Sfântul Apostol Andronic și soția sa, Iunia; Sfintii Cuviosi Nectarie si Teofan

Sfântul Apostol Andronic și soția sa Iunia, Sfântul Ierarh Atanasie Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Sfântul Apostol Andronic și soția sa Iunia, Sfântul Ierarh Atanasie Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași)

foto: doxologia.ro

Sfântul Apostol Andronic și soția sa, Iunia; Sfântul Cuvios Nectarie; Sfântul Cuvios Teofan; Ap. Fapte 8, 5-17; Ev. Ioan 6, 27-33

Sfântul Apostol Andronic împreună cu Sfânta Iunia, ajutătoarea sa, a fost vestit în ceata sfinţilor şaptezeci de apostoli, fiindcă a crezut în Hristos, mai înainte de Sfântul Apostol Pavel.


 

Sf. Ap. Andronic și soția sa, Iunia; Sf. Cuv. Nectarie și Teofan

articol: basilica.ro

Sfinții Apostoli Andronic și Iunia – A fost unul din cei șaptezeci de apostoli și era rudă cu Sfântul Apostol Pavel. El L-a propovăduit pe Mântuitorul Iisus Hristos și a luptat împotriva închinării la idoli. Despre el menționează Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Romani: ‘Îmbrățișați pe Andronic și pe Iunia, cei de neam cu mine și împreună închiși cu mine, care sunt vestiți între apostoli și care înaintea mea au fost în Hristos’ (Romani 16, 7). Prin eforturile misionare ale Sfinților Andronic și Iunia, mulți păgâni s-au convertit la creștinism și au fost construite multe biserici. În secolul al V-lea, în timpul împăraților Arcadius și Honorius au fost descoperite moaștele Sfinților Andronic și Iunia într-o periferie a Constantinopolului, în Evghenia, în partea de răsărit. Mai târziu, pe acest loc a fost zidită o biserică impunătoare.

Tot astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea Cuvioșilor Nectarie și Teofan.

16 mai 2016

articol preluat de pe: basilica.ro


 

Ap. Fapte 8, 5-17

În zilele acelea, Filip, coborându-se într-o cetate a Samariei, le propovăduia pe Hristos. Şi mulţimile luau aminte într-un cuget la cele spuse de către Filip, ascultându-l şi văzând semnele pe care le săvârşea. Căci din mulţi care aveau duhuri necurate, strigând cu glas mare, ele ieşeau şi mulţi slăbănogi şi şchiopi s-au vindecat. Şi s-a făcut mare bucurie în cetatea aceea. Dar era mai dinainte în cetate un bărbat, anume Simon, vrăjind şi uimind neamul Samariei, zicând că el este cineva mare, la care luau aminte toţi, de la mic şi până la mare, zicând: Acesta este puterea lui Dumnezeu, numită cea mare. Şi luau aminte la el, fiindcă de multă vreme, cu vrăjile lui, îi uimise. Iar când au crezut lui Filip, care le propovăduia despre împărăţia lui Dumnezeu şi despre numele lui Iisus Hristos, bărbaţi şi femei se botezau. Iar Simon a crezut şi el şi, botezându-se, era mereu cu Filip. Şi văzând semnele şi minunile mari ce se făceau, era uimit. Iar apostolii din Ierusalim, auzind că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan, care, coborând, s-au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfânt. Căci nu Se pogorâse încă peste nici unul dintre ei, ci erau numai botezaţi în numele Domnului Iisus. Atunci îşi puneau mâinile peste ei, şi ei luau Duhul Sfânt.

Ev. Ioan 6, 27-33

Zis-a Domnul către iudeii care veniseră la Dânsul: agonisiţi-vă, nu mâncarea cea pieritoare, ci mâncarea care rămâne spre viaţa veşnică pe care o va da vouă Fiul Omului, căci pe El L-a pecetluit Dumnezeu-Tatăl. Atunci au zis către Dânsul: ce să facem ca să săvârşim lucrurile lui Dumnezeu? Iisus, răspunzând, a zis către ei: acesta este lucrul lui Dumnezeu, ca să credeţi în Acela, pe care El L-a trimis. Ei însă I-au răspuns: dar ce minune faci Tu, ca să vedem şi să credem în Tine? Ce lucrezi? Părinţii noştri au mâncat mană în pustie, precum este scris: pâine din cer le-a dat lor ca să mănânce. Dar Iisus le-a spus: adevărat, adevărat vă spun vouă, nu Moise v-a dat vouă pâinea cea din cer, ci Tatăl Meu vă va da, din cer, pâinea cea adevărată. Pentru că pâinea lui Dumnezeu este aceea, care se pogoară din cer şi dă viaţă lumii.

articole preluate de pe: doxologia.ro


 

Sf. Ap. Andronic şi Iunia; Cuv. Nectarie şi Teofan

articol: calendar-ortodox.ro

Sinaxar 17 Mai

În această lună, în ziua a şaptesprezecea, pomenirea sfinţilor apostoli Andronic şi Iunia.

Acest apostol al Domnului, ca şi cum ar fi fost cu aripi a înconjurat toată Iumea, smulgând toată înşelăciunea nebuniei idoleşti din rădăcină, şi propovăduind pe Hristos. El a avut dimpreună următoare lui pe mult-minunata Iunia, care era moartă pentru lume, şi vieţuia numai pentru Hristos Mântuitorul.

Şi trăgând spre dumnezeiasca cunoştinţă pe mulţi, au stricat capişti idoleşti şi au zidit dumnezeieşti biserici în toate părţile; şi gonind duhuri necurate de la oameni şi tămăduind boli fără de leac, şi-au plinit şi ei ca nişte oameni obşteasca datorie a firii, şi prin moarte s-au mutat la viaţa cea veşnică. De aceştia pomeneşte şi marele apostol Pavel, în Epistola către Romani (XVI, 7), zicând: “Spuneţi închinăciune lui Andronic şi Iuniei, rudelor mele şi soţilor mei în robie, care sunt vestiţi între apostoli, care şi mai înainte de mine au fost în Hristos”.

Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Solohon şi a celor împreună cu el sfinţii mucenici Pamfamir şi Pamfilon.

Tot în această zi, pomenirea cuvioşilor părinţi şi fraţi Nectarie şi Teofan, ctitorii Manastirii lui Varlaam din Meteora.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

articol preluat de pe: calendar-ortodox.ro


 

Maine, 18 mai, facem pomenirea

Sfântul Mucenic Petru; Sfântul Mucenic Dionisie; Sfântul Mucenic Paulin; Sfânta Hristina și cele 7 sfinte fecioare împreună cu ea; Sfântul Mucenic Teodot din Ancira; Ap. Fapte 8, 18-25; Ev. Ioan 6, 35-39 (Dezlegare la peste)

Sfinții Mucenici Petru, Eufrasia și Iulia - foto: doxologia.ro

Sfinții Mucenici Petru, Eufrasia și Iulia – foto: doxologia.ro

Au fost omorâţi atunci: Sfântul Petru cu felurite munci; Sfinţii Dionisie, Andrei şi Pavel, cu pietre; iar Sfânta fecioară Cristina, cu sabia.


Sf. Mc. Petru, Dionisie și Paulin (Dezlegare la peşte)

articol: basilica.ro

17 mai 2016

În timpul persecuţiei împotriva creştinilor a împăratului păgân Deciu (249-251), un tânăr cu numele Petru a fost prins în Lampsac, o cetate aflată în Helespont. Petru a fost adus la dregătorul Optimus şi silit să jertfească zeiţei Afrodita.Dar acesta nu a vrut să se supună, ci a mărturisit că nu poate să se închine unei zeiţe desfrânate, pentru că este creştin. Drept urmare, Petru a fost supus la chinuri, primind cununa muceniciei prin tăierea capului.Sfântul Dionisie, probabil din Mesopotamia, era un creştin închis pentru credinţa în Hristos alături de ostaşii Pavel şi Andrei şi de o creştină, fecioară de 16 ani, cu numele Cristina. Această Cristina a reuşit să aducă la Hristos pe cei doi tineri care încercau să o necinstească. Din acestă cauză, şi cei doi tineri, şi Dionisie, Andrei şi Pavel au fost ucişi cu petre, iar Sfintei Cristina i s-a tăiat capul.Sfântul Paulin, care era din Atena, propovăduia Evanghelia lui Hristos alături de Sfinţii Iraclie şi Venedim. Cei trei au fost prinşi şi daţi dregătorului Atenei, care, după ce i-a supus la chinuri, a poruncit să li se taie capetele.

articol preluat de pe: basilica.ro


Ap. Fapte 8, 18-25

În zilele acelea, Simon, văzând că prin punerea mâinilor apostolilor se dă Duhul Sfânt, le-a adus bani, zicând: Daţi-mi şi mie puterea aceasta, ca acela pe care eu voi pune mâinile să primească Duhul Sfânt. Iar Petru a zis către el: Banii tăi să fie cu tine spre pierzare! Căci ai socotit că darul lui Dumnezeu se dobândeşte cu bani. Tu n-ai parte, nici moştenire la chemarea aceasta, pentru că inima ta nu este dreaptă înaintea lui Dumnezeu. Pocăieşte-te deci de această răutate a ta şi te roagă lui Dumnezeu, doară ţi se va ierta cugetul inimii tale, căci întru amărăciunea fierii şi întru legătura nedreptăţii te văd că eşti. Şi, răspunzând, Simon a zis: Rugaţi-vă voi la Domnul, pentru mine, ca să nu vină asupra mea nimic din cele ce aţi zis. Iar ei, mărturisind şi grăind cuvântul Domnului, s-au întors la Ierusalim şi în multe sate ale samarinenilor binevesteau.

Ev. Ioan 6, 35-39

Zis-a Domnul către iudeii care crezuseră într-Însul: Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cine crede în Mine nu va înseta niciodată. Dar v-am spus vouă că M-aţi văzut şi tot nu credeţi. Tot ce-Mi dă Mie Tatăl, la Mine vine; şi pe cel care vine la Mine, nu-l voi da afară, pentru că M-am pogorât din cer, nu ca să fac voia mea, ci voia Celui care M-a trimis pe Mine. Iar voia Celui care M-a trimis pe Mine este aceea, ca din toţi pe care Mi i-a dat Mie, să nu pierd pe nici unul, ci să-i înviez pe ei în ziua cea de apoi.

articole preluate de pe: doxologia.ro