Evenimentele Zilei de 7 martie în Istorie: 7 martie 1441 – Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei; 7 martie 1471 – A avut loc Bătălia de la Soci, dintre domnul Ţării Româneşti, Radu cel Frumos (1462 – 1473, 1473 – 1475), şi cel al Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), pentru Cetatea Chilia

Portul Chilia (sec. XV) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Portul Chilia (sec. XV)

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

7 martie este a 66-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 7 martie

(BOR) Sfinții Sfinţiţi Mucenici Efrem, Episcopul Tomisului, Vasilevs, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor și Elpidie, Episcopi din Cherson

Sfinții Sfinţiţi Mucenici Episcopi din Cherson: Vasilevs, Evghenie, Capiton, Agatodor, Elpidie și Eterie. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 7 martie - foto: doxologia.ro

Sfinții Sfinţiţi Mucenici Episcopi din Cherson – foto: doxologia.ro

Sfinții Sfinţiţi Mucenici Episcopi din Cherson: Vasilevs, Evghenie, Capiton, Agatodor, Elpidie și Eterie. Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 7 martie.

 

(BRU) Ss. Efrem, Vasile, Eugen episcopi și alții, martiri († secolul al IV-lea)

Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem a trăit în secolele III-IV, păstorind Eparhia Tomisului undeva între anii 300-304, urmându-i în scaunul episcopal sfântului ierarh Evanghelicus al Tomisului. Atestarea sa ca păstor al Daciei Pontice se regăseşte în sinaxarele greceşti şi romane. Prăznuirea sa se face pe 7 martie, dimpreună cu ceilalţi Sfinţi Mucenici din Cherson - foto: doxologia.ro

Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem – foto: doxologia.ro

Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem a trăit în secolele III-IV, păstorind Eparhia Tomisului undeva între anii 300-304, urmându-i în scaunul episcopal sfântului ierarh Evanghelicus al Tomisului. Atestarea sa ca păstor al Daciei Pontice se regăseşte în sinaxarele greceşti şi romane. Prăznuirea sa se face pe 7 martie, dimpreună cu ceilalţi Sfinţi Mucenici din Cherson.

 

(BRC) Ss. Perpetua și Felicitas, martire

Sfintele Mucenițe Perpetua și Felicitas au fost martirizate la Cartagina în anul 203, în timpul prigoanei lui Septimius Severus (193-211), fiind aruncate pradă fiarelor, apoi ucise cu pumnalul. S-a păstrat o relatare bogată a morții lor, în parte de prima mână, redactată de Perpetua însăși, în parte de un scriitor din aceeași perioadă. Perpetua era o patriciană, căsătorită de tânără, la Cartagina. Tatăl ei, în vârstă, a vizitat-o în închisoare și a vrut să o îndemne la apostazie, amintindu-i de copilul ei, de numai un an. Felicitas era sclavă și, cu puțin timp înainte de execuție, născuse o fetiță. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face pe 1 februarie. Sărbătorite în Biserica Catolică la 7 martie - foto: doxologia.ro

Sfintele Mucenițe Perpetua și Felicitas – foto: doxologia.ro

Sfintele Mucenițe Perpetua și Felicitas au fost martirizate la Cartagina în anul 203, în timpul prigoanei lui Septimius Severus (193-211), fiind aruncate pradă fiarelor, apoi ucise cu pumnalul. S-a păstrat o relatare bogată a morții lor, în parte de prima mână, redactată de Perpetua însăși, în parte de un scriitor din aceeași perioadă. Perpetua era o patriciană, căsătorită de tânără, la Cartagina. Tatăl ei, în vârstă, a vizitat-o în închisoare și a vrut să o îndemne la apostazie, amintindu-i de copilul ei, de numai un an. Felicitas era sclavă și, cu puțin timp înainte de execuție, născuse o fetiță. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face pe 1 februarie. Sărbătorite în Biserica Catolică la 7 martie.

 

Astăzi în istorie pentru 7 martie

 

7 martie 322 î.Hr.: A murit Aristotel, unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice (n. 384 î.Hr)

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) (n. 384 î.Hr. - d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, clasic al filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa. (Bust of Aristotle. Marble, Roman copy after a Greek bronze original by Lysippos from 330 BC; the alabaster mantle is a modern addition) - foto: en.wikipedia.org

Bust of Aristotle. Marble, Roman copy after a Greek bronze original by Lysippos from 330 BC; the alabaster mantle is a modern addition – foto: en.wikipedia.org

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) (n. 384 î.Hr. – d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, clasic al filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice. Deși bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare. A întemeiat și sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.

 

7 martiel 161 – A decedat imparatul roman Antonius Pius si este succedat de fii săi adoptivi Marcus Aurelius si Lucius Verus; (n. 19 septembrie 86). Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius (19 septembrie 86 – 7 martie 161) împărat Roman în perioada 138-161. A fost cel de-al patrulea din “Cei cinci împărați buni”

Marc Aureliu, în latină Marcus Aurelius (n. 26 aprilie 121, Roma, d. 17 martie 180, probabil la Vindobona, azi Viena)  fiu al lui Annius Verus, a fost un împărat roman din dinastia Antoninilor, între anii 161 și 180 d.Hr., și filosof stoic.  Era nepot prin alianță al viitorului împărat (între anii 138-161) Antoninus Pius, care l-a adoptat la dorința împăratului Hadrian, predecesorul său. Născut ca Marcus Annius Verus sau Marcus Catilius Severus, a luat mai târziu, după ce a fost adoptat de împăratul Antoninus Pius, numele de Marcus Aelius Aurelius Verus. După ce Antoninus Pius a devenit el însuși împărat, l-a căsătorit în anul 145 pe Marc Aureliu din motive dinastice cu fiica sa, Annia Galeria (sau Faustina minoris) și în anul următor l-a asociat la conducerea imperiului. În anul 161, Marc Aureliu devine el însuși împărat.  Ca împărat s-a numit Marcus Aurelius Antoninus Augustus

Marc Aureliu, în latină Marcus Aurelius (n. 26 aprilie 121, Roma, d. 17 martie 180, probabil la Vindobona, azi Viena) a fost un împărat roman din dinastia Antoninilor, între anii 161 și 180 d.Hr., și filosof stoic. Născut ca Marcus Annius Verus sau Marcus Catilius Severus, a luat mai târziu, după ce a fost adoptat de împăratul Antoninus Pius, numele de Marcus Aelius Aurelius Verus. Ca împărat s-a numit Marcus Aurelius Antoninus Augustus - foto: ro.wikipedia.org

Marc Aureliu – foto: ro.wikipedia.org

Lucius Ceionius Commodus Verus Armeniacus (n. 15 decembrie 130, Roma – d. 169), cunoscut simplu ca Lucius Verus, împărat roman împreună cu Marcus Aurelius, între 161 și 169. A murit de ciumă în 169, în timpul războiului cu marcomanii, pe Dunăre

 

7 martie 189 – S-a nascut imparatul roman Publius Septimius Geta; (d. 26 decembrie 211).

Publius Septimius Geta (n. 7 martie 189 - d. 26 decembrie 211) a fost al doilea fiu al împăratului Septimius Severus și frate cu Caracalla. În anul 208 sau 209 a fost numit Caesar și desemnat urmaș la tronul imperiului împreună cu fratele său. În februarie 211, după moartea lui Septimius Severus, cei doi frați își asumă guvernarea în Roma. După scurt timp au început rivalitățile între cei doi frați. La finalul aceluiași an, Caracalla l-a asasinat pe Geta în palatul imperial. Geta a murit în brațele mamei sale, Julia Domna. Mulți aliați ai acestuia au fost și ei omorâți. Cauzele rivalității dintre ei ar fi, după unii, gelozia din cauza popularității din ce în ce mai mari a lui Geta, iar după alții, încercarea de a-și îndepărta fratele de la tron, iar acesta doar s-a apărat - foto: ro.wikipedia.org

Publius Septimius Geta – foto: ro.wikipedia.org

Publius Septimius Geta (n. 7 martie 189 – d. 26 decembrie 211) a fost al doilea fiu al împăratului Septimius Severus și frate cu Caracalla. În anul 208 sau 209 a fost numit Caesar și desemnat urmaș la tronul imperiului împreună cu fratele său. În februarie 211, după moartea lui Septimius Severus, cei doi frați își asumă guvernarea în Roma. După scurt timp au început rivalitățile între cei doi frați. La finalul aceluiași an, Caracalla l-a asasinat pe Geta în palatul imperial. Geta a murit în brațele mamei sale, Julia Domna. Mulți aliați ai acestuia au fost și ei omorâți. Cauzele rivalității dintre ei ar fi, după unii, gelozia din cauza popularității din ce în ce mai mari a lui Geta, iar după alții, încercarea de a-și îndepărta fratele de la tron, iar acesta doar s-a apărat.

 

7 martie 321 – Imparatul Constantin cel Mare decreteaza ziua Soarelui (duminica), zi de repaus saptamanal in Imperiul Roman.

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (n. 27 februarie 272 – d. 22 mai 337), cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare, Împărat Roman între 306 și 337  - foto: ro.wikipedia.org

Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus (n. 27 februarie 272 – d. 22 mai 337), cunoscut sub numele Constantin I sau Constantin cel Mare, Împărat Roman între 306 și 337 – foto: ro.wikipedia.org

Toti magistratii si populatia care locuieste la orase sa se odihneasca in venerabila Zi a Soarelui (Dies Solis).”
Silvestru , episcopul Romei in timpul lui Constantin cel Mare, schimba numele primei zile a saptamanii,( Dies Solis), denumind-o “Ziua Domnului”. La 366, Conciliul de la Laodicea decreteaza oficial transferarea sfinteniei Sabatului asupra duminicii , zicand: “Crestinii sa nu iudaizeze stand nelucratori Sambata, ci sa lucreze in ziua aceea… Si daca totusi sunt gasiti iudaizand, sa fie anatema!” (C. Hefele, Istoria conciliilor bisericii , vol. II, pag. 316). In 386, Sinodul din Aquilea recunoaste schimbarea oficiala a lui “Dies Solis” (ziua soarelui) in “Dies Dominica” (Ziua Domnului, duminica). Ieronim din Betleem , prin anul 400, scria: “Daca ziua intai e numita ziua soarelui de catre pagani ,noi o admitem ca atare cu voie buna, fiindca in aceasta zi a aparut lumina si a rasarit Soarele neprihanirii noastre”.

 

7 martie 1274 – A încetat din viaţă Sfantul Toma d’Aquino, teolog şi filosof medieval, autor al lucrării Summa Theologiae; (n.26 ianuarie 1225).

Sfântul Toma de Aquino (n. cca. 1225, Aquino, Regatul Siciliei - d. 7 martie 1274, Mănăstirea Fossanova, Statul Papal, azi comuna Priverno, Italia) a fost un călugăr dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii - foto: ro.wikipedia.org

Sfântul Toma de Aquino – foto: ro.wikipedia.org

Sfântul Toma de Aquino (n. cca. 1225, Aquino, Regatul Siciliei – d. 7 martie 1274, Mănăstirea Fossanova, Statul Papal, azi comuna Priverno, Italia) a fost un călugăr dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii. Procesul canonizării lui a fost început de Papa Ioan al XXII-lea în 1316 și a fost sanctificat la data de 21 iulie 1323. A fost cel mai important susținător clasic al Teologiei naturale și parintele curentului filosofic numit tomism. Influența sa asupra gândirii occidentale este considerabilă, și o mare parte a filosofiei moderne a fost conceputa luand in considerare dezvoltarea sau respingerea ideilor sale, în special în domeniul eticii, dreptului natural sau metafizicii. Spre deosebire de alti teologi ai timpului, Sf.Toma d’Aquino a îmbrățișat mai multe idei ale filosofiei lui Aristotel.

 

7 martie 1395 – Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti și regele Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei si Croatiei, au încheiat la Brasov un tratat de cooperare militară antiotomană.

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 - noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 - 31 ianuarie 1418 - in imagine, Mircea cel Bătrân - pictură din biserica Episcopiei de Argeș - foto: ro.wikipedia.org

Mircea cel Bătrân – pictură din biserica Episcopiei de Argeș – foto: ro.wikipedia.org

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418. Mircea a fost vasalul regelui ungar, care i-a recunoscut ca feude ducatele Făgăraș, Amlaș și Banatul de Severin si în plus i-a mai acordat castelul Bran și domeniul Bologa cu 18 sate. Cu toate că jurământul de credință nu s-a păstrat până în zilele noastre, aluzii la existența acestuia se regăsesc în tratatul militar între cele două țări, încheiat la Brașov în 1395. În acelasi an 1395, Baiazid I (zis și Ildîrîm sau Fulgerul), a trecut Dunărea invadand Tara Romaneasca în fruntea unei forțe însemnate (aprox. 40.000 de soldați, după unii autori). Mircea bazându-se pe o armată mai mică (aprox 12.000 de soldați), neputându-se opune într-o luptă deschisă, a ales o tactică de hărțuire. În ziua de 17 mai 1395 (după alte surse 10 octombrie 1394, armata Țării Românești înfrânge avangarda otomană într-un loc mlăștinos și împădurit, numit Rovine. Bătălia nu este decisivă, căci Mircea cel Bătrân, după o luptă dată lângă Argeș, pierde tronul și se retrage în Transilvania. Strategia militară abordată de către acesta precum și tactica retragerii îi aduce o oarecare faimă între conducătorii acelei vremi. În Țara Românească, turcii îl așază în scaun pe un anume Vlad, care va fi înlăturat de către Mircea abia în 1397, cu ajutor militar din partea lui Sigismund de Luxemburg.

Sigismund de Luxemburg (n. 14 februarie 1368, Nürnberg - d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă), principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437 - in imagine, Sigismund, la aproximativ 50 de ani, portret atribuit lui Pisanello - foto: ro.wikipedia.org

Sigismund, la aproximativ 50 de ani, portret atribuit lui Pisanello – foto: ro.wikipedia.org

Sigismund de Luxemburg (n. 14 februarie 1368, Nürnberg – d. 9 decembrie 1437, Znaim, Moravia, azi Republica Cehă), principe elector de Brandenburg din 1378 până în 1388 și din 1411 până în 1415, rege al Ungariei și Croației din 1387, rege al Boemiei din 1419, rege al Germaniei din 1411 și împărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437.

 

7 martie 1441: Iancu de Hunedoara (Ioan Huniade) devine voievod al Transilvaniei

Ioan de Hunedoara (latină Ioannes Corvinus, maghiară Hunyadi János, sîrbă Janko Sibinjanin, slovacă Ján Huňadi, germană Johann Hunyadi) cunoscut și ca Iancu de Hunedoara (alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin, n. ca. 1407 - d. 11 august 1456) a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin - foto: en.wikipedia.org

Iancu de Hunedoara – foto: en.wikipedia.org

Ioan de Hunedoara (latină Ioannes Corvinus, maghiară Hunyadi János, sîrbă Janko Sibinjanin, slovacă Ján Huňadi, germană Johann Hunyadi, cunoscut și ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin, (n. ca. 1407 – d. 11 august 1456) a fost comite al Timişoarei, ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar. A fost tatăl regelui Matia Corvin.

Teritorii administrate de Iancu de Hunedoara la 1456 - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Teritorii administrate de Iancu de Hunedoara la 1456 - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Apărător al creştinătăţii in lupta a otomana, a fost învins de turci la Varna (1444) şi la Kossovopolje (1448), dar a reuşit să-l învingă pe sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului in marea batalie de la Belgrad; (1456).

 

7 martie 1471 – A avut loc Bătălia de la Soci, dintre domnul Ţării Româneşti, Radu cel Frumos (1462 – 1473, 1473 – 1475), şi cel al Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), pentru Cetatea Chilia.

Radu cel Frumos (1462 – 1473, 1473 – 1475) si Stefan cel Mare (1457 – 1504) - foto preluat de pe adevarul.ro

Radu cel Frumos (1462 – 1473, 1473 – 1475) si Stefan cel Mare (1457 – 1504) – foto preluat de pe adevarul.ro

Ocuparea Chiliei de către Ştefan a generat un şir de conflicte cu Radu cel Frumos, care a încercat în mai multe rânduri să recupereze această cetate maritimă. După incursiunea domnului moldovean, concretizată în arderea Brăilei, Târgului de Floci şi a ţinutului Ialomiţei, Cazimir IV (1447 – 1492), regele Poloniei, care se temea „ca nu cumva Basarab [Radu cel Frumos] să năvălească fără veste asupra lui [Ştefan cel Mare] cu ajutor turcesc” (Jan Długosz), încearcă o mediere, dar fără nici un rezultat.

Portul Chilia (sec. XV) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Portul Chilia (sec. XV) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Fără declaraţie de război, Ştefan atacă Ţara Românească, în 7 martie 1471, incepând astfel un „ război cu Radul voievod la Soci” (Cronicile slavo-române). Despre localizarea bătăliei au existat opinii diferite – fie în Ţara Românească, fie în Moldova –, dar în ultima vreme, cei mai mulţi istorici sunt de părere că Socii se aflau în judeţul Râmnicu Sărat, la graniţa dintre cele două state (aşa cum a demonstrat istoricul Constantin C. Giurescu). Confruntarea a fost puternică, moldovenii au „ucis dintre dânşii [munteni] mulţime mare. Şi toate steagurile lui au fost luate şi schiptrul cel mare al lui Radul voievod a fost luat. Şi mulţi viteji au fost prinşi atunci, care au şi fost tăiaţi. A lăsat vii numai pe doi boieri mari, Mircea comis şi Stan logofăt” (Ibidem).
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

7 martie 1693 – S-a nascut Papa Clement al XIII-lea;(d.1769). A fost episcop al Romei și Papa, între 6 iulie 1758 și 2 februarie 1769.

Papa Clement al XIII-lea (cu numele laic Carlo della Torre di Rezzonico; n. 7 martie 1693, Veneția — d. 2 februarie 1769, Roma) a fost ales papă la 6 iulie 1758. A fost un episcop al Romei și Papă al Bisericii Universale, între 6 iulie 1758 și 2 februarie 1769. Este cunoscut cu numele în latină Clemens XIII, în italiană Clemente XIII, în franceză Clément XIII - foto: ro.wikipedia.org

Papa Clement al XIII-lea – foto: ro.wikipedia.org

Papa Clement al XIII-lea (cu numele laic Carlo della Torre di Rezzonico; n. 7 martie 1693, Veneția — d. 2 februarie 1769, Roma) a fost ales papă la 6 iulie 1758. A fost un episcop al Romei și Papă al Bisericii Universale, între 6 iulie 1758 și 2 februarie 1769. Este cunoscut cu numele în latină Clemens XIII, în italiană Clemente XIII, în franceză Clément XIII.

 

7 martie 1785 – S-a născut Alessandro Manzoni, prozator, poet, dramaturg şi critic literar italian; (m.22 mai 1873).

Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 7 martie 1785, Milano - d. 22 mai 1873, Milano) a fost un scriitor și critic literar italian. A scris romane, dramaturgie, fiind promotorul liricii romantice în țara sa și un teoretician al romantismului italian. Este autorul recenziei "Scrisoare asupra romantismului". Cea mai cunoscută operă a sa este romanul I Promessi Sposi apărut în anul 1827, evocare patetică și realistă a Lombardiei secolului al XVII-lea și care se remarcă prin unitatea construcției, adevărul psihologic și caracterul poetic. În scrierile sale din domeniul teoriei literare, a pledat pentru libertatea genurilor și reconstrucția poetică a adevărului istoric - foto: ro.wikipedia.org

Alessandro Francesco Tommaso Manzoni – foto: ro.wikipedia.org

Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 7 martie 1785, Milano – d. 22 mai 1873, Milano) a fost un scriitor și critic literar italian. A scris romane, dramaturgie, fiind promotorul liricii romantice în țara sa și un teoretician al romantismului italian. Este autorul recenziei “Scrisoare asupra romantismului”. Cea mai cunoscută operă a sa este romanul I Promessi Sposi apărut în anul 1827, evocare patetică și realistă a Lombardiei secolului al XVII-lea și care se remarcă prin unitatea construcției, adevărul psihologic și caracterul poetic. În scrierile sale din domeniul teoriei literare, a pledat pentru libertatea genurilor și reconstrucția poetică a adevărului istoric.

 

7 martie 1788 – S-a nascut fizicianul francez Antoine Cesar Becquerell ; (d.18 ianuarie 1878).

Antoine Cesar Becquerel (n. 8 martie 1788 - d. 18 ianuarie 1878) a fost un fizician francez, pionier al studiului fenomenelor electrice și luminescente. A fost tatăl fizicianului Alexandre-Edmond Becquerel și bunicul fizicianului Antoine Henri Becquerel - foto: ro.wikipedia.org

Antoine Cesar Becquerel – foto: ro.wikipedia.org

Antoine Cesar Becquerel (n. 8 martie 1788 – d. 18 ianuarie 1878) a fost un fizician francez, pionier al studiului fenomenelor electrice și luminescente. A fost tatăl fizicianului Alexandre-Edmond Becquerel și bunicul fizicianului Antoine Henri Becquerel.

 

7 martie 1792 – S-a născut astronomul britanic John Frederick William Herschel; (m.11 mai 1871). El a fost fiul Mariei Baldwin și al astronomului William Herschel. A numit șapte dintre lunile planetei Saturn și patru luni ale planetei Uranus si a avut multe contribuții in cercetarile privind razele ultraviolete.

 

7 martie 1809 – A încetat din viaţă Jean Pierre Francois Blanchard, inventator, pionier al aeronauticii;(n. 4 iulie 1753).

 

7 martie 1850 – S-a născut Tomáš Garrigue Masaryk, om politic, filosof, primul preşedinte al Republicii Cehoslovace (1918-1935) (m.14septembrie 1937).

Tomáš Garrigue Masaryk (n. 7 martie 1850, d. 14 septembrie 1937), cunoscut și sub numele de Thomas Masaryk, a fost un politician, sociolog și filozof austro-ungar. Original, el și-a dorit să reformeze monarhia habsburgică într-o democrație federală, dar, în timpul Primului Război Mondial, acesta a dorit abolirea monarhiei și, cu ajutorul aliaților a reușit în cele din urmă acest lucru. A fost căsătorit cu pianista Charlotte Garrigue, al cărei nume de familie și l-a adăugat la al său -  foto: ro.wikipedia.org

Tomáš Garrigue Masaryk – foto: ro.wikipedia.org

Tomáš Garrigue Masaryk (n. 7 martie 1850, d. 14 septembrie 1937), cunoscut și sub numele de Thomas Masaryk, a fost un politician, sociolog și filozof austro-ungar. Original, el și-a dorit să reformeze monarhia habsburgică într-o democrație federală, dar, în timpul Primului Război Mondial, acesta a dorit abolirea monarhiei și, cu ajutorul aliaților a reușit în cele din urmă acest lucru. A fost căsătorit cu pianista Charlotte Garrigue, al cărei nume de familie și l-a adăugat la al său.

 

7 martie 1856 – A fost înființată Facultatea de Drept la Iași, Moldova, prima facultate a viitoarei Universităţi din Iaşi.

Univesitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, România, înc sec.XX, prima Universitate din Moldova şi din Româna, preluat de pe emaus.md - foto: istoria.md

Univesitatea Alexandru Ioan Cuza, Iasi, România, înc sec.XX, prima Universitate din Moldova şi din Româna, preluat de pe emaus.md – foto: istoria.md

La 7 martie 1856 (24 februarie 1856, stil vechi) a fost înființată Facultatea de drept la Iași, Moldova, prima facultate din cadrul viitoarei Universități Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova, acesta acordă o atenţie deosebită reorganizării învăţămîntului care se soldează cu activităţi concrete la nivelul celui mediu şi superior. În 1856 la Iaşi, Moldova sunt inaugurate primele facultăţi de Drept şi Filosofie. Un rol important în organizarea învăţămîntului în Moldova l-au avut învăţaţii dascăli ardeleni, Simion Bărnuţiu, August Trebonoi Laurian (Augustin Trifan), Florian Aaron, etc, care au găsit aici, după 1848, o ospitalitate binefăcătoare în condiţiile regimului absolutist din Transilvania. Simion Bărnuţiu, în 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ţine cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat şi public, de logică şi de psihologie.

 

7 martie 1872 – S-a născut pictorul olandez Piet Mondrian; (“Compoziţie cu roşu şi negru”); (m.01 februarie 1944).

Si-a adus o contributie importanta la mișcarea artistica De Stijl care a fost fondată de Theo van Doesburg, fiind promotorul unei forme de non-reprezentare pe care el a numit- o neoplasticism.

 

7 martie 1875: S-a nascut Maurice Joseph Ravel, compozitor si pianist francez.

Joseph Maurice Ravel (n. 7 martie 1875, Ciboure - d. 28 decembrie 1937, Paris), compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Boléro, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere - in imagine, Maurice Ravel in 1925 - foto: ro.wikipedia.org

Maurice Ravel in 1925 – foto: ro.wikipedia.org

Joseph Maurice Ravel (n. 7 martie 1875, Ciboure – d. 28 decembrie 1937, Paris), compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Boléro, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere. S-a nascut la Cibourne, o localitate la granita cu Spania. La varsta de 7 ani, dupa ce familia s-a mutat in Paris, Ravel a inceput sa studieze pianul, iar cativa ani mai tarziu a semnat prima compozitie. Parintii l-au incurajat sa isi continue studiile, astfel ca Ravel s-a inscris la Conservatorul din Paris. Pe durata cursurilor a incercat in dese randuri sa castige o bursa la Roma, dar nu a avut noroc. A parasit Conservatorul in 1905 cand a pierdut un premiu prestigios cu toate ca era considerat favorit. Scandalul, cunoscut in presa vremii ca „Afacerea Ravel”, a dus si la demisia directorul institutiei, Theodore Dubois. In ciuda problemelor, Ravel nu a dezarmat devenind unul dintre compozitorii de seama ai secolului XX, lucrarile sale pentru pian, muzica de camera si pentru orchestra devenind repere. Statul francez i-a acordat Legiunea de onoare in 1920, dar compozitorul a refuzat distinctia. Nu acelasi lucru s-a intamplat in 1929, cand a acceptat sa devina doctor Honoris Causa al Universitatii Oxford. Dupa ce in 1932 a fost implicat intr-un accident de circulatie, Maurice Ravel a ramas cu sechele, iar cinci ani mai tarziu a fost supus unei interventii chirurgicale neurologice care a fost insa un esec. S-a stins din viata in 28 decembrie 1937, fiind inmormantat in cimitirul Levallois Perret din Paris.

 

7 martie 1876 – Alexander Graham Bell, inginer şi om de ştiinţă american (1847-1922), primeste brevetul pentru inventia telefonului.

Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția - d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent - in imagine: Alexander Graham Bell vorbind la telefon foto: ro.wikipedia.org

Alexander Graham Bell vorbind la telefon foto: ro.wikipedia.org

Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția – d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent.

 

7 martie 1887 – Conferinţa Partidului Naţional Român de la Sibiu, îl alege ca preşedinte al partidului pe George Bariţiu.

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj - d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania - foto: ro.wikipedia.org

George Bariț - foto: ro.wikipedia.org

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu) istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania. George Bariţiu a fost unul dintre intemeietorii ziaristicii româneşti ardelene, istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică. El s-a născut la data de 4 iunie 1812, în localitatea clujeană Jucu de Jos, într-o familie de preoţi, atât tatăl cât şi bunicul său fiind prelaţi greco-catolici. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Remetea (jud. Alba), iar pe cele medii la Liceul Piariştilor din Cluj-Napoca. A fost unul dintre membri Comitetului Naţional Român ales de Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu sediul la Sibiu şi însărcinat cu coordonarea acţiunilor revoluţionare. Alături de Andrei Şaguna, Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu a participat la întemeierea, în 1867 a Astrei.

Încă de la bun început George Bariţiu a deţinut funcţia de secretar al Asociaţiunii, pentru ca, în perioada 1888-1893 să fie desemnat preşedintele acesteia. La Sibiu a pus bazele revistei Transilvania, organul oficial al Asociaţiunii, pe care a condus-o până la moarte, în paralel cu ziarul Observatorul, care a fiinţat între 1878 şi 1885. În plan politic, George Bariţiu a fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român. A redactat “Memorandumul” din 1882, în care a demascat politica de deznaţionalizare dusă de guvernele monarhiei dualiste. Preocupat de cercetarea istoriei Transilvaniei, a publicat, alături de numeroase documente şi studii, lucrarea sa fundamentală “Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă”, redactată în trei volume între anii 1889-1891. Membru fondator al Academiei Române (1867), George Bariţiu a fost ales, cu câteva luni înainte de moarte, preşedinte al acestui prestigios for ştiinţific. S-a stins din viaţă la Sibiu, la data de 2 mai 1893, lăsând posterităţii o bogată operă pusă în slujba făuririi conştiinţei, demnităţii şi unităţii naţionale.

 

7 martie 1887 – A fost înfiinţată prima şcoală naţională în Albania.

 

7 martie 1908 – S-a născut actriţa italiană Anna Magnani; (m.26 septembrie 1973).

 

7 martie 1912: Roald Amundsen a anuntat descoperirea Polului Sud.

Roald Engelbregt Gravning Amundsen (n. 16 iulie 1872, Fredrikstad, Østfold, - d. 18 iunie 1928) a fost un explorator norvegian al zonelor polare. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare în Arctica foto: ro.wikipedia.org

Roald Amundsen - foto: ro.wikipedia.org

Roald Engelbregt Gravning Amundsen (n. 16 iulie 1872, Fredrikstad, Østfold, – d. 18 iunie 1928) a fost un explorator norvegian al zonelor polare. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. Dupa ce a aflat ca americanii Robert Peary si Frederick Cook au atins Polul Nord, Amundsen a decis sa ajunga la Polul Sud.. Astfel, exploratorul norvegian s-a imbarcat la bordul vasului „Fram” fara sa precizeze care este tinta sa. Abia in momentul in care nava a acostat la Madeira, acesta si-a informat echipajul de directia aleasa. Robert Falcon Scott era deja in drum spre Antarctica cand norvegianul s-a gandit sa il concureze. De altfel, cursa celor doi spre Polul Sud a intrat in legenda pentru dramatismul ei. Amundsen si-a stabilit baza in Golful Balenelor, de unde a plecat in marea aventura la 19 octombrie 1911 insotot de patru echipieri cu patru sanii si 52 de caini. El a fost nevoit sa strabata o zona necunoscuta pana atunci, insa curajul si determinarea exploratorului au facut ca la 14 decembrie steagul norvegian sa fie arborat la Pol cu 35 de zile inainte de sosirea lui Scott. Anuntul atingerii Polului Sud a fost facut pe 7 martie 1912 cand echipajul a ajuns in Australia. Roald Amundsen s-a nascut în 1872, in apropierea orasului Sarpsborg din sud-estul Norvegiei. Intreaga viata si-a dedicat-o explorarii arctice, pasiune care i-a provocat de altfel moartea in iunie 1928 cand a disparut in timpul unei misiuni de salvare în Arctica.

 

7 martie 1914 – Printul Wilhelm de Wied, împreună cu soţia sa Sophie von Schönburg-Waldenburg şi cei doi copii ai lor, ajung în Albania la Durrës, unde era stabilită reşedinţa sa, pentru a-si începe domnia.

 

7 martie 1919 – La Tarutino, Republica Democratică Moldovenească, şi-a desfăşurat lucrările Congresului Nemţilor din Basarabia, care au votat alipirea lor necondiţionată la România.

 

7 martie 1932 – A încetat din viaţă Aristide Briand, om politic , laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 1926; (n. 28 martie 1862).

 

7 martie 1936 – Trupele germane ocupă regiunea demilitarizată a Renaniei, încălcând astfel Tratatul de Pace de la Versailles si intelegerile de la Locarno.

 

7 martie 1939 – In România, se formează un guvern prezidat de Armand Călinescu.

 

7 martie 1982 – A murit regizorul Konrad Wolf, figură de prim plan a cinematografiei germane (filmele: „Stele”, „Oameni cu aripi”); (n.20.10.1925).

 

7 martie 1996: A fost format primul parlament palestinian ales in urma unui vot democratic.

 

7 martie 1999 – A murit Stanley Kubrick, regizor american de film, autorul unor filme de referinţă din creaţia cinematografică a secolului XX (filmografie: „Spartacus”, „Portocala mecanică”, „Lolita”); (n.26.07.1928).

Stanley Kubrick (n. 26 iulie 1928—d. 7 martie 1999) a fost un regizor, scenarist și producător de film american, câștigător al Premiului Oscar, care în ultimii 40 de ani ai carierei sale a locuit în Anglia. Kubrick a fost renumit prin grija cu care își alegea subiectele, metoda lentă de a lucra, varietatea de genuri pe care le-a abordat și perfecționismul său. Este de asemenea recunoscut ca unul dintre cei mai inovativi și influenți regizori de film din istoria cinematografică. A regizat o serie de filme foarte apreciate, adesea controversate, filme care au fost percepute ca o reflexie a naturii sale obsesive și perfecționiste. Filmele sale sunt caracterizate de prezența elementelor de suprarealism, expresionism, dar și a unui pesimism ironic, fiind totodată și unele dintre cele mai originale, provocative și vizionare făcute vreodată. Șapte dintre cele șaisprezece filme ale sale realizate ca regizor sunt prezente în lista IMDb Top 250 - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Stanley Kubrick – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

Stanley Kubrick (n. 26 iulie 1928—d. 7 martie 1999) a fost un regizor, scenarist și producător de film american, câștigător al Premiului Oscar, care în ultimii 40 de ani ai carierei sale a locuit în Anglia. Kubrick a fost renumit prin grija cu care își alegea subiectele, metoda lentă de a lucra, varietatea de genuri pe care le-a abordat și perfecționismul său. Este de asemenea recunoscut ca unul dintre cei mai inovativi și influenți regizori de film din istoria cinematografică. A regizat o serie de filme foarte apreciate, adesea controversate, filme care au fost percepute ca o reflexie a naturii sale obsesive și perfecționiste. Filmele sale sunt caracterizate de prezența elementelor de suprarealism, expresionism, dar și a unui pesimism ironic, fiind totodată și unele dintre cele mai originale, provocative și vizionare făcute vreodată. Șapte dintre cele șaisprezece filme ale sale realizate ca regizor sunt prezente în lista IMDb Top 250.

 

7 martie 2001 – Ariel Sharon devine prim-ministru al Statului Israel.

Ariel Șaron (născut Ariel Scheinermann, la 27 februarie 1928, în Kfar Malal, în Palestina sub mandat britanic - d. 11 ianuarie 2014, Tel Hashomer, Ramat Gan, Israel) a fost un general și politician israelian, prim ministru al Israelului între anii 2001-2006 - foto: ro.wikipedia.org

Ariel Șaron – foto: ro.wikipedia.org

Ariel Șaron (născut Ariel Scheinermann, la 27 februarie 1928, în Kfar Malal, în Palestina sub mandat britanic – d. 11 ianuarie 2014, Tel Hashomer, Ramat Gan, Israel) a fost un general și politician israelian, prim ministru al Israelului între anii 2001-2006.

 

7 martie 2001 – Reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare au semnat Declaraţia politică privind aderarea României la NATO.

 

7 martie 2002 – A murit Alexandru Balaci, critic şi istoric literar, membru al Academiei Române; a fost unul dintre cei mai străluciţi traducători ai literaturii italiene, la noi, şi coordonatorul monumentalei lucrări „Istoria literaturii italiene” (n.12.06.1912).

 

7 martie 2004 – A murit medicul Nicolae Cajal, membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române şi preşedinte al Fundaţiei „M.H.Elias”; (n.01.10.1919).

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.comro.wikipedia.orgyoutube.com