Evenimentele Zilei de 9 ianuarie în Istorie
Philip engineered a hasty coronation after the death of his nephew, the young John I, to build support for his bid for the French throne in 1316-17
foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; www.bunicutavirtuala.com; youtube.com
9 ianuarie este a noua zi a calendarului gregorian.
Sărbătorile Zilei de 9 ianuarie
(BOR) Sf. Mc. Polieuct; Sf. Ier. Petru, episcopul Sevastiei
Petru al Sevastiei (cca. 340 – 391) a fost un episcop al Bisericii creștine timpurii, care a avut sediul episcopal în orașul Sevastia din provincia romană Armenia Minor. El era fratele mai mic al teologilor și episcopilor Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa, al faimosului jurist creștin Naucratius și al monahiei Macrina cea Tânără.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
(BRU) Sf. Polieuct, martir († secolul al III-lea)
(BRC) Sf. Iulian, martir
Astăzi în istorie pentru 9 ianuarie
Evenimentele Zilei de 9 ianuarie în Istorie:
- 9 ianuarie 1792 – Tratatul de la Iași;
- 9 ianuarie 1892 – Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român (8 – 9 ianuarie 1892);
- 9/22 ianuarie 1905 – Duminica însângerată
9 ianuarie 475 - Generalul Basiliskos a devenit împărat al Bizanțului, după ce Zenon a fost obligat să părăsească Constantinopolul.
Flavius Basiliscus, sau Basiliskos (d. 476/477) a fost un împărat al Imperiului Roman de Răsărit, membru al Dinastiei Leonide, care a domnit pentru scurt timp (9 ianuarie 475–august 476), când împăratul Zenon a fost izgonit din Constantinopol din cauza unei revolte.
Basiliskos era fratele împărătesei Aelia Verina, soţia împăratului Leon I (457–474). Relaţia sa cu împăratul i-a permis să urmeze o carieră militară care, după câteva succese la început, a luat sfârşit în 468, după ce a condus dezastruoasa invazie bizantină a Africii vandale, una dintre cele mai mari operaţiuni militare ale Antichităţii târzii.
Basiliskos a preluat puterea în 475, exploatând nepopularitatea împăratului Zenon, succesorul „barbar” al lui Leon, şi un complot organizat de Verina care l-a obligat pe Zenon să plece din Constantinopol. În timpul scurtei sale domnii, însă, Basiliskos şi-a înstrăinat susţinătorii din rândurile bisericii, ca şi pe locuitorii Constantinopolului, promovând monofizismul, în opoziţie cu credinţa calcedoniană.
Politica sa de a-şi asigura puterea prin numirea de oameni loiali în roluri-cheie i-a atras antipatia unor figuri importante de la curte, inclusiv pe sora sa Verina. Astfel, când Zenon a încercat să redobândească imperiul, nu s-a confruntat cu nicio opoziţie, a intrat triumfător în Constantinopol, şi l-a capturat şi ucis pe Basiliskos şi pe familia sa.
Lupta dintre Basiliskos şi Zenon a împiedicat Imperiul Roman de Răsărit să intervină pentru a opri căderea Imperiului Roman de Apus, care a avut loc la începutul lui septembrie 476. Când liderul tribului herulilor, Odoacru, l-a detronat pe împăratul occidental Romulus Augustus, trimiţând regalia imperială la Constantinopol, Zenon abia îşi recâştigase tronul, şi nu a mai putut face altceva decât să-l numească pe Odoacru dux al Italiei, punând capăt existenţei Imperiului Roman de Apus.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Flavius Tarasicodissa Zenon (425 – 491), a fost împărat bizantin între 9 februarie 474 – 9 ianuarie 475 si din nou intre 476 si 491. Domnia i-a fost zguduită de lupte pentru tron și de conflicte religioase (între ortodocși și monofiziți). Zenon i-a alungat în 469 pe vandali din Epir De asemene a lăsat trupe pe Dunare împotriva hunilor și a gepizilor.
Un complot al soacrei sale, Verina, care îl sprijinea pe Basilikos, fratele vitreg al lui Zenon, l-a forțat pe Zenon să abdice în ianuarie 475, dar in 476, profitând de faptul că Basiliskos devenise nepopular (deoarece sprijinea monofizismul), acesta a reintrat în capitala Comstantinopol, redevenind împărat.
In vest, Odoacru, conducătorul herulilor germanici, l-a detronat pe imparatul Romulus Augustus al Imperiul Roman de Apus si i-a trimis lui Zenon însemnele imperiale, declarându-se rege al Italiei. Lupta pentru tron din Imperiul Roman de Răsărit nu a putut sa previna căderea Imperiului Roman de Apus, care a avut loc la începutul lunii septembrie 476. Zenon a murit pe 9 aprilie 491. Pentru că el nu a avut copii, văduva sa, Ariadne, l-a ales pe Anastasie ca soț și împărat.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
9 ianuarie 681 - În Spania, regele vizigot Erwig initiaza in Consiliul de la Toledo o serie de masuri impotriva evreilor.
9 ianuarie 1317 - Regele Filip al V-lea a fost încoronat la Rheims rege al Frantei.
Filip al V-lea (n. 1292/93 – d. 3 ianuarie 1322 ), supranumit Lunganul (în franceza: Le Long), a fost rege al Frantei și al Navarrei (ca Filip al II-lea) și Contele de Champagne, începând cu 1316 și până la moartea sa. (…) La moartea fratelui său Ludovic al X-lea, a doua soție a regelui, Clémence a Ungariei, era însărcinată așa că, Prințul Filip a fost declarat regent până la nașterea copilului. După nașterea unui fiu, Ioan I, Filip a trebuit să continue regența, până la majoratul nepotul său. Însă acest fiul postum al lui Ludovic al X-lea a murit la cinci zile după naștere iar Filip a fost încoronat rege în 1317.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org
9 ianuarie 1350 - Populatia evreiasca din Basel (Elvetia) a fost masacrata fiind acuzata ca a raspandit “Moartea Neagra”.
Aceasta a fost una din cele mai violente pandemii din istoria omenirii, despre care se crede că ar fi fost cauzată de o bacterie numită Yersinia pestis. Se pare că ciuma a apărut pentru prima oară în 1330, în Asia Centrală. A făcut ravagii în China de Est și India, s-a extins spre vest prin Orientul Mijlociu și Africa de Nord, ajungând în Europa.
În 1347, ciuma ajunsese deja în porturile Constantinopole și Trebizonda, răspândindu-se apoi pe tot continentul, unde a creat mare panică. Durerile îngrozitoare, transpirația și frisoanele erau principalele simptome ale bolii. Totuși mai era ceva care îi deosebea pe cei care sufereau de ciuma de cei care aveau doar febră mare: în zona axilară, pe gât, și eventual în zona inghinală apăreau niște umflături pline cu puroi, numite „buboane”; la început erau de culoare roz, apoi purpurii, iar în final negre, putând ajunge la dimensiunea unor portocale. Victimele mureau în chinuri groaznice.
În câțiva ani, între o treime și o jumătate din populația Europei a murit. Mulți care au trăit pe vremea când Moartea Neagră a bântuit Europa, au crezut că venise sfârșitul lumii. În 1351 s-a terminat primul asalt al ciumei negre. Istoricul medieval Froissart a estimat că aproximativ o treime din populația globului a murit de aceasta boală, fapt confirmat și de cercetările din prezent. Moartea Neagră s-a retras, dar numai pentru o vreme.
În 1361, în 1369, apoi cu regularitate, a reapărut pâna la sfârșitul secolului XV. Mai târziu a reapărut din ce în ce mai rar; în Anglia, ultima epidemie a fost în 1665, când au murit aproximativ 100 000 de oameni. Pesta nu a dispărut nici până astăzi. La sfârșitul secolului XIX, a reapărut în Asia și doar în India a făcut 6 000 000 de victime; tot aici, în 1995, a cauzat pierderea multor vieți omenești.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
9 ianuarie 1438 - Reprimarea sângeroasă a Răscoalei de la Bobâlna (1437 – 1438).
Răscoala a început în mai 1437. La Aiud și la Cluj, acolo unde țăranii se adăpostiseră pe vreme de iarnă, s-au dat lupte crâncene.Dar soarta n-a ținut cu mulțimea asupriților, astfel că nobilimea ungară și armata sa au ieșit victorioase. Cetățenii din Cluj făcuseră front comun cu țăranii răsculați. Prin urmare, armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz a asediat orașul Cluj și l-a cucerit.
Cea dintâi consecință majoră a înfrângerii răscoalei de la Bobâlna a fost uciderea conducătorilor țărănimii și schingiuirea groaznică a mii de țărani, dintre cei care se implicaseră în acea timpurie și energică încercare de eliberare de sub jugul pe care urmau să-l mai poarte câteva secole. Clujului i s-au retras privilegiile de oraș, locuitorii săi fiind declarați țărani.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
9 ianuarie 1554 - S-a născut Papa Grigore al XV-lea; (d. 1623).
Papa Grigore al XV-lea, născut Alessandro Ludovisi, (n. 9 ianuarie 1554, Bologna – d. 8 iulie 1623, Roma) a fost papă al Romei din 1621 până în 1623.
9 ianuarie 1780 - A murit Chesarie de Ramnic, carturar, tipograf și traducator; provenit dintr-o familie de origine araba din Alep, se va calugari la București și va ajunge episcop de Ramnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Țara Romaneasca; (n. 1720).
Chesarie de Ramnic, (n. 1720 – d. 9 ianuarie 1780) carturar, tipograf și traducator; provenit dintr-o familie de origine araba din Alep, se va calugari la București și va ajunge episcop de Ramnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Țara Romaneasca. A facut studii la Şcoala domnească din Bucureşti.
După ce a fost tuns în monahism, ajunge eclesiarh la catedrala mitropolitană şi protosinghel al Mitropoliei. Acum a tradus şi tipărit Iucrarea lui Simion al Tesalonicului „Voroavă de întrebări şi răspunsuri” (Bucureşti, 1765). In 1770 a făcut parte din delegaţia condusă de mitropolitul Grigorie al II- lea care a plecat la Petersburg, pentru a cere sprijinul ţarinei Ecaterina a II-a.
Locţiitor de episcop la Râmnic (c. dec. 1771 – dec. 1773), apoi Episcop eparhiot (ales 26 dec. 1773, hirotonit 12 ian. 1774), a păstorit până la moarte. Ca episcop a înfiinţat o şcoală în Bucureşti, alta în Craiova, a refăcut tiparniţa de la Râmnic, în care a imprimat peste zece cărţi româneşti:
- Octoihul (1776),
- Triodul (1777),
- Ceaslovull (1779),
- Mineiele pe oct.- mart. (1776 – 1779), tipărite pentru prima data în române:te, după vechea traducere a episcopului Damaschin, revăzută acum de un grup de cărturari (mitropolitul Grigorie II, episcopul Chesarie, viitorul episcop Filaret, monahul Rafail de la Hurezi, ierodiaconul Anatolie de la Episcopie, lordan Capadocianul gramaticul),
Prezintă un mare interes prefeţele celor şase Mineie, scrise de episcop, în care se ocupă de originea române a poporului şi a limbii române, de continuitatea noastră în teritoriul fostei Dacii. Mineiele au contribuit la progresul limbii literare române, prin ele au intrat în limba noastră o serie de neologisme, de origine greacă şi latină.
9 ianuarie 1788 - Connecticut devine cel de-al cincilea stat american.
9 ianuarie 1792 - S-a încheiat Tratatul de la Iași între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la sfârșitul războiului ruso-turc desfasurat intre anii 1787 și 1792. Rusia obține Crimeea,Oceakov si litoralul Marii Negre până la Nistru.
Tratatul a fost semnat de către marele vizir Iusuf Pașa și prințul Bezborodko, care i-a succedat prințului Potemkin la conducerea delegației rusești, după moartea acestuia. Tratatul, confirmând creșterea puterii rusești în zona Mării Negre, a recunoscut anexarea Hanatului Crimeei de către Imperiul Rus, și a cedat Yedisanul acestei țări, făcând din Nistru frontiera ruso-turcă în Europa. Frontiera asiatică pe râul Kuban, a rămas neschimbată.
9 ianuarie 1822 - S-a născut Carol Benesch, arhitect român de origine sileziană (d. 1896)
Carol Benesch (n. 9 ianuarie 1822, Jägerndorf, Imperiul Austriac, azi Krnov, Cehia – d. 30 octombrie 1896, București) a fost un arhitect silezian de orientare istoristă și eclectică stabilit în Regatul României. A fost tatăl lui Oscar Beneș (1866-1925), arhitect șef al orașului Bârlad.
În diferite documente numele său apare și în diverse alte grafii: Carl Benesch, Carol Benisch, Carl Benisch, Carol Beneș, Carl Beneș, Carol Beniș, Carl Beniș. Carol Benesch a făcut studii de arhitectură la Viena. La scurt timp după terminarea studiilor a fost adus în Țara Românească de principele Nicolae Bibescu-Brâncoveanu, devenind un arhitect renumit în București.
Carol Benesch a fost membru fondator și primul vicepreședinte al Societății Arhitecților din România (1891-1892). ucrări semnificative: Azilul Elena Doamna, Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Constanța, Spitalul Brâncovenesc, Biserica Domnița Bălașa, Catedrala Sfântul Iosif, Castelul Peleș.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
9 ianuarie 1829 - S-a născut Franz Friedrich Fronius, profesor, biolog și etnolog sas din Transilvania (d. 1886)
Franz Friedrich Fronius (n. 9 ianuarie 1829, Nadeș, comitatul Târnava, Principatul Transilvaniei – d. 14 februarie 1886, Agnita, Ungaria, în cadrul statului dualist Austro-Ungaria) a fost un profesor, biolog și etnolog sas din Transilvania, membru al Comitetului VSL și al Uniunii Agricole Transilvănene, precum și membru al Uniunii Transilvănene pentru științele naturii din Sibiu.
Începând cu anul 1847 a studiat teologia evanghelică și științele naturii la Universitatea din Leipzig. Între 1850–1859 a fost profesor de științele naturii în Sighișoara și s-a dedicat în special studiului botanicii. Între 1855–1858 a făcut observații fenologice ale florei și faunei sighișorene. Una dintre cele mai importante lucrări ale sale din domeniul botanicii, Flora din Sighișoara, a apărut în anul 1858.
A făcut expediții în Carpații Orientali și Meridionali pentru întregirea colecției sale. Rezultatele expedițiilor sale au fost cuprinse în lucrarea intitulată Dezbateri și comunicări a Uniunii Transilvănene pentru Științele naturii din Sibiu. Din 1859 a fost numit preot la Archita din actualul județ Mureș, unde a redactat o monografie a localității și a publicat lucrări etnografice despre datinile, obiceiurile și credințele țăranilor transilvăneni din acea localitate.
Toate acestea au fost adunate în tratatul Bilder aus dem sächsischen Bauernleben inSiebenbürgen. Ein Beitrag zur deutschen Culturgeschichte (Imagini din viața țărănească a sașilor. O contribuție laistoria culturii germane) care a apărut la Viena în 1879.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
9 ianuarie 1839 - Tehnica fotografică a daghereotipiei, denumită după inventatorul său, Louis Daguerre, a fost prezentată pentru prima oară de Academia Franceză de Științe. În 1829 artistul și farmacistul francez Louis J.M. Daguerre, a creat un design de cameră complet nou si s-a asociat cu Joseph Nicéphore Niépce, un pionier al fotografiei preocupat de fotochimie, pentru a-și dezvolta tehnologiile.
Louis Jacques Mandé Daguerre (n. 18 noiembrie 1787 la Cormeilles-en-Parisis, Val-d’Oise, d. 10 iulie 1851 la Bry-sur-Marne, Val-de-Marne, Franța) este considerat părintele fotografiei prin invenția sa numită daghereotipie
După moartea lui Niépce în 1833, Daguerre a continuat să cerceteze chimia și mecanica înregistrării imaginilor prin acoperirea plăcilor de cupru cu argint iodurat. În 1835, Daguerre a descoperit—după ce a spart din greșeală un termometru cu mercur —o metodă de a developa imagini expuse timp de 20–30 de minute.
Perfectionarea acestui proces avea să-i permită să fixeze imaginea—împiedicând înnegrirea argintului—cu o soluție puternică de săruri. În 1837, el a realizat o natură moartă cu matrițe de ipsos, o sticlă îmbrăcată în răchită împletită, un desen înrămat și o draperie (intitulată L’Atelier de l’artiste) care a fost primul daghereotip care a trecut cu succes prin procesul complet de expunere, developare și fixare.
Daguerre nu a obținut patent pentru invenția sa în Franța, dar guvernul francez i-a oferit o pensie. În Regatul Unit, Miles Berry, în numele lui Daguerre, a obținut un patent pentru procedeul daghereotipiei la 14 august 1839. Aproape simultan, la 19 august 1839, guvernul francez a anunțat că invenția este un dar „oferit gratuit Lumii. În același an, englezul William Fox Talbot a anunțat dezvoltarea calotipului . Împreună, cele două invenții marchează anul 1839 ca an al inventării fotografiei.
9 ianuarie 1844 - A aparut, la Iaşi, periodicul “Propăşirea. Foaie ştiinţifică literară”, care continua programul Daciei Literare.
Propășirea (Foaie pentru intereseurile materiale și intelectuale) a fost o revistă săptămânală de cultură, sub redacția lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica și Petre Balș. A apărut la Iași în perioada 9/21 ianuarie–29 octombrie/8 noiembrie 1844. După o activitate de 10 luni și apariția a 42 de numere, revista a fost suspendată de cenzură din ordinul domnitorului Mihail Sturdza.
Primul număr, în care se publica articolul-program, a fost interzis de cenzură, de aceea revista a continuat să apară sub titlul impus de cenzură, Foaie științifică și literară. A continuat ideile revistei Dacia literară pe plan literar și cultural, venind în sprijinul militantismului revoluționar al epocii, fiind prima revistă literară cu caracter enciclopedic din Moldova.
Aici a publicat Nicolae Bălcescu studiul “Puterea armata si arta militara de la intemeierea Printipatului Valahiei si pana acum”, pe care marele istoric Nicolae Iorga o consideră „un minunat capitol de istorie, care n-ar sta tocmai rău nici sub condeiul unui istoric de azi“. Tot în „Propășirea” apare studiul lui Nicolae Balcescu “Comentarii asupra bătăliei de la Câmpia Rigăi sau Coșovo, Despre starea socială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri” (1846).
9 ianuarie 1858 - Anson Jones, ultimul președinte al Republicii Texas, se sinucide.
9 ianuarie 1865 - În România, s-a pus în circulaţie emisiunea filatelică “Alexandru Ioan Cuza”, cu efigia în oval.
Primele mărci poștale care au circulat cu inscripția Poșta Română au apărut în emisiunea „Alexandru Ioan Cuza” din 9/21 ianuarie 1865, formată din trei mărci poștale nedantelate, care reprezentau profilul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu efigia în oval, și cu fața înspre dreapta, cu valori nominale de 2 parale, 5 parale și 20 de parale.Acestea au fost scoase din uz, după abdicarea din 11 februarie 1866 a domnitorului Cuza.
9 ianuarie 1870 - A murit Alexander I. Herzen, scriitor şi filosof rus; (n. 1812).
9 ianuarie 1878 - Umberto I a devenit rege al Italiei.
Umberto I de Savoia (n. 14 martie 1844, Torino, d. 29 iulie 1900, Monza), fiu al lui Vittorio Emanuele II de Savoia și al Mariei Adelaide de Ranieri, rege al Italiei din 1878 până în 1900. Numele său complet este Umberto Rainerio Carlo Emanuele Giovanni Maria Ferdinando Eugenio, Principe de Piemont.
9 ianuarie 1873 - A murit impăratul francez Napoleon al III-lea (1852-1870); (n.20.04.1808).
Charles-Louis-Napoléon Bonaparte (n. 20 aprilie 1808 – d. 9 ianuarie 1873) a fost primul președinte al celei de a 2-a Republici Franceze în 1848 și a devenit apoi, în urma unei lovituri de stat din 1852, al doilea împărat al francezilor, sub numele de Napoléon al III-lea.
A fost nepotul de frate al împăratului Napoleon I, fiul fratelui acestuia Louis Nonaparte , care s-a căsătorit cu Hortense de Beauharnais , fiica din prima căsătorie a soției imparatului Napoleon, Josephine de Beauharnais. Epoca celui de-al doilea Imperiu Francez este caracterizată de o industrializare rapidă și de modernizarea instituțiilor economice și administrative ale statului.
După războiul din Crimeea(1854- 1856) și implicarea în unificarea Italiei si a Principatelor Romane, Franța redevenise o mare putere europeană. După eșecul expediției militare din Mexic (1862 – 1867) și in urma înfrângerii de la Sedan, cand împăratul a căzut, pe data de 1 septembrie 1870, în captivitate germană și a fost închis în castelul Wilhelmshöhe din Kassel, Franta redevine republica. La eliberarea din detenție în 19 martie 1871, Napoleon III s-a stabilit la Chislehurst, unde a decedat la data de 9 ianuarie 1873.
9 ianuarie 1878 - A murit Victor Emanuel al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) si primul rege al Italiei unificate (1861-1878); (n.14.03.1820).
Monarh liberal, i-a acordat încredere primului ministru Cavour , fără a renunța niciodata la propria sa autoritate. Pentru supușii săi, Victor Emmanuel al II-lea a fost il re galantuomo, “regele gentilom”, cel care a păstrat Constituția liberală “dăruită” Piemontului de tatăl său, Carol Albert. Proclamat in 1861 “rege al Italiei prin Îndurarea lui Dumnezeu și a Națiunii”, el desăvârșește unitatea italiană in urmatorii zece ani, anexand Venetia ( august 1866) si Statul Papal pe 20 septembrie 1870.
9 ianuarie 1888 - În România, este promulgată legea pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă.
9 ianuarie 1890 - S-a născut Karel Čapek, jurnalist, prozator și dramaturg ceh, unul dintre cele mai populare nume ale literaturii cehe; (d. 25 decembrie 1938)
Karel Čapek (n. 9 ianuarie 1890; d. 25 decembrie 1938) a fost un desenator, jurnalist, prozator și un dramaturg ceh, unul dintre cele mai populare nume ale literaturii cehe.
8-9 ianuarie 1892 - A avut loc la Sibiu, Transilvania, Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român., care alcătuieşte un memorandum (Memorandumul Transilvaniei) către împăratul austro-ungar Franz Joseph, cuprinzînd revendicările românilor din monarhia austro-ungară. Conferinţa alege preşedinte al partidului pe dr. Ioan Raţiu.
După Ausgleich-ul din 1867 (n.r. termenul german se referă la “compromisul” din februarie 1867 prin care s-a fondat Dubla Monarhie austro-ungară, promulgată de împăratul Franz Joseph şi o delegaţie maghiară condusă de Ferenc Deák), românii deşi erau populaţie majoritară în Transilvania nu aveau un statut oficial de etnici.
Memorandumul Transilvaniei a fost scris de către liderii Partidului Naţional Român – Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Eugen Brote, Vasile Lucaciu şi alţii. Românii din Imperiul austro-ungar solicitau drepturi etnice egale cu ale populaţiei maghiare şi încetarea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare.
Franz Josef a trimis memorandumul la Budapesta, iar autorii săi au fost judecaţi de trădare de ţară la Cluj între 25 aprilie şi 7 mai 1894, fiind condamnaţi la ani grei de temniţă în cadrul Procesului memorandiştilor. Cu această ocazie Ioan Raţiu a rostit celebra frază:
„Ceea ce se discută aici este însăşi existenţa poporului român. Existenţa unui popor însă nu se discută, ci se afirmă”.
Această situaţie a dus la scăderea încrederii în casa regală habsburgică şi la creşterea grupului românilor ce susţineau drept unică soluţionare a situaţiei lor în Transilvania, unirea regiunii cu Regatul României.
Pe de altă parte, arhiducele Franz Ferdinand al Austriei se arăta interesat de promovarea ideii unei federalizări a imperiului în Statele Unite ale Austriei Mari.
9 ianuarie 1900 - S-a înfiinţat clubul de fotbal Lazio. Este primul club de fotbal din capitala Italiei, Roma, si unul dintre cele mai vechi cluburi din Italia.
SS Lazio este un club de fotbal italian din Roma, Italia, care evoluează în Serie A. A fost fondat în anul 1900 și joacă meciurile de pe teren propriu pe Stadio Olimpico din Roma, stadion pe care joacă și concitadina AS Roma. Culorile echipei sunt alb-bleu, iar simbolul echipei este Vulturul. Clubul roman este cel mai vechi din capitala Italiei și unul dintre cele mai vechi cluburi din Italia.
9 ianuarie 1902 - S-a născut Octav Doicescu, arhitect, membru al Academiei Române; printre marile ansambluri arhitectonice pe care le-a realizat se numara: Opera Româna si Institutul Politehnic Bucuresti si Complexul de pe malul lacului Snagov ; (d.10.05.1981).
Octav Doicescu (n. 9 ianuarie 1902, Brăila – d. 10 mai 1981, București) a fost un academician român, arhitect, profesor universitar, membru titular (1974) al Academiei Române.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
9/22 ianuarie 1905 - Duminica însângerată.
Duminica însângerată a fost un incident petrecut pe 22 ianuarie 1905 (9 ianuarie conform calendarului iulian folosit la acea vreme în Imperiul Rus), în timpul căruia demonstranții pașnici, neînarmați, care doreau să înmâneze o petiție țarului Nicolae al II-lea au fost împușcați de gărzile imperiale în Sankt Peterburg.
Marșul fusese organizat de preotul Gapon, un agent provocator aflat pe ștatele de plată ale Ohranei – poliția secretă țaristă. Evenimentele din duminică însângerată au reprezentat o greșeală grosolană a Ohranei, având uriașe repercusiuni asupra regimului țarist. În ciuda consecințelor acestei acțiuni, tarul nu a fost niciodată considerat răspunzător pentru aceste evenimente, la vremea protestului nefiind în capitală.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
9 ianuarie 1908 - S-a născut Simone de Beauvoir, scriitoare franceză, o luptătoare în slujba egalităţii în drepturi dintre sexe, cunoscută ca teoreticiană a mişcării feministe din anii ’70 (“Mandarinii”, “Invitaţia”, “Sîngele celorlalţi”, “Amintirile unei fete cuminţi”, “Bătrîneţea”); (d.14.04.1986).
Simone de Beauvoir (n. 9 ianuarie 1908 – d. 14 aprilie 1986) a fost o eseistă, scriitoare (premiată cu Premiul Goncourt 1954), și în același timp o figură de marcă a existențialismului și a feminismului în Franța, militantă a mișcării intelectuale contestatare de după al Doilea Război Mondial
9 ianuarie 1911 - S-a născut Lya Hubic, interpretă de operă și operetă română – soprană (d. 2006).
Lya Hubic (n. 9 ianuarie 1911, Paleu, Bihor, România – d. 16 februarie 2006, Cluj-Napoca, România) a fost o interpretă de operă și operetă română (soprană) A urmat cursurile Academiei de Muzică și Artă Dramatică din Cluj la canto și pedagogie, avându profesori pe Lia Pop, Augustin Bena, Marțian Negrea, Mihai Andreescu-Skeletty, Ana Voileanu-Nicoară, și George Simonis.
A fost angajată la Opera Națională Română din Cluj, unde a debutat pe 3 octombrie 1936 în rolul Musetta din Boema de Giacomo Puccini. A cântat alături de Ana Roza Vasiliu, Aca de Barbu, Dan Bădescu, Petre Ștefănescu Goangă, Corneliu Fânățeanu, David Ohanesian ș.a. Până la pensionare, soprana, supranumită „privighetoarea Ardealului”, a susținut peste 2.000 de spectacole în țară și străinătate.
În repertoriul său, care a însumat 46 de eroine titulare în genul operei și operetei, se regăsesc: Paiațe de Ruggiero Leoncavallo, Carmen de Georges Bizet, Liliacul de Johann Strauss-fiul, Povestirile lui Hoffmann de Jacques Offenbach, Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini, Don Pasquale de Gaetano Donizetti, Don Giovanni de W.A. Mozart, Traviata, Rigoletto de Giuseppe Verdi, Văduva veselă de Franz Lehár, Vânzătorul de păsări de Carl Zeller, Madama Butterfly de G. Puccini, etc.
A realizat numeroase înregistrări radio și la Casa Electrecord și trei CD-uri cu arii și duete. În paralel a fost conferențiar universitar la Facultățile de Muzică din Cluj și Brașov. A fost distinsă cu numeroase titluri, premii și decorații precum: Ordinul Meritul Cultural (1946), Premiul de Stat al Republicii Populare Române (1954), Titlul de Artistă Emerită (1956), Ordinul național Steaua României în grad de cavaler (2002), etc.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.romania-muzical.ro
9 ianuarie 1913 - S-a născut Richard Milhous Nixon, al 37-lea preşedinte al SUA. A fost silit să demisioneze la data de 8.08.1974, ca urmare a scandalului Watergate; (d.22.04.1994).
Richard Milhous Nixon (n. 9 ianuarie 1913 – d. 22 aprilie 1994) a fost al treizeci și șaptelea președinte al Statelor Unite, îndeplinind această funcție între 1969 și 1974, când a devenit primul și încă singurul președinte american care a demisionat din funcție. Înainte de președinție, Nixon fusese membru al Camerei Reprezentanților din partea statului California și a Partidului Republican, și apoi senator de California și al treizeci și șaselea vicepreședinte al SUA între 1953 și 1961 în mandatele prezidențiale ale lui Dwight Eisenhower.
9 ianuarie 1916 - A luat sfarsit Campania antiotomana de la Gallipoli’ din Primul Razboi Mondial, odata cu infrangerea si retragerea ultimelor trupe britanice.
9 ianuarie 1917 - Primul Război Mondial - Consiliul de război german a hotarât angajarea războiului submarin fără restricții (începând cu 1 februarie 1917).
9 ianuarie 1918 - Armata româna, care se îndrepta spre Chisinau, întampina rezistență între Cornesti si Straseni din partea unitatii militare bolsevice, conduse de Iona Iachir. Iachir a fost ulterior exterminat din ordinul lui Iosif Stalin in timpul marilor epurari la 11.VI.1937.
Iachir Iona (n.15.08.1896 Chişinău intr-o familie evreiasca – m. 11.06.1937), a fost unul dintre comandantii Armatei Rosii bolsevice. A participat la luptele împotriva lui Krasnov din sectorul Liski (1918), fiind unul dintre primii militari decoraţi cu ordinul comunist Drapelul Roşu. După terminarea războiului civil, a fost comandant al Districtelor militare Ucraina (1925-1935) şi Kiev (1935-1937). A fost supus represaliilor de către regimul stalinist, fiind exterminat din ordinul lui Iosif Stalin, in timpul marilor epurari din deceniul al 4-lea al secolului trecut.
9 ianuarie 1918 - Reprezentantii Sfatului Tarii au eliberat circa 1 000 de voluntari din Ardeal arestati de “Front”-ul bolsevic si tinuti în închisoarea din Chisinau.
9 ianuarie 1923 - Franța a anunțat public că Germania nu și-a îndeplinit obligația de cărbune datorată.
9 ianuarie 1931 - S-a nascut regizorul, actorul și profesorul român Ion Cojar ; (d. 18 octombrie 2009).
Ion Cojar (n. 9 ianuarie 1931, Recaș, județul Timiș, d. 18 octombrie 2009, București), profesor român de actorie de metodă, cercetător, regizor de teatru și, ocazional, actor de film. El este fondatorul școlii românești de actorie de metodă. La nivel teoretic, Ion Cojar și-a adunat toate cercetările și descoperirile în cartea sa intitulată „O poetică a artei actorului”, publicată la editura Unitext în 1996 și reeditată la editura Paideia în 1998.
9 ianuarie 1937 - Primul număr al revistei Look a fost scos pe piață în Statele Unite ale Americii.
9 ianuarie 1938 - Prințul Paul al Greciei (viitor rege al Greciei) se căsătorește la Atena cu Frederica de Hanovra.
9 ianuarie 1941 - Bombardierul britanic Avro Lancaster a fost testat în primul său zbor. Aeronava va fi produsă în număr mare pentru Royal Air Force.
Avro Lancaster a fost un bombardier greu utilizat de către Royal Air Force din 1942 până în 1963.
9 ianuarie 1941 - S-a nascut Joan Baez, cântăreață americană de folk
Joan Chandos Baez (n. 9 ianuarie, 1941 în Staten Island, New York), cântăreață americană de origine mexicană, foarte cunoscută datorită vocii sale foarte individuale. Este deseori numită “conștiința și vocea anilor ’60″. Multe cântece au o tematică socială
9 ianuarie 1944 - S-a nascut Jimmy Page, chitaristul trupei Led Zeppelin
9 ianuarie 1946 - S-a nascut Virgil Săhleanu, lider sindical român (d. 2000)
Virgil Săhleanu (n. 9 ianuarie 1946, satul Cacica, județul Suceava – d. 7 septembrie 2000, Iași) a fost un lider sindical ieșean, asasinat din ordinul conducerii firmei al cărei sindicat îl conducea și al investitorului extern care cumpărase pachetul majoritar de acțiuni.
9 ianuarie 1951 - A fost inaugurat oficial noul sediu ONU din New York. El a fost construit cu ajutorul donatiei facute de John Davison Rockefeller Junior.
9 ianuarie 1954 - A fost inaugurat Teatrul de Operă şi Balet din Bucureşti, azi Opera Naţională Română.
Opera Națională București este una din cele patru Opere naționale din România, fiind cel mai mare teatru liric al țării. Actuala clădire a Operei Române, cu o capacitate de 952 locuri, a fost ridicată în 1953, după planurile arhitectului Octav Doicescu[1], sub denumirea de Teatrul de Operă și Balet în vederea a două două ample manifestări internaționale: al treilea Congres Mondial al Tineretului (25-30 iulie) și al patrulea Festival Mondial al Tineretului și Studenților (2-14 august), dar a fost inaugurată abia la 9 ianuarie 1954, cu spectacolul Dama de pică, operă de Piotr Ilici Ceaikovski.
9 ianuarie 1961 - A murit Emily Greene Balch, scriitor și pacifist american, deținător al Premiului Nobel (d. 1961)
Emily Greene Balch (n. 8 ianuarie 1867, Jamaica Plain, SUA – d. 9 ianuarie 1961, Cambridge, Massachusetts) a fost sociolog american și activistă pentru pace, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1946, împreună cu John R. Mott. Emily Greene Balch a studiat la Bryn Mawr College, iar apoi, din 1896, a predat la Wellesley College.
A înființat un azil la Boston și a făcut parte din comisiile de stat pentru relații de muncă ( 1908 – 1909 ) și pentru imigrație (1913 – 1914). În anul 1918, și-a pierdut postul la catedră, pentru că s-a opus intrării Statelor Unite în Primul Război Mondial. În 1919, împreună cu Jane Addams, a contribuit la înființarea Ligii Internaționale a Femeilor pentru Pace și Libertate.
9 ianuarie 1964 - În zona canalului Panama a fost identificată una dintre cele mai ample mișcări anti-americane.
9 ianuarie 1968 - A fost infiintata “Organizația Țărilor arabe Exportatoare de Petrol” (OPEC).
9 ianuarie 1980 - A decedat la Iasi, folcloristul și filologul român Petru Caraman (n. 14 decembrie 1898, Vârlezi, Galați).
Petru Caraman (n. 14 decembrie 1898, Vârlezi, Galați – d. 10 ianuarie 1980, Iași) a fost un savant român, folclorist și filolog, exclus de la catedră de regimul comunist. În anul 1991 a devenit membru post mortem al Academiei Române.
9 ianuarie 1982 - S-a nascut Kate Middleton, soția Prințului William de Wales
Catherine, ducesă de Cambridge (Catherine Elizabeth; născută Middleton; n. 9 ianuarie 1982), cunoscută popular sub numele „Kate” este soția Prințului William de Wales. Ducele de Cambridge este al doilea în linia de succesiune la tronurile Commonwealth, după tatăl său; este de așteptat ca într-o zi ducesa să devină regină consort.
9 ianuarie 1985 - S-a hotărat demolarea ansamblului mănăstiresc Văcăreşti. Mănăstirea Văcărești, cunoscută și ca Închisoarea Văcărești, a fost un ansamblu arhitectonic construit între 1716-1736 în stil brâncovenesc, unul din cele mai valoroase monumente istorice din București, demolat în anul 1986 din ordinul lui Nicolae Ceaușescu.
Pe 2 decembrie, 1984, șantierul a fost vizitat de Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Patriarhul Iustin Moisescu. Ceaușescu i-a propus Patriarhului să facă în Mănăstirea Văcărești Institutul Teologic pentru care există bani de la ONU. Patriarhul a refuzat să ia localul în primire până nu este complet renovat, deoarece se temea ca Ceaușescu să nu dispună mutarea sediul Patriarhiei la Văcărești.
Atunci Nicolae Ceaușescu a dispus demolarea mănăstirii. Deși mai mulți intelectuali, Constantin Noica, Geo Bogza, Mihail Șora, Dan Nasta, Zoe Dumitrescu Bușulenga, Răzvan Theodorescu, Dinu C. Giurescu, Grigore Ionescu și Peter Derer au semnat un memoriu pentru salvarea mănăstirii, demolarea acesteia a început în toamna anului 1985.
În ciuda protestelor și intervențiilor Bisericii Ortodoxe Române, oamenilor de cultură din țară și de peste hotare, organizațiilor și instituțiilor internaționale, între 11-15 decembrie 1986 a fost demolată biserica, iar în 1987 întreaga Mănăstire Văcărești a fost rasă de pe fața pământului pentru a elibera terenul în vederea construirii unui complex de clădiri pentru justiție, în care trebuiau să se instaleze Ministerul Justiției, Procuratura Generală, Tribunalul Suprem și alte instanțe judecătorești. După ce în 1988 a început turnarea fundațiilor, în 1990 lucrările au fost abandonate. Nici măcar dealul nu a fost cruțat, el fiind aproape total distrus.
În incinta Mănăstirii Văcărești, cu puțin timp înainte de demolare, Sergiu Nicolaescu a turnat câteva scene de luptă, cu tancuri, pentru filmul “Noi, cei din linia întâi“, aducând grave deteriorări ansamblului, precum fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat, forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii mari, fapt ce a determinat intervenția la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului București.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
9 ianuarie 1993 - A murit la Saint-Louis in SUA, Anton Crihan, avocat, economist, politician, profesor și publicist român basarabean. fruntas al vietii politice si publice din Rusia, Basarabia, România si SUA, deputat in Sfatul Tarii din Moldova si ulterior in Parlamentul Romaniei Mari.
A votat Actul Unirii, a fost deputat în Parlamentul României și a fost conducător al Comisiei agrare și a instituției de stat Casa noastră, care a înfăptuit reforma agrară în Basarabia. A predat la Universitatea din Iași și la Facultatea de Agronomie a universității ieșene, cu sediul la Chișinău. A fost numit de două ori subsecretar de stat. A fost doctor în economie al Universitatii Sorbona din Paris în 1934. După război a s-a refugiat din România în Iugoslavia, apoi la Paris, dupa care s-a stabilit în Statele Unite. În testamentul său și-a exprimat dorința să fie înmormântat în Chișinău.
9 ianuarie 1998 - A murit Lia Manoliu, atletă română (n. 1932)
Lia Manoliu (n. 25 aprilie 1932, Chișinău, România – d. 9 ianuarie 1998, București, România) a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din Roma 1960 și Jocurile Olimpice de vară din Tokyo 1964 la proba de aruncare a discului. De asemenea, în legislatura 1990-1992, a fost aleasă ca senator în municipiul București pe listele partidului FSN. Între anii 1990-1998, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român.
9 ianuarie 2000 - În Uzbekistan au loc alegeri prezidenţiale: Islam Karimov este ales cu… 99% din voturi.
Islam Karimov (n. 30 ianuarie 1938, Samarkand) este un om politic uzbec, care îndeplinește funcția de președinte al Uzbekistanului (începând din 1990)
9 ianuarie 2005 - Au avut loc alegeri în Statul Palestina pentru înlocuirea lui Yasser Arafat, decedat la 11 noiembrie 2004.
9 ianuarie 2005 - S-a semnat între Miscarea Populara de Eliberare a Sudanului si guvernul acestei tari, Acordul de pace prin care se pune capat celui de-al doilea razboi civil.
9 ianuarie 2005 - Alegeri în Statul Palestina pentru înlocuirea lui Yasser Arafat, mort pe 11 noiembrie 2004.
9 ianuarie 2006 - Un elicopter aparținând SMURD s-a prăbușit în apropierea aeroportului din Iași. Patru persoane și-au pierdut viața.
9 ianuarie 2007 - A murit politicianul comunist român Ion Dincă (n. 3 noiembrie 1928)
Ion Dincă (n. 3 noiembrie 1928, Comuna Cobia, Dâmbovița – d. 9 ianuarie 2007, București) a fost un general de armată, politician comunist român A fost prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. și primar general al municipiului București. Viceprimministru și ministru al construcțiilor industriale (februarie 1979 – aprilie 1980).
În ultimul guvern al României comuniste, condus de Constantin Dăscălescu, a îndeplinit funcția de prim-vice-premier (aprilie 1980 – decembrie 1989). Ion Dincă a fost mai cunoscut prin porecla „Te-leagă”, întrucât nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat.
Însuși generalul Pleșiță, fostul șef al spionajului extern, a avut de-a face cu Dincă. A fost condamnat pentru participare la reprimarea revoluției române din 1989 dar eliberat cinci ani si trei luni mai târziu, din Penitenciarul Jilava. Ulterior, s-a readaptat și a devenit consilier la firma ginerelui sau, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo.
9 ianuarie 2012 - A murit Malam Bacai Sanhá, președintele Guineei-Bissau (n. 1947)
Malam Bacai Sanhá (n. 5 mai 1947 – d. 9 ianuarie 2012), a fost președinte al Guineei-Bissau, în perioada 8 septembrie 2009 – 9 ianuarie 2012.
9 ianuarie 2013 - A murit James M. Buchanan, economist american, laureat Nobel (n. 1919)
James M. Buchanan Jr. (n. 3 octombrie 1919 – d. 9 ianuarie 2013) a fost un economist american, laureat al premiului Nobel pentru economie în 1986 pentru contribuțiile sale la dezvoltarea teoriei contractuale și constituționale fondate pe studiul procesului de pregătire și luare a deciziilor politice și economice.
Prin metode specifice economiei, Buchanan, a analizat comportamentul alegerilor publice ale votanților, ale liderilor de partid, ale funcționarilor. Pe parcursul vieții sale academice este distins cu diferite titluri onorifice printre care și doctor honoris causa în anul 1994 acordate de Universitatea București și Academia de Studii Economice din România.
Buchanan este considerat fondatorul școlii alegerilor publice. Importantă atât pentru științele economice cât și pentru cele politice această școală a deschis noi perspective în analiza instituțională. În România este cunoscut mai ales prin intermediul celor două cărți traduse și în limba română: The Limits of Liberty: Between Anarchy and Leviathan (Limitele libertății. Între anarhie și Leviathan). The Calculus of Consent – coautor Gordon Tullock (Calculul consensului).
9 ianuarie 2014 - A murit Amiri Baraka, scriitor și critic muzical afroamerican (n. 1934)
Amiri Baraka (7 octombrie 1934 – 9 ianuarie 2014), cunoscut inițial ca LeRoi Jones, a fost un scriitor și critic muzical afroamerican. Scrierile sale, având nuanțe naturaliste, critică societatea americană și au ca temă lupta împotriva discriminării rasiale.