Sfânta Muceniță Achilina; Sfântul Ierarh Trifilie, Episcopul Levcosiei din Cipru; Sfânta Alexandra Schimonahia, Stareța și Întemeietoarea Mănăstirii Diveevo

Sfântul Ierarh Trifilie și Sfânta Muceniță Achilina.  Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 13 iunie - foto: doxologia.ro

Sfântul Ierarh Trifilie și Sfânta Muceniță Achilina. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 13 iunie – foto: doxologia.ro

Sfânta Muceniță Achilina; Sfântul Ierarh Trifilie, Episcopul Levcosiei din Cipru; Sfânta Alexandra Schimonahia, Stareța și Întemeietoarea Mănăstirii Diveevo; Ap. Fapte 21, 8-14; Ev. Ioan 14, 27-31; 15, 1-7

Iar fecioarele cele de o vârstă cu ea o întrebau: „Dar tu pe care Dumnezeu cinsteşti?” Achilina a răspuns: „Pe Unul Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pământul, marea şi toate cele dintr-însele”


Sf. Mc. Achilina; Sf. Ier. Trifilie, episcopul Lefcosiei din Cipru

articol: basilica.ro

12 iunie 2016

Sfânta Muceniță Achilina – s-a născut într-o familie creștină în orașul Biblos, Fenicia (în prezent, Jbaif sau Jubayl așezat pe coasta de est a Mării Mediterane). A primit botezul creștin de la episcopul orașului, pe nume Evtolomie. La un an de la naștere, tatăl ei Evtolomie a trecut la cele veșnice, fiind crescută în dreapta credință doar de mama ei. În timpul persecuției pornite de către Împăratul Dioclețian, în anul 303, Sfânta Achilina refuza să aducă jertfă idolilor și propovăduia dreapta credință, fapt pentru care a fost prinsă și adusă înainte prefectului Volusian spre a fi judecată. Fiind statornică în credință și refuzând să se lepede de Hristos sfânta a fost supusă supliciilor și în cele din urmă a suferit moarte martirică prin decapitare.

Preacuviosul Triflie, Episcopul Levcosiei din Cipru – în tinerețe a studiat dreptul și în orașul Berit din Fenicia, profesând pentru o perioadă avocatura, câștigându-și un renume în aceea perioadă. A fost ucenic al Sfântului Spiridon al Trimitundei. După ce a fost ales episcop al Levcosiei a participat la Sinodul de la Sardica în anul 347 unde a susținut dreapta credință luând apărarea Sfântului Atanasie cel Mare. Sfântul Trifilie a trecut la cele veșnice în anul 370.

articol preluat de pe: basilica.ro


Ap. Fapte 21, 8-14

În zilele acelea, pornind a doua zi, noi şi cei ce eram cu Pavel, am venit la Cezareea. Şi, intrând în casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei şapte (diaconi), am rămas la el. Şi acesta avea patru fiice, fecioare, care prooroceau. Şi rămânând noi acolo mai multe zile, a coborât din Iudeea un prooroc cu numele Agav; şi venind el la noi, a luat brâul lui Pavel şi, legându-şi picioarele şi mâinile, a zis: Acestea zice Duhul Sfânt: Pe bărbatul al căruia este acest brâu, aşa îl vor lega iudeii la Ierusalim şi-l vor da în mâinile neamurilor. Şi când am auzit acestea, îl rugam şi noi şi localnicii să nu se suie la Ierusalim. Atunci a răspuns Pavel: Ce faceţi de plângeţi şi-mi sfâşiaţi inima! Căci eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci să şi mor în Ierusalim pentru numele Domnului Iisus. Şi neînduplecându-se el, ne-am liniştit, zicând: Facă-se voia Domnului.

Ev. Ioan 14, 27-31; 15, 1-7

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: să nu se tulbure inima voastră, nici să se înfricoşeze. Aţi auzit că Eu v-am spus că Mă duc, dar voi veni la voi. De M-aţi iubi, v-aţi bucura că v-am spus vouă: Mă duc la Tatăl, pentru că Tatăl Meu este mai mare decât Mine. Şi v-am spus vouă acestea, mai înainte de a se împlini, ca să credeţi când se vor împlini. Nu voi mai vorbi mult cu voi, căci vine stăpânitorul acestei lumi. El nu are nimic în Mine. Dar lumea va cunoaşte că Eu iubesc pe Tatăl şi precum Tatăl Mi-a poruncit, aşa fac. Sculaţi-vă să mergem de aici.

Eu sunt adevărata tulpină a viţei şi Tatăl Meu este lucrătorul. Pe orice mlădiţă care este în Mine şi nu aduce roadă El o taie; şi pe orice mlădiţă care aduce roadă El o curăţeşte pentru ca mai multă roadă să aducă. Acum voi sunteţi curaţi, pentru cuvântul pe care vi l-am spus. Rămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în voi. După cum mlădiţa nu poate să aducă roadă de la sine însăşi, dacă nu rămâne în tulpina viţei, tot aşa nici voi, dacă nu veţi rămâne în Mine. Eu sunt tulpina viţei, voi sunteţi mlădiţele. Cine rămâne în Mine şi Eu în el, acela aduce roadă multă, căci fără Mine nu puteţi face nimic. Dacă vreunul nu rămâne în Mine, este aruncat afară ca mlădiţa neroditoare, care s-a uscat şi pe care o adună lumea, o aruncă în foc şi arde. Dacă rămâneţi în Mine şi cuvintele Mele rămân în voi, cereţi orice veţi vrea, şi se va da vouă.

articole preluate de pe: doxologia.ro


Sf. Mc. Achilina din Ţara Sfântă; Sf. Ier. Trifilie

articol: calendar-ortodox.ro

Sinaxar 13 Iunie

În această lună, în ziua a treisprezecea pomenirea Sfintei Muceniţe Achilina.

Sfânta Muceniță Achilina.  Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 13 iunie - foto: crestinortodox.ro

Sfânta Muceniță Achilina – foto: crestinortodox.ro

Aceasta a trăit în zilele împăratului Diocleţian, şi era din Vivlos, cetate a Palestinei, fiica unui mare şi strălucit bărbat, anume Eutolmie. Şi fiind botezată de Eutalie episcopul, şi ajungând în vârsta de 15 ani, trăgea şi întorcea spre credinţa în Hristos pe fetele cele ce erau de vârsta ei şi crescute împreună cu dânsa, şi le învăţa să se ferească de idoli. Dar a fost pârâtă la guvernatorul Ulosian de un oarecare Nicodim. Şi fiind adusă la întrebare, a mărturisit numele lui Hristos. Şi pentru aceea a fost bătută şi pătrunsă prin urechi cu ţepi de fier arse, atâta cât i-a dat şi sângele pe nari, şi i s-a încins tot capul de arsură; după aceea tăindu-i-se capul, s-a mutat către Domnul.

Şi se face pomenirea ei în sfânta sa mucenicie ce se află aproape de târgul ce este lângă zid.

Tot în această zi, pomenirea Cuviosului Iacov, cel ce prin înşelăciune s-a închinat lui anticrist, adică diavolului.

Acest fericit Iacov, fiindcă a iubit pe Hristos, a urât lumea, şi a părăsit toată averea sa, fără a întrebuinţa ceva din aceasta. Însă după acestea, prin lucrarea urâtorului de om, diavolul, atâta s-a mândrit, încât a îndrăznit şi zicea: “Cine altul ştie mai bine decât mine mântuirea mea?” Pentru aceasta a întrebuinţat multe şi mari nevoinţe, însă fără întrebare de cei socotitori, după cum învaţă dumnezeieştii părinţi. Ci cu însăşi voia şi bună plăcerea sa, pentru aceasta a şi fost înşelat de către diavolul, căci venind la dânsul un înger viclean, adică un demon, prefăcut în chip de înger al luminii, i-a zis: “Curăţeşte-ţi chilia ta, şi să aprinzi candele şi făclii, şi să o afumi cu miruri şi tămâieri, bine împodobindu-te pe tine însuţi, pentru ca, plăcându-i nevoinţa ta, Hristos vine în noaptea aceasta pentru ca să-ţi dea multe daruri”. Iar nepriceputul Iacov, prin mândrie fiind înşelat, a făcut toate acestea. Şi aşa a venit la el anticrist cu mărire şi nălucire multă, la miezul nopţii. Iar Iacov deschizând uşa chiliei sale s-a închinat lui; iar diavolul lovind pe Iacov în frunte, după dumnezeiască iconomie, n-a stat, ci s-a întors înapoi şi a fugit. A doua zi, dimineaţa, Iacov plângând a mers la un bătrân; iar bătrânul mai înainte de a auzi de la Iacov vreun cuvânt, a zis către el: “Fugi de aicea, căci ai fost batjocorit de satana”. Deci după ce Iacov a plâns de ajuns şi s-a sfărâmat cu inima, atunci bătrânul certându-l mult şi sfătuindu-l, l-a trimis la viaţa de obşte, iar el ascultând, a mers la obşte şi a slujit la bucătărie şapte ani, cu multă smerenie şi ascultare; după aceea a şezut singur în chilie alţi şapte ani, lucrând lucrul mâinilor cu măsură, şi păzind canonul dat cu multă scumpătate. Şi aşa învăţând calea lui Dumnezeu cea fără amăgire, cu multă desluşire, s-a făcut făcător de minuni prea ales; şi aşa şi-a săvârşit viaţa sa, mutându-se către Domnul.

Tot în această zi, pomenirea Preacuviosului Părintelui nostru Trifilie, episcopul Lencusiei, în Cipru.

Sfântul Trifilie, Episcopul Leukosiei, s-a născut la Constantinopol şi a studiat în Beirut – Liban. Era foarte inteligent şi literat, cu toate acestea şi-a ales ca îndrumător un om fără educaţie dar de o sfinţenie rară, şi anume pe Sf. Spiridon al Trimitundei (prăznuit în 12 decembrie).

În vremea aceea, împăratul Constantin al II-lea (337-340) a căzut grav bolnav şi nefiind doctor care să-l poată ajuta, s-a întors la Dumnezeu pentru ajutor. În vis i-a apărut un înger care-l îndruma spre un grup de ierarhi, dintre care i-a arătat pe doi, spunând că numai prin ei se va putea vindeca.

Împăratul a dat imediat un edict prin care îi chema pe episcopi la adunare, printre ei fiind şi Sf. Spiridon, care împreună cu discipolul său, Sf. Trifilie s-au prezentat în faţa împăratului. Bolnavul i-a recunoscut îndată pe cei prin care avea să se vindece după cum i-a arătat îngerul. S-a închinat în faţa lor şi i-a rugat să se roage pentru sănătatea lui. Atunci Sf. Spiridon a pus mâna pe capul împăratului şi după ce s-a rugat acesta s-a însănătoşit.

Sf. Trifilie a fost impresionat de viaţa frumoasă de la palat, de figura impunătoare a împăratului şi de toate frumuseţile de-acolo, încât Sf. Spiridon l-a întrebat “De ce te minunezi?” Crezi că toate acestea îl fac pe împărat mai drept în faţa lui Dumnezeu?” Toţi aceştia, împăratul împreună cu demnitarii vor sta în faţa scaunului de judecată al lui Dumnezeu cu cei mai săraci laolaltă. Omul trebuie să caute binecuvântarea şi slava cerească.”

La scurt timp, Sf. Trifilie a fost înscăunat Episcop al Leukosiei în Cipru şi îl vizita deseori pe Sf. Spiridon. Odată, au trecut împreună pe lângă nişte vii şi o grădină foarte frumoase şi pline de rod, numite Parimnos. Sf. Trifilie a fost din nou atras de aceste pământuri şi ar fi dorit să le exploreze mai îndeaproape. Sf. Spiridon, citindu-i gândurile l-a întrebat de ce îşi doreşte lucruri lumeşti şi efemere când omul ar trebui să-şi adune comori în cer şi pentru aceasta să se nevoiască. Astfel, prin rugăciunile mentorului său, Sf. Trifilie a mers pe calea desăvârşirii sale spirituale, dobândind milă, inimă curată, credinţă dreaptă şi nu în cele din urmă iubire, pe lângă alte virtuţi.

La un sinod al episcopilor care a avut loc în Cipru, părinţii l-au rugat pe Sf. Trifilie să le vorbească, cunoscută fiind erudiţia şi cultura acestuia. Alegând ca subiect vindecarea slăbănogului de către Mântuitorul Hristos (Marcu 2:11), în loc de “pătuţ” aşa cum apărea în sfânta scriptură, a spus “pat”. Foarte nemulţumit de această omisiune a Sfântului Trifilie, Sf. Spiridon i s-a adresat dur, spunându-i: “Te crezi mai vrednic decât Cel care a spus “pătuţ” încât să te ruşinezi de cuvintele Lui ?, ieşind hotărât din biserică. Astfel, Sf. Trifilie a primit o lecţie de umilinţă, ca să nu mai fie niciodată mândru de erudiţia sa. Sf. Trifilie şi-a condus mai departe turma cu pricepere şi din moştenirea rămasă de la mama sa, acesta a construit mănăstirea de la Leukosia. Sfântul a plecat la ceruri la o vârstă foarte înaintată, prin anul 370.

Pelerinul rus Egumenul Daniel a văzut sfintele moaşte ale Sf. Trifilie în Cipru, la începutul sec. al XII-lea.

Tot în această zi, pomenirea Preacuvioasei Maicii noastre Ana şi cu fiul ei Ioan.

Sfânta Ana şi fiul ei, Sf. Ioan, au trăit în secolul al IX-lea. Ana era fiica diaconului bisericii Vlaherne din Constantinopol. După moartea soţului ei, sfânta şi-a luat straie bărbăteşti, schimbându-şi numele în Eftimie. Împreună cu fiul ei, Sf. Ioan, s-au nevoit în asceză într-una din mănăstirile din Bitinia, lângă Olimp.

Sf. Ana a murit la Constantinopol în anul 826. Ea mai este prăznuită şi în 29 octombrie.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Antipatru, episcopul Vostrilor, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Evloghie, patriarhul Antiohiei, care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfinţilor zece mii de Mucenici, care de sabie s-au săvârşit.

Tot în această zi, pomenirea Sfântului Mucenic Diodor cel din Emesa, care s-a săvârşit răstignit.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

artiucol preluat de pe: calendar-ortodox.ro


Sfânta Alexandra Schimonahia, Stareța și Întemeietoarea Mănăstirii Diveevo

Sfânta Alexandra Schimonahia, Stareța și Întemeietoarea Mănăstirii Diveevo. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 13 iunie - foto: doxologia.ro

Sfânta Alexandra Schimonahia, Stareța și Întemeietoarea Mănăstirii Diveevo. Prăznuirea sa de către Biserica Ortodoxă se face la data de 13 iunie – foto: doxologia.ro

Însuşi Sfântul Serafim de Sarov vorbea despre Maica Alexandra, încă din timpul vieţii ei, cu o profundă cinstire. „Îmbrăcămintea ei avea multe cârpeli, şalul îi era vechi, iar ochii ei erau mereu înlăcrimaţi. Până în ziua de astăzi îi sărut urmele picioarelor sale”.

Sfânta Alexandra, întemeietoarea Mănăstirii Diveevo, prezentă la Frumoasa

Mănăstirea Diveevo – casa Sfântului Serafim de Sarov


Maine, 14 iunie, facem pomenirea

Sfântul Prooroc Elisei; Sfântul Ierarh Metodie Mărturisitorul, Patriarhul Constantinopolului; Sfântul Iustin Popovici; Ap. Fapte 21, 26-32; Ev. Ioan 16, 2-13

Sfântul Prooroc Elisei și Sfântul Metodie, Patriarhul Constantinopolului.  Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 14 iunie - Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) - Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) - foto: doxologia.ro

Sfântul Prooroc Elisei și Sfântul Metodie, Patriarhul Constantinopolului. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 14 iunie – Icoană sec. XX, Mănăstirea Panahrantou, Megara (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro

Sf. Proroc Elisei; Sf. Ier. Metodie Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului

articol: basilica.ro

13 iunie 2016

Sfântul Prooroc Elisei – A fost fiul lui Șafat, un bogat proprietar de pământ din Abel-Mehola, din nordul Israelului. Chemarea profetică a lui Elisei s-a făcut din poruncă divină, căci Dumnezeu i-a poruncit Sfântului Ilie să-l ungă pe acesta profet în locul său. Astfel, Sfântul a mers la Elisei care se afla împreună cu tatăl său la câmp și a trecut pe lângă acesta aruncându-i mantia. Atunci a lăsat Elisei boii și a alergat după Sfântul Ilie cerându-i voie să meargă să își ia rămas bun de la părinți și apoi va veni după el, lucru care s-a și întâmplat (III Regi cap 17). Sfântul Prooroc Elisei a fost martor înălțării la cer într-un car de foc a profetului Ilie. După despărțirea prin răpirea la cer a profetului Ilie, învățătorul său, Elisei a cercetat școlile proorocești din Ierihon și Betel spre a se încredința de râvna lor religioasă și a le lua în grija sa. Apoi, o perioadă a stat în muntele Carmel. Reîntorcându-se în Samaria și-a desfășurat activitatea profetică timp de 50 de ani, săvârșind multe minuni, astfel a îndulcit apele la Ierihon (IV Regi. II, 19, 22), prin rugăciunile sale a înviat un copil (IV Regi IV,34), de asemenea un ofițer sirian, Neeman, este vindecat de lepră de către profetul Elisei, care îi cere să se scalde de șapte ori în Iordan (IV. Regi cap V). Sfântul Proroc Elise s-a mutat la Domnul 840 iHr fiind îngropat în Sevastopoli, în Samaria.

Sfântul Metodie, Patriarhul Constantinopolului – s-a născut în insula Sicilia din părinți binecredincioși, primind o educație aleasă. La maturitate și-a vândut averea moștenită de la părinți, o parte a împărțit-o săracilor, iar cu restul de bani a ridicat o mănăstire în insula Chios (Marea Egee), aici dedicându-se slujirii lui Dumnezeu. Pentru viața sa curată, Patriarhul Nichifor l-a chemat la Constantinopol ca slujitor la Patriarhie și ajutor al său. Acesta l-a însoțit pe patriarhul Nichifor în două exiluri în timpul persecuției iconoclaste a împăratului Leon Armeanul (813-820). În anul 817 a fost trimis la Roma ca reprezentant oficial al patriarhului. În timpul domniei împăratului iconoclast Mihail Balbul (820-829), după moartea patriarhului Nichifor, a fost întemnițat timp de 9 ani pentru că a apărat cultul sfintelor icoane, fiind eliberat în anul 830, apoi în timpul împăratului Teofil (829 – 842) a fost exilat reîntorcându-se după moarte acestuia, în anul 842. A fost numit Patriarh al Constantinopolului în timpul împărătesei Teodora care a pus și capăt ereziei iconoclaste. În timpul păstoriri sale ca patriarh a fost restabilit cultul sfintelor icoane și s-a stabilit sărbătoarea Ortodoxiei în prima Duminică a Postului Mare. A trecut la cele veșnice în anul 846, 14 iunie.

articol preluat de pe: basilica.ro


Ap. Fapte 21, 26-32

În zilele acelea, Pavel, luând cu el pe acei bărbaţi, curăţindu-se împreună cu ei a doua zi, a intrat în templu, vestind împlinirea zilelor curăţirii, până când a fost adusă ofranda pentru fiecare din ei. Şi când era să se împlinească cele şapte zile, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au întărâtat toată mulţimea şi au pus mâna pe el, strigând: Bărbaţi israeliţi, ajutaţi! Acesta este omul care învaţă pe toţi, pretutindeni, împotriva poporului şi a Legii şi a locului acestuia; încă şi elini a adus în templu şi a spurcat acest loc sfânt. Căci ei văzuseră mai înainte cu el împreună în cetate pe Trofim din Efes, pe care socoteau că Pavel l-a adus în templu. Şi s-a mişcat toată cetatea şi poporul a alergat din toate părţile şi, punând mâna pe Pavel, îl trăgeau afară din templu şi îndată au închis porţile. Dar când căutau ei ca să-l omoare, a ajuns veste la comandantul cohortei că tot Ierusalimul s-a tulburat. Acela, luând îndată ostaşi şi sutaşi, a alergat la ei; iar ei, văzând pe comandant şi pe ostaşi, au încetat de a mai bate pe Pavel.

Ev. Ioan 16, 2-13

Zis-a Domnul către ucenicii Săi: va veni vremea, când oricine vă va ucide pe voi va crede că aduce astfel slujbă lui Dumnezeu. Şi acestea le vor face pentru că n-au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine. Iar acestea toate le-am grăit către voi, ca să vă aduceţi aminte de ele, când va veni vremea, cum că Eu vi le-am spus vouă. Dar acestea nu vi le-am spus vouă de la început, fiindcă Eu eram cu voi. Acum însă Mă duc la Cel ce M-a trimis şi nimeni dintre voi nu Mă întreabă: unde mergi? Dar, pentru că v-am spus acestea, întristarea a umplut inimile voastre. Eu însă vă spun adevărul, că vă este de folos să Mă duc Eu; căci dacă nu Mă voi duce Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; iar dacă Mă duc, îl voi trimite la voi şi El, venind, va vădi lumea de păcat, de dreptate şi de judecată. De păcat, pentru că oamenii nu cred în Mine. De dreptate, pentru că Mă duc la Tatăl Meu şi nu Mă mai vedeţi. Iar de judecată, pentru că stăpânitorul lumii acesteia este judecat. Mai am multe de spus vouă, dar acum nu puteţi să purtaţi greutatea lor, ci când va veni Acela, Duhul Adevărului, vă va învăţa pe voi tot adevărul.

articole preluate de pe: doxologia.ro