Sfântul Ioan Gură de Aur i-a trimis ierarhului Teotim călugări misionari pentru creştinarea hunilor, aflaţi atunci şi în Dobrogea. În anul 400, Sfântul Teotim a luat parte la un sinod local în Constantinopol, convocat de Sfântul Ioan Gură de Aur, împotriva învăţăturii eretice a episcopului Antonin al Efesului. În anul 403, episcopul Teotim a fost din nou la Constantinopol, unde, la Sinodul de la Stejar, împreună cu Sfântul Gherman din Dobrogea, a luat apărarea Sfântului Ioan Gură de Aur în faţa acuzaţiilor nedrepte aduse împotriva lui, dovedind prin aceasta adânca legătură duhovnicească dintre Dobrogea străromână şi marele ierarh constantinopolitan.

Astfel, bine păstorind pe credincioşii dobrogeni şi creştinând mulţi barbari, Sfântul Teotim s-a mutat cu pace la cele veşnice, într-o zi de 20 aprilie, între anii 404 şi 407, fiind pomenit ca Sfânt de vechile martirologii. Biserica Ortodoxă Română l-a înscris în calendarul bisericesc în anul 1992.

articol preluat de pe: basilica.ro


†) Sf. Ier. Teotim al Tomisului; Cuv. Teodor Trihin; Sf. Ap. Zaheu

articol: calendar-ortodox.ro

Sinaxar 20 Aprilie

În această lună, în ziua a douăzecea, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Teodor Trihina.

Acest fericit supunându-se la toată reaua pătimire şi petrecere, îngheţat de frig şi de ger, îşi acoperea trupul cu îmbrăcăminte de păr aspră, pentru care s-a şi numit Trihina. Drept aceea a dat de gol şi înşelăciunea demonilor. Şi mormântul său este izvorâtor de mir, tuturor celor ce cu dragoste năzuiese la dânsul, şi-şi iau sufleteasca şi trupeasca tămăduire.

Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Victor, Zotic, Zinon, Achindin, Chesarie, Severian, Hristofor, Teona şi Antonin.

Toţi aceşti sfinţi au săvârşit lupta muceniciei pe vremea lui Diocleţian cel răucredincios, când şi mult-pătimitorul mucenic al lui Hristos Gheorghe fiind prins era pedepsit şi în vremea pedepselor săvârşea acele minuni. Şi Victor, Achindin, Zotic, împreună cu Zinon, şi Severian, văzând pe sfântul Gheorghe, întins pe roată, şi întru nimic vătămându-se, cu un glas s-au mărturisit pe sine creştini, şi li s-au tăiat capetele cu sabia. Iar Hristofor, Teona şi Antonin, fiind cei mai de aproape păzitori ai împăratului, şi care stau înaintea lui, într-una din zile, în vreme ce marele mucenic era cercetat cu cruzime, văzând învierea păgânului celui mort, făcută prin rugăciunile mucenicului şi prin chemarea lui Hristos Dumnezeu, degrabă aceştia aruncând centurile şi armele lor înaintea împăratului şi a toată adunarea, au mărturisit că Hristos este Dumnezeu adevărat. Pentru care fiind prinşi au fost puşi la închisoare. Iar după câteva zile stând înaintea tiranului au fost supuşi la multe chinuri. Şi în sfârşit fiind aruncaţi în foc, au primit cununa muceniciei.

Tot în această zi, pomenirea sfântului sfinţitului mucenic Anastasie al Antiohiei.

Tot în această zi, pomenirea sfântului apostol Zaheu.

Sfântul, slăvitul şi mult lăudatul Apostol Zaheu (gr. Ζακχαῖος, "Zakchaios", ebraică זכי, "Zakkay", însemnând "cel curat", "cel pur"), a fost unul din Cei Şaptezeci de apostoli ai Domnului Iisus Hristos. Zaheu este simbolul bogatului nedrept pocăit, al celui pierdut dar apoi îndreptat, care aduce mântuirea nu numai pentru sine dar şi pentru întreaga sa casă. El reprezintă un exemplu de pocăinţă, alături de alte cazuri precum Manase, răufăcătorul de pe cruce, fiul risipitor, David sau Maria Egipteanca.Prăznuirea sa se face în 20 aprilie -  foto: doxologia.ro

Sfântul, slăvitul şi mult lăudatul Apostol Zaheu (gr. Ζακχαῖος, “Zakchaios”, ebraică זכי, “Zakkay”, însemnând “cel curat”, “cel pur”), a fost unul din Cei Şaptezeci de apostoli ai Domnului Iisus Hristos. Zaheu este simbolul bogatului nedrept pocăit, al celui pierdut dar apoi îndreptat, care aduce mântuirea nu numai pentru sine dar şi pentru întreaga sa casă. El reprezintă un exemplu de pocăinţă, alături de alte cazuri precum Manase, răufăcătorul de pe cruce, fiul risipitor, David sau Maria Egipteanca.Prăznuirea sa se face în 20 aprilie – foto: doxologia.ro

Sfântul apostol Zaheu era un vames (preceptor) bogat din Ierihon. Si, cum era mic de statura, s-a urcat într-un sicomor ca sa-L vaa pe Mântuitorul trecând. Dupa Înaltarea Domnului, sfântul Zaheu l-a insotit pe sfântul Petru în calatoriile lui. Traditia spune ca el a devenit episcop în Cezareea Palestinei, unde a si murit în pace.

Evanghelia (Luca 19:1-10) povesteste întalnirea lui Zaheu cu Hristos în duminica dinaintea începerii Triodului, numita Duminica lui Zaheu.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului Atanasie care a zidit Manastirea Meteora în Tesalia şi care în pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea preacuviosului Iosaf, ce a sihăstrit împreună cu pomenitul cuvios Atanasie din Meteora, şi care în pace s-a săvârşit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

articol preluat de pe: calendar-ortodox.ro


Sfântul Ierarh Teotim, Episcopul Tomisului

Sfântul Ierarh Teotim I Scitul a fost episcop de Tomis la sfârşitul secolului al IV-lea. Pomenirea lui se face în Biserica Ortodoxă la data de 20 aprilie - foto: ro.orthodoxwiki.org

Sfântul Ierarh Teotim I Scitul – foto: ro.orthodoxwiki.org

Sfântul Ierarh Teotim I Scitul a fost episcop de Tomis la sfârşitul secolului al IV-lea. Pomenirea lui se face în Biserica Ortodoxă la data de 20 aprilie.


Sfântul Anastasie Sinaitul

Cuviosul și de Dumnezeu purtătorul părintele nostru Anastasie din Sinai (sau Anastasie Sinaitul) este un sfânt monah din secolul al VII-lea, care a părăsit lumea și toate ale ei. Este considerat unul din Sfinții Părinți ai Bisericii. Sfântul Anastasie este prăznuit pe 20 aprilie; mai este prăznuit, cu soborul cuvioșilor Părinți din Sinai, în Marțea Luminată. Nu trebuie confundat cu Sfântul Anastasie, patriarhul Antiohiei, cunoscut și el sub numele de "Anastasie Sinaitul" și prăznuit tot pe 20 aprilie - foto: doxologia.ro

Anastasie din Sinai – foto: doxologia.ro

articol: ro.orthodoxwiki.org

Cuviosul și de Dumnezeu purtătorul părintele nostru Anastasie din Sinai (sau Anastasie Sinaitul) este un sfânt monah din secolul al VII-lea, care a părăsit lumea și toate ale ei. Este considerat unul din Sfinții Părinți ai Bisericii. Sfântul Anastasie este prăznuit pe 20 aprilie; mai este prăznuit, cu soborul cuvioșilor Părinți din Sinai, în Marțea Luminată. Nu trebuie confundat cu Sfântul Anastasie, patriarhul Antiohiei, cunoscut și el sub numele de “Anastasie Sinaitul” și prăznuit tot pe 20 aprilie.

Sfântul Anastasie s-a născut la Alexandria, în Egipt în prima jumătate a secolului al VII-lea. De tânăr, și-a luat crucea, potrivit poruncii Domnului, a primit tunderea în monahism, urmând de bunăvoie Domnului. Râvnind după o viață de nevoință aspră, a plecat mai întâi la Ierusalim ca să se închine la Sfintele Locuri și a ajuns apoi la Muntele Sinai. Acolo a găsit un grup de monahi care duceau o viață de asceză aspră și a rămas să le slujească acestora. A ajuns astfel la o adâncă smerenie și a primit de la Dumnezeu mari daruri de cunoaștere și de înțelepciune. A scris astfel viețile Sfinților Părinți și a alcătuit mai multe omilii. Anastasie a ajuns în cele din urmă stareț al întregii comunități monahale din Muntele Sinai. A trecut la Domnul cu pace, la adânci bătrânețe, cândva după anul 700.

Despre cei care primesc Sfintele Taine, adică Trupul și Sângele Domnului, credem și înțelegem astfel: că dacă aceștia au, omenește, vreun păcat mărunt, care se iartă degrabă, cum ar fi: că s-au lăsat furați [și au săvârșit vreun păcat] cu limba sau cu auzirea sau cu privirea sau din slava deșartă, sau din întristare sau din mânie sau alte lucruri ca acestea, odată ce se mustră în sine și se mărturisesc înaintea Domnului, [pot] să primească astfel Sfintele Taine. Credem că primirea Sfintelor Taine este pentru unii ca aceștia spre iertarea păcatelor.

articol preluat de pe: ro.orthodoxwiki.org


Maine, 21 aprilie, facem pomenirea

Sfântul Sfințit Mucenic Ianuarie, Episcop de Benevent; Sfântul Mucenic Teodor din Perga; Sfânta Muceniță Alexandra, împărăteasa

Sfântul Ierarh Mucenic Ianuarie, Sfânta Muceniță Alexandra, Împărăteasa și Sfântul Cuvios Atanasie Sinaitul Icoană sec. XX, Mănăstirea Kalamiou, Nafklios (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Sfântul Ierarh Mucenic Ianuarie, Sfânta Muceniță Alexandra, Împărăteasa și Sfântul Cuvios Atanasie Sinaitul Icoană sec. XX, Mănăstirea Kalamiou, Nafklios (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro

Sf. Sfinţit Mc. Ianuarie, Episcop de Benevent; Sf. Mc. Teodor din Perga; Sf. Mc. Alexandra împărăteasa

articol: basilica.ro

21 aprilie 2016

Sfântul Sfinţit Mucenic Ianuarie – A fost episcopul Campaniei din Italia. În timpul prigoanei lui Diocleţian (284)a fost prins în cetatea Benevent unde îşi avea scaunul arhieresc şi dus înaintea guvernatorului Timotie. Acesta l-a îndemnat să se închine la idoli, dar sfântul Ianuarie nu a acceptat şi pentru asta a fost aruncat într-un cuptor cu foc. El a scăpat nevătămat, iar guvernatorul a poruncit să fie bătut. Printre cei de faţă erau Sosen şi Procul din Puzzoli şi doi mireni, Eutihie şi Acution care au fost şi ei supuşi chinurilor. După ei au fost prinşi alţi doi şi anume, diaconul Faust şi citeţul Dezideriu. Toţi au fost daţi spre mâncare fiarelor sălbatice, dar acestea nu s-au atins de ei. Văzând aceasta guvernatorul a poruncit să fie tăiaţi cu sabia. Trupurile lor au fost luate de creştinii din cetăţile din jur. Moaştele Sfântului Ianuarie au fost aşezate în biserica din Neapoli.

articol preluat de pe: basilica.ro