Evenimentele Zilei de 7 martie în Istorie

Un actor care îl interpretează pe Alexander Graham Bell într-un film din 1926, vorbind la primul emițător de telefon, brevetat de Bell la 7 martie 1876

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

articol în curs de editare

 

7 martie este a 66-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 7 martie

(BOR) Sf. Sfinţiţi Mc. Efrem, Episcopul Tomisului, Vasilevs, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatador şi Elpidie, Episcopi de Herson

În anul 300, episcopul Ermon al Ierusalimului a trimis în orașul Cherson din Taurosciția (Crimeea), doi episcopi, pe Efrem și Vasilevs, care să propovăduiască învățătura Evangheliei.

Efrem a trecut în Sciția, unde după multe osteneli în slujirea Cuvântului lui Dumnezeu a suferit moarte martirică. Vasilevs a rămas în Cherson.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Ss. Efrem, Vasile, Eugen episcopi și alții, martiri († secolul al IV-lea)

Sfântul Sfinţit Mucenic Efrem a trăit în secolele III-IV, păstorind Eparhia Tomisului undeva între anii 300-304, urmându-i în scaunul episcopal sfântului ierarh Evanghelicus al Tomisului.

Atestarea sa ca păstor al Daciei Pontice se regăseşte în sinaxarele greceşti şi romane.

Prăznuirea sa se face pe 7 martie, dimpreună cu ceilalţi Sfinţi Mucenici din Cherson.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRC) Ss. Perpetua și Felicitas, martire

Sfintele Mucenițe Perpetua și Felicitas au fost martirizate la Cartagina în anul 203, în timpul prigoanei lui Septimius Severus (193-211), fiind aruncate pradă fiarelor, apoi ucise cu pumnalul.

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

Ziua lucrurilor amuzante despre nume (#FunFactsAboutNamesDay)

Este o zi care ne încurajează să aflăm mai multe despre semnificaţiile şi influenţele istorice care stau la baza numelor noastre, ale prietenilor sau membrilor familiilor şi despre cum s-au schimbat tendinţele în materie de nume de-a lungul generaţiilor.

Nu există nicio îndoială că modul în care au evoluat numele este un subiect incredibil de interesant.

Generaţii diferite vor avea adesea nume diferite, unele mai populare decât altele, iar multe dintre ele create în funcţie de tendinţele vremii.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua puterii plantelor (#PlantPowerDay)

În zilele noastre se vorbeşte mult despre vegetarianism şi veganism şi, deşi există multe lucruri bune în aceste mişcări, poate fi dificil să eliminăm complet anumite grupe de alimente din dietă.

Însă această zi este ocazia perfectă de a include mai multe frunze în mesele noastre şi de a ne îndrepta spre o dietă mai bogată în plante, lucru pe care mulţi îl fac deja din trei motive principale: sănătate, etică şi mediu.

Deşi a existat recent o recrudescenţă a dietelor care evită produsele de origine animală, alimentaţia bazată pe plante există de mii de ani, atât din motive practice, cât şi etice.

Printre primii susţinători ai vegetarianismului, de exemplu, se numără Buddha şi filosoful grec Pitagora, aminteşte site-ul daysoftheyear.com.

Cu hashtagul #PlantPowerDay, această zi a fost lansată în 2018 de către compania europeană Alpro, specializată în produse pe bază de plante.

A fost înfiinţată pentru a încuraja oamenii să consume mai multe legume şi alte alimente pe bază de plante în cadrul meselor zilnice.

Nu este vorba neapărat de a elimina complet produsele de origine animală, ci mai degrabă de a face din plante piesa centrală a dietei şi de a lua în considerare mai întâi opţiunile pe bază de plante, fie doar pentru ziua în sine, fie pe termen lung.

Laptele poate fi înlocuit cu suc de portocale, hamburgerii cu vinete, îngheţata cu sorbet!

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua coroniţei fripte de porc şi ziua cerealelor

În mod paradoxal, după ce am elogiat plantele, sărbătorile culinare din această zi continuă, cumva paradoxal sau pentru a împăca pe toată lumea, cu friptura de coaste de porc aranjate în formă de coroană (#CrownRoastofPorkDay).

Şi ca să revenim la începutul zilei, ne putem pregăti cu toată încrederea un bol generos cu cereale, pentru că este şi ziua cerealelor (#CerealDay).

De la sfârşitul secolului al XIX-lea, cerealele au devenit cel mai popular aliment de mic dejun din America.

preluat de pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 7 martie

 

Evenimentele Zilei de 7 martie în Istorie:

- 7 martie 161 d.Hr. – După moartea împăratului Antoninus Pius, Marcus Aurelius și Lucius Verus au căzut de acord să conducă împreună Imperiul Roman.

- 7 martie 1441 – Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei;

- 7 martie 1471 – Bătălia de la Soci

7 martie 1876 – Alexander Graham Bell primește brevetul pentru o invenție pe care el o numește telefon.

- 7 martie 1936 – Germania Nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno.

 

7 martie 322 î.Hr. - A murit Aristotel, unul din cei mai importanți filosofi ai Greciei Antice (n. 384 î.Hr)

Aristotel (în greacă: Αριστοτέλης, Aristoteles) (n. 384 î.Hr. – d. 7 martie 322 î.Hr.) a fost unul din cei mai importanți filozofi ai Greciei Antice, clasic al filozofiei universale, spirit enciclopedic, fondator al școlii peripatetice.

Deși bazele filozofiei au fost puse de Platon, Aristotel este cel care a tras concluziile necesare din filozofia acestuia și a dezvoltat-o, putîndu-se cu siguranță afirma că Aristotel este întemeietorul științei politice ca știință de sine stătătoare.

A întemeiat și sistematizat domenii filozofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica.

De asemenea, forma aristotelică a științelor naturale a rămas paradigmatică mai mult de un mileniu în Europa.

cititi mai mult pe; ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 161 - A murit Antoninus Pius, împărat roman (n. 86)

Titus Aurelius Fulvus Boionius Arrius Antoninus Pius (19 septembrie 86 – 7 martie 161) a fost împărat Roman în perioada 138-161.

A fost cel de-al patrulea din “Cei cinci împărați buni“. Fiu al consularului Aurelius Fulvus, Antoninus Pius s-a născut în Italia, la Lanuvium. A devenit consul în 120 și guvernator al provinciei Asia (134-135).

A fost adoptat de împăratul Hadrian la 25 februarie 138 și proclamat succesor la tron, cu condiția de a adopta la rândul său, pe Marcus Aurelius și Lucius Aurelius Verus. Spre deosebire de împăratul Hadrian, Antoninus Pius nu a părăsit niciodată Italia.

Politica sa internă se caracterizează prin atenția acordată administrației provinciilor, finanțelor statului, jurisdicției imperiale. Pe plan extern continuă activitatea de consolidare a sistemului defensiv al imperiului. Răscoalele antiromane din Bretannia, Mauretania, Egipt și Iudeea sunt reprimate de generalii săi.

Într-o atmosferă de liniște pe plan intern și extern, Antoninus Pius sărbătorește în 148 cea de-a 900-a aniversare a fondării Cetății Eterne. Domnia lui a fost identificată cu apogeul dinastiei antonine și al întregului principat.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martiel 161 – După moartea împăratului Antoninus Pius, Marcus Aurelius și Lucius Verus au căzut de acord să conducă împreună Imperiul Roman.

Marc Aureliu (în latină Marcus Aurelius, n. 26 aprilie 121 e.n., Roma, Italia, Imperiul Roman – d. 17 martie 180 e.n., Vindobona, Upper Pannonia, Imperiul Roman) a fost un împărat roman din dinastia Antoninilor, între anii 161 și 180 d.Hr., și filosof stoic.

Născut ca Marcus Annius Verus sau Marcus Catilius Severus, a luat mai târziu, după ce a fost adoptat de împăratul Antoninus Pius, numele de Marcus Aelius Aurelius Verus. Ca împărat s-a numit Marcus Aurelius Antoninus Augustus.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

Lucius Ceionius Commodus Verus Armeniacus (n. 15 decembrie 130, Roma – d. 169), cunoscut simplu ca Lucius Verus, a fost un împărat roman împreună cu Marcus Aurelius, între 161 şi 169.

La moartea lui Antoninus la 7 martie 161, cei doi urmaşi au ajuns pe tron cu titlurile: Lucius Aurelius Verus Augustus şi Marcus Aurelius Antoninus Augustus.

La începuturile domniei, cei doi împăraţi au fost iubiţi de romani datorită comportamentului lor civic. Lucius era mai putin adulat de popor decât Marcus, deoarece „privirea lui era mai severă şi discursurile sale mai putin emoţionante”.

În ciuda egalităţii lor nominale, Marcus a avut loc mai multă auctoritas (autoritate) decât Verus.

Între 161 şi 166 a avut loc Războiul dintre romani şi parţi, care s-a soldat cu reinstaurarea în Armenia a unei dinastii favorabile Romei. Lucius Verus, abil conducător de oşti, a avut mult de luptat în provincii cu rebelii care subminau puterea Romei.

După o luptă s-a îmbolnăvit de ciumă şi a murit în 169. Senatul Roman l-a declarat „Divinul Verus” (Divus Verus).

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 189 – S-a născut împăratul roman Publius Septimius Geta; (d. 26 decembrie 211).

Publius Septimius Geta (n. 7 martie 189 – d. 26 decembrie 211) a fost al doilea fiu al împăratului Septimius Severus și frate cu Caracalla.

În anul 208 sau 209 a fost numit Caesar și desemnat urmaș la tronul imperiului împreună cu fratele său.

În februarie 211, după moartea lui Septimius Severus, cei doi frați își asumă guvernarea în Roma.

După scurt timp au început rivalitățile între cei doi frați.

La finalul aceluiași an, Caracalla l-a asasinat pe Geta în palatul imperial.

Geta a murit în brațele mamei sale, Julia Domna.

Mulți aliați ai acestuia au fost și ei omorâți.

Cauzele rivalității dintre ei ar fi, după unii, gelozia din cauza popularității din ce în ce mai mari a lui Geta, iar după alții, încercarea de a-și îndepărta fratele de la tron, iar acesta doar s-a apărat.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

7 martie 321 – Împaratul Constantin cel Mare decretează Duminica, Ziua Soarelui (Dies Solis),  zi de repaus săptamânal în Imperiul Roman. Duminica devine pentru prima oară zi liberă.

“Toti magistratii si populatia care locuieste la orase sa se odihneasca in venerabila Zi a Soarelui (Dies Solis).”

Silvestru , episcopul Romei in timpul lui Constantin cel Mare, schimba numele primei zile a saptamanii, (Dies Solis), denumind-o “Ziua Domnului”.

La 366, Conciliul de la Laodicea decreteaza oficial transferarea sfinteniei Sabatului asupra duminicii , zicand:

“Crestinii sa nu iudaizeze stand nelucratori Sambata, ci sa lucreze in ziua aceea… Si daca totusi sunt gasiti iudaizand, sa fie anatema!” (C. Hefele, Istoria conciliilor bisericii , vol. II, pag. 316).

In 386, Sinodul din Aquilea recunoaste schimbarea oficiala a lui “Dies Solis” (ziua soarelui) in “Dies Dominica” (Ziua Domnului, duminica).

Ieronim din Betleem , prin anul 400, scria:

“Daca ziua intai e numita ziua soarelui de catre pagani ,noi o admitem ca atare cu voie buna, fiindca in aceasta zi a aparut lumina si a rasarit Soarele neprihanirii noastre”.

 

7 martie 1274 – A încetat din viaţă Sfantul Toma d’Aquino, teolog şi filosof medieval, autor al lucrării Summa Theologiae; (n.26 ianuarie 1225).

Sfântul Toma de Aquino (n. cca. 1225, Aquino, Regatul Siciliei – d. 7 martie 1274, Mănăstirea Fossanova, Statul Papal, azi comuna Priverno, Italia) a fost un călugăr dominican, teolog, filosof, doctor al Bisericii.

Procesul canonizării lui a fost început de Papa Ioan al XXII-lea în 1316 și a fost sanctificat la data de 21 iulie 1323.

A fost cel mai important susținător clasic al Teologiei naturale și parintele curentului filosofic numit tomism.

Influența sa asupra gândirii occidentale este considerabilă, și o mare parte a filosofiei moderne a fost conceputa luand in considerare dezvoltarea sau respingerea ideilor sale, în special în domeniul eticii, dreptului natural sau metafizicii.

Spre deosebire de alti teologi ai timpului, Sf.Toma d’Aquino a îmbrățișat mai multe idei ale filosofiei lui Aristotel.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1395 – Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti și regele Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei si Croatiei, au încheiat la Brasov un tratat de cooperare militară antiotomană.

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), domnul Țării Românești între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 (sau mai 1395) și între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418. A fost fiul lui Radu I și fratele lui Dan I (dar numai după tată), căruia i-a urmat la tron.

În actele oficiale apare ca „În Hristos Dumnezeu, binecredinciosul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul, Io Mircea mare voievod și domn…”.

În istoriografia română apare și sub numele Mircea cel Mare. În timpul lui Mircea cel Bătrân, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Acest fapt a adus cu sine și o întărire a autorității sale, exprimată în titulatura pompoasă (care încludea și titlul de despot „al țărilor lui Dobrotici”) și în reprezentarea numismatică

(…)  Mircea a fost vasalul regelui ungar, care i-a recunoscut ca feude ducatele Făgăraș, Amlaș și Banatul de Severin si în plus i-a mai acordat castelul Bran și domeniul Bologa cu 18 sate.

Cu toate că jurământul de credință nu s-a păstrat până în zilele noastre, aluzii la existența acestuia se regăsesc în tratatul militar între cele două țări, încheiat la Brașov în 1395.

În acelasi an 1395, Baiazid I (zis și Ildîrîm sau Fulgerul), a trecut Dunărea invadand Tara Romaneasca în fruntea unei forțe însemnate (aprox. 40.000 de soldați, după unii autori). Mircea bazându-se pe o armată mai mică (aprox 12.000 de soldați), neputându-se opune într-o luptă deschisă, a ales o tactică de hărțuire.

În ziua de 17 mai 1395 (după alte surse 10 octombrie 1394, armata Țării Românești înfrânge avangarda otomană într-un loc mlăștinos și împădurit, numit Rovine. Bătălia nu este decisivă, căci Mircea cel Bătrân, după o luptă dată lângă Argeș, pierde tronul și se retrage în Transilvania.

Strategia militară abordată de către acesta precum și tactica retragerii îi aduce o oarecare faimă între conducătorii acelei vremi. În Țara Românească, turcii îl așază în scaun pe un anume Vlad, care va fi înlăturat de către Mircea abia în 1397, cu ajutor militar din partea lui Sigismund de Luxemburg.

 

7 martie 1441 - Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El deținea această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului (1441-1456).

Ioan de Hunedoara (latină Ioannes Corvinus, maghiară Hunyadi János, sîrbă Janko Sibinjanin, slovacă Ján Huňadi, germană Johann Hunyadi, cunoscut și ca Iancu de Hunedoara, alternativ Ioan (Ion) Huniade sau Ioan Corvin, (n. ca. 1407 – d. 11 august 1456) a fost comite al Timişoarei, ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar. A fost tatăl regelui Matia Corvin.

Apărător al creştinătăţii in lupta a otomana, a fost învins de turci la Varna (1444) şi la Kossovopolje (1448), dar a reuşit să-l învingă pe sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul Constantinopolului in marea batalie de la Belgrad; (1456).

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1471 – A avut loc Bătălia de la Soci, dintre domnul Ţării Româneşti, Radu cel Frumos (1462 – 1473, 1473 – 1475), şi cel al Moldovei, Ştefan cel Mare (1457 – 1504), pentru Cetatea Chilia.

Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, a atacat Moldova, dar Ștefan cel Mare l-a învins la Soci, lângă Bacău.

Domnul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind.

Ocuparea Chiliei de către Ştefan a generat un şir de conflicte cu Radu cel Frumos, care a încercat în mai multe rânduri să recupereze această cetate maritimă.

După incursiunea domnului moldovean, concretizată în arderea Brăilei, Târgului de Floci şi a ţinutului Ialomiţei, Cazimir IV (1447 – 1492), regele Poloniei, care se temea „ca nu cumva Basarab [Radu cel Frumos] să năvălească fără veste asupra lui [Ştefan cel Mare] cu ajutor turcesc” (Jan Długosz), încearcă o mediere, dar fără nici un rezultat.

Fără declaraţie de război, Ştefan atacă Ţara Românească, în 7 martie 1471, incepând astfel un „ război cu Radul voievod la Soci” (Cronicile slavo-române).

Despre localizarea bătăliei au existat opinii diferite – fie în Ţara Românească, fie în Moldova –, dar în ultima vreme, cei mai mulţi istorici sunt de părere că Socii se aflau în judeţul Râmnicu Sărat, la graniţa dintre cele două state (aşa cum a demonstrat istoricul Constantin C. Giurescu).

“Confruntarea a fost puternică, moldovenii au„ucis dintre dânşii [munteni] mulţime mare. Şi toate steagurile lui au fost luate şi schiptrul cel mare al lui Radul voievod a fost luat. Şi mulţi viteji au fost prinşi atunci, care au şi fost tăiaţi. A lăsat vii numai pe doi boieri mari, Mircea comis şi Stan logofăt” (Ibidem).

cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

7 martie 1693 – S-a născut Papa Clement al XIII-lea;(d.1769). A fost episcop al Romei și Papa, între 6 iulie 1758 și 2 februarie 1769.

Papa Clement al XIII-lea (cu numele laic Carlo della Torre di Rezzonico; n. 7 martie 1693, Veneția — d. 2 februarie 1769, Roma) a fost ales papă la 6 iulie 1758.

A fost un episcop al Romei și Papă al Bisericii Universale, între 6 iulie 1758 și 2 februarie 1769.

Este cunoscut cu numele în latină Clemens XIII, în italiană Clemente XIII, în franceză Clément XIII.

cititi mai mult pe: en.wikipedia.org

 

7 martie 1765 - S-a născut Nicéphore Niépce, pionierul fotografiei (d. 1833)

Joseph Nicéphore Niépce (n. 7 martie 1765, Chalon-sur-Saône, Franța – d. 5 iulie 1833, Saint-Loup-de-Varennes, Franța) a fost un inventator francez.

În 1807, împreună cu fratele său a inventat un motor cu ardere internă (alimentat cu pulbere de licopodiu).

În 1813 a început experimentele în domeniul litografiei.

Este cunoscut pentru experimentele sale fotografice, pe care a numit-o heliografie.

Între 1826 și 1827, folosind un aparat foto, a imprimat o imagine, de la fereastra camerei sale de lucru, pe o placă din aliaj de staniu și plumb, care a constituit prima imagine din natură fixată permanent.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

7 martie 1785 – S-a născut Alessandro Manzoni, prozator, poet, dramaturg şi critic literar italian; (m.22 mai 1873).

Alessandro Francesco Tommaso Manzoni (n. 7 martie 1785, Milano – d. 22 mai 1873, Milano) a fost un scriitor și critic literar italian.

A scris romane, dramaturgie, fiind promotorul liricii romantice în țara sa și un teoretician al romantismului italian. Este autorul recenziei “Scrisoare asupra romantismului“.

Cea mai cunoscută operă a sa este romanul I Promessi Sposi apărut în anul 1827, evocare patetică și realistă a Lombardiei secolului al XVII-lea și care se remarcă prin unitatea construcției, adevărul psihologic și caracterul poetic.

În scrierile sale din domeniul teoriei literare, a pledat pentru libertatea genurilor și reconstrucția poetică a adevărului istoric.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1788 – S-a născut fizicianul francez Antoine Cesar Becquerell ; (d.18 ianuarie 1878).

Antoine Cesar Becquerel (n. 8 martie 1788 – d. 18 ianuarie 1878) a fost un fizician francez, pionier al studiului fenomenelor electrice și luminescente.

A fost tatăl fizicianului Alexandre-Edmond Becquerel și bunicul fizicianului Antoine Henri Becquerel.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

7 martie 1792 – S-a născut astronomul britanic John Frederick William Herschel; (m.11 mai 1871).

Sir John Frederick William Herschel (n. 7 martie 1792, Slough, Anglia, Regatul Unit – d. 11 mai 1871, Kent, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei) a fost matematician, astronom și chimist englez.

A fost fiul Mariei Baldwin și al astronomului William Herschel.

A numit șapte dintre lunile planetei Saturn și patru luni ale planetei Uranus si a avut multe contribuții in cercetarile privind razele ultraviolete.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1809 – A încetat din viaţă Jean Pierre Francois Blanchard, inventator, pionier al aeronauticii;(n. 4 iulie 1753).

Jean-Pierre [François] Blanchard ( 4 iulie 1753 – 7 martie 1809) a fost un inventator francez, cunoscut mai ales ca un pionier al zborului cu balonul cu gaz, care s-a remarcat în cucerirea aerului în un balon, remarcabil pentru zborul său de succes cu balonul cu hidrogen la Paris la 2 martie 1784,

Blanchard s-a mutat mai târziu la Londra și a efectuat zboruri cu diferite mecanisme de propulsie.

Realizarea sa istorică a venit la 7 ianuarie 1785, traversând Canalul Mânecii de la Castelul Dover la Guînes în aproximativ 2 ore și jumătate, primind aclamații de la Ludovic al XVI-lea și câștigând o pensie substanțială.

În turul Europei, Blanchard și-a demonstrat baloanele și a prezentat parașuta modernă, pe care a folosit-o mai târziu pentru o evadare de succes în 1793, când balonul său cu hidrogen s-a rupt.

În 1793, a efectuat primul zbor cu balonul din America, la care a fost martor președintele George Washington.

Căsătorit cu Sophie Blanchard în 1804, Blanchard a suferit un atac de cord fatal în balonul său în 1808, văduva sa continuând demonstrațiile cu balonul până la moartea ei accidentală.

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

7 martie 1842 - Frederic Francisc al II-lea devine Mare Duce de Mecklenburg și va conduce Marele Ducat timp de 41 de ani.

Frederic Francisc al II-lea (28 februarie 1823 – 15 aprilie 1883) a fost ofițer prusac și Mare Duce de Mecklenburg-Schwerin de la 7 martie 1842 până la 15 aprilie 1883. Frederic Francisc i-a succedat tatălui său ca Mare Duce la 7 martie 1842.

În timpul Războiului austro-prusac el a comandat forțele care au ocupat Leipzig și au asediat Nürnberg. De asemenea, a luat parte la Războiul franco-prusac în timpul căruia a fost numit Guvernator General al Reims și a comandat forțele germane în asediul de la Toul.

A apărat forțele prusace în timpul Asediului Parisului de atacul forțelor franceze. A învins forțele franceze în Bătălia de la Beaune-La-Rolande și în Bătălia de la Beaugency. A deținut rangul de general prusac și cel de general rus.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1850 – S-a născut Tomáš Garrigue Masaryk, om politic, filosof, primul preşedinte al Republicii Cehoslovace (1918-1935) (m.14septembrie 1937).

Tomáš Garrigue Masaryk (cehă: [ˈtomaːʃ ˈɡarɪk ˈmasarɪk]; n. 7 martie 1850, Hodonín, Imperiul Austriac – d. 14 septembrie 1937, Lány⁠(d), Středočeský kraj, Cehia), cunoscut și sub numele de Thomas Masaryk, a fost un filozof, sociolog și om politic cehoslovac, care a militat pentru independența Cehoslovaciei în timpul Primului Război Mondial și a devenit fondatorul și primul președinte al Cehoslovaciei.

Este numit din acest motiv „Președintele eliberator”.

Inițial, el și-a dorit să reformeze monarhia habsburgică într-un stat federal democratic, dar, în timpul Primului Război Mondial, a început să susțină abolirea monarhiei și, cu ajutorul Aliaților a reușit în cele din urmă acest lucru.

A fost, de asemenea, nominalizat de șaptesprezece ori la Premiul Nobel pentru Pace .

A fost căsătorit cu pianista Charlotte Garrigue, al cărei nume de familie și l-a adăugat la al său.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1856 – A fost înființată Facultatea de Drept la Iași, Moldova, prima facultate a viitoarei Universităţi din Iaşi.

La 7 martie 1856 (24 februarie 1856, stil vechi) a fost înființată Facultatea de drept la Iași, Moldova, prima facultate din cadrul viitoarei Universități Alexandru Ioan Cuza. În timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica în Moldova, acesta acordă o atenţie deosebită reorganizării învăţămîntului care se soldează cu activităţi concrete la nivelul celui mediu şi superior.

În 1856 la Iaşi, Moldova sunt inaugurate primele facultăţi de Drept şi Filosofie. Un rol important în organizarea învăţămîntului în Moldova l-au avut învăţaţii dascăli ardeleni, Simion Bărnuţiu, August Trebonoi Laurian (Augustin Trifan), Florian Aaron, etc, care au găsit aici, după 1848, o ospitalitate binefăcătoare în condiţiile regimului absolutist din Transilvania. Simion Bărnuţiu, în 1856, este numit profesor la Facultatea de Drept, unde ţine cursuri de istoria dreptului roman, de drept natural, privat şi public, de logică şi de psihologie.

 

7 martie 1872 – S-a născut pictorul olandez Piet Mondrian; (“Compoziţie cu roşu şi negru”); (m.01 februarie 1944).

Si-a adus o contributie importanta la mișcarea artistica De Stijl care a fost fondată de Theo van Doesburg, fiind promotorul unei forme de non-reprezentare pe care el a numit- o neoplasticism.

 

7 martie 1875 - S-a născut Maurice Joseph Ravel, compozitor si pianist francez. (d. 1937)

Joseph Maurice Ravel (n. 7 martie 1875, Ciboure – d. 28 decembrie 1937, Paris), compozitor francez impresionist, celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major Boléro, compusă în 1928, una din ultimele piese compuse înainte ca boala să-l condamne la tăcere.

S-a nascut la Cibourne, o localitate la granita cu Spania.

La varsta de 7 ani, dupa ce familia s-a mutat in Paris, Ravel a inceput sa studieze pianul, iar cativa ani mai tarziu a semnat prima compozitie.

Parintii l-au incurajat sa isi continue studiile, astfel ca Ravel s-a inscris la Conservatorul din Paris. Pe durata cursurilor a incercat in dese randuri sa castige o bursa la Roma, dar nu a avut noroc.

A parasit Conservatorul in 1905 cand a pierdut un premiu prestigios cu toate ca era considerat favorit. Scandalul, cunoscut in presa vremii ca „Afacerea Ravel”, a dus si la demisia directorul institutiei, Theodore Dubois.

În ciuda problemelor, Ravel nu a dezarmat devenind unul dintre compozitorii de seama ai secolului XX, lucrarile sale pentru pian, muzica de camera si pentru orchestra devenind repere.

Statul francez i-a acordat Legiunea de onoare in 1920, dar compozitorul a refuzat distinctia. Nu acelasi lucru s-a intamplat in 1929, cand a acceptat sa devina doctor Honoris Causa al Universitatii Oxford.

Dupa ce in 1932 a fost implicat intr-un accident de circulatie, Maurice Ravel a ramas cu sechele, iar cinci ani mai tarziu a fost supus unei interventii chirurgicale neurologice care a fost insa un esec.

S-a stins din viata in 28 decembrie 1937, fiind inmormantat in cimitirul Levallois Perret din Paris.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1876 – Alexander Graham Bell primește brevetul pentru o invenție pe care el o numește telefon.

Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția – d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite.

În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent.

Tatăl, bunicul și fratele lui Bell fuseseră cu toții asociați cu munca de elocuție și vorbire, iar mama și soția lui erau surde, nfluențând profund munca de viață a lui Bell.

Cercetările sale asupra auzului și vorbirii l-au determinat în continuare să experimenteze cu dispozitive auditive, care au culminat în cele din urmă cu primul brevet american pentru telefon, la 7 martie 1876.

Bell a considerat invenția sa o intruziune în munca sa reală ca fiind un om de știință și a refuzat să aibă un telefon în studiul său

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1887 – Conferinţa Partidului Naţional Român de la Sibiu, îl alege ca preşedinte al partidului pe George Bariţiu.

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu) istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania. George Bariţiu a fost unul dintre intemeietorii ziaristicii româneşti ardelene, istoric, publicist şi militant pentru emanciparea naţională a românilor din monarhia habsburgică.

El s-a născut la data de 4 iunie 1812, în localitatea clujeană Jucu de Jos, într-o familie de preoţi, atât tatăl cât şi bunicul său fiind prelaţi greco-catolici. Studiile primare le-a efectuat la şcoala unitariană din Remetea (jud. Alba), iar pe cele medii la Liceul Piariştilor din Cluj-Napoca.

A fost unul dintre membri Comitetului Naţional Român ales de Adunarea de la Blaj din 3/15 mai 1848, cu sediul la Sibiu şi însărcinat cu coordonarea acţiunilor revoluţionare. Alături de Andrei Şaguna, Timotei Cipariu şi Simion Bărnuţiu a participat la întemeierea, în 1867 a Astrei.

Încă de la bun început George Bariţiu a deţinut funcţia de secretar al Asociaţiunii, pentru ca, în perioada 1888-1893 să fie desemnat preşedintele acesteia. La Sibiu a pus bazele revistei Transilvania, organul oficial al Asociaţiunii, pe care a condus-o până la moarte, în paralel cu ziarul Observatorul, care a fiinţat între 1878 şi 1885.

În plan politic, George Bariţiu a fost unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Român. A redactat “Memorandumul” din 1882, în care a demascat politica de deznaţionalizare dusă de guvernele monarhiei dualiste.

Preocupat de cercetarea istoriei Transilvaniei, a publicat, alături de numeroase documente şi studii, lucrarea sa fundamentală “Părţi alese din istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă”, redactată în trei volume între anii 1889-1891.

Membru fondator al Academiei Române (1867), George Bariţiu a fost ales, cu câteva luni înainte de moarte, preşedinte al acestui prestigios for ştiinţific.

S-a stins din viaţă la Sibiu, la data de 2 mai 1893, lăsând posterităţii o bogată operă pusă în slujba făuririi conştiinţei, demnităţii şi unităţii naţionale.

 

7 martie 1887 – A fost înfiinţată prima şcoală naţională în Albania.

 

7 martie 1908 – S-a născut actriţa italiană Anna Magnani; (m.26 septembrie 1973).

 

7 martie 1912 - Succesul expediției lui Roald Amundsen la Polul Sud (14 decembrie 1911) este anunțat public, când nava Fram a ajuns la Hobart, în Australia.

Roald Engelbregt Gravning Amundsen (n. 16 iulie 1872, Fredrikstad, Østfold, – d. 18 iunie 1928) a fost un explorator norvegian al zonelor polare.

A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911).

De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest.

Dupa ce a aflat ca americanii Robert Peary si Frederick Cook au atins Polul Nord, Amundsen a decis sa ajunga la Polul Sud.

Astfel, exploratorul norvegian s-a imbarcat la bordul vasului „Fram” fara sa precizeze care este tinta sa.

Abia in momentul in care nava a acostat la Madeira, acesta si-a informat echipajul de directia aleasa.

Robert Falcon Scott era deja in drum spre Antarctica cand norvegianul s-a gandit sa il concureze.

De altfel, cursa celor doi spre Polul Sud a intrat in legenda pentru dramatismul ei.

Amundsen si-a stabilit baza in Golful Balenelor, de unde a plecat in marea aventura la 19 octombrie 1911 insotot de patru echipieri cu patru sanii si 52 de caini.

El a fost nevoit sa strabata o zona necunoscuta pana atunci, insa curajul si determinarea exploratorului au facut ca la 14 decembrie steagul norvegian sa fie arborat la Pol cu 35 de zile inainte de sosirea lui Scott.

Anuntul atingerii Polului Sud a fost facut pe 7 martie 1912 cand echipajul a ajuns in Australia.

Roald Amundsen s-a nascut în 1872, in apropierea orasului Sarpsborg din sud-estul Norvegiei.

Intreaga viata si-a dedicat-o explorarii arctice, pasiune care i-a provocat de altfel moartea in iunie 1928 cand a disparut in timpul unei misiuni de salvare în Arctica.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 1914 – Printul Wilhelm de Wied, împreună cu soţia sa Sophie von Schönburg-Waldenburg şi cei doi copii ai lor, ajung în Albania la Durrës, unde era stabilită reşedinţa sa, pentru a-si începe domnia.

 

7 martie 1919 – La Tarutino, Republica Democratică Moldovenească, şi-a desfăşurat lucrările Congresului Nemţilor din Basarabia, care au votat alipirea lor necondiţionată la România.

 

7 martie 1932 – A încetat din viaţă Aristide Briand, om politic , laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 1926; (n. 28 martie 1862).

 

7 martie 1936 – Germania Nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel Tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno.

cititi mai mult pe www.historyplace.com

 

7 martie 1939 – În România, s-a format un guvern prezidat de Armand Călinescu (7 martie-21 septembrie 1939).

Guvernul Armand Călinescu a fost un consiliu de miniştri care a guvernat România în perioada 7 martie – 21 septembrie 1939, cititi mai mult pe ro.wikipedia.org. (…) După scurte mandate ca Ministru al Sănătății, Ministru al Educației Naționale și Ministru al Apărării Naționale, la 7 martie 1939, regele Carol al II-lea îl numește în funcția de președinte al Consiliului de miniștri (prim-ministru) al României.

În această calitate, Armand Călinescu a continuat politica externă tradițională, apropiată de Franța și Marea Britanie. În septembrie 1939, a permis refugiul prin România al guvernului polonez după invadarea și ocuparea Poloniei de către Germania nazistă, precum și evacuarea prin România a tezaurului polonez.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

7 martie 1945 - Al Doilea Război Mondial – Aliaţii au forţat Rinul. Podul de la Remagen. (…) Avansul forţelor aliate în adâncimea teritoriului german – oraşul Koln fusese capturat la 7 martie 1945 – l-a determinat pe Hitler să ordone distrugerea podurilor de pe Rin pentru blocarea accesului în centrul Germaniei.

Până la 7 martie 1945, aproape toate podurile care uneau malurile Rinului fuseseră dărâmate cu excepţia unuia – podul Ludendorff din apropierea oraşului Remagen, la sud-est de Koln.

O patrulă americană de recunoaştere, parte a Diviziei a 9-a blindate, a ajuns, la 7 martie 1945, în zona dealurilor din apropierea podului şi a observat că acest pod rămăsese intact. Locotenent-colonelul Leonard E. Engeman, comandantul forţei de intervenţie, a înţeles că dincolo de râu se aflau zonele de apărare organizată de pe Rin.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

7 martie 1945 - Planul de comunizare a României transmis de un agent al Oficiului de Servicii Strategice.

Distribuit la 27 martie 1945
7 martie 1945
România

Se atrage atenția asupra evaluării F.O. Sursa care a furnizat această informație este neverificată, iar reprezentanții noștri în zonă nu au putut până acum să o verifice.

1. Sursa afirmă că comunizarea României urmează să fie realizată într-un plan de 3 ani și dezvoltarea instituțiilor comuniste prin două planuri, fiecare de cinci ani.

2. O Conferință a conducătorilor comuniști, români și ruși, a avut loc la București, la 7 martie în cadrul căreia un plan a fost prezentat în fața grupului de către Evgheni Suhalov, reprezentantul Comitetului, care a spus că vine de la Gheorghei Dimitrov, conducătorul Comitetului. Erau prezenți:

Ana Pauker
Constantin Doncea din Comitetul Central Comunist român
Constantin Pârvulescu, secretar al Comitetului Central comunist român

3. Sursa nu a putut obține un exemplar, dar el dă punctele importante ale planului de 3 ani din memorie;
cititi mai mult pe www.memorialsighet.ro

 

7 martie 1960 – Primii 20 de cosmonauți sovietici au fost selectați pentru pregătirea zborului spațial.

 

7 martie 1968 - TVR a scos revista oficială a primei ediții a Festivalulio „Cerbul de Aur”, în cinci limbi.

 

7 martie 1973 - Astronomul ceh Luboš Kohoutek descoperă cometa C/1973 E1, stârnind entuziasm la nivel mondial.

 

7 martie 1982 – A murit regizorul Konrad Wolf, figură de prim plan a cinematografiei germane (filmele: „Stele”, „Oameni cu aripi”); (n.20.10.1925).

 

7 martie 1996 - A fost format primul parlament palestinian ales in urma unui vot democratic.

 

7 martie 1999 – A murit Stanley Kubrick, regizor american de film (n. 1928)

Stanley Kubrick (n. 26 iulie 1928—d. 7 martie 1999) a fost un regizor, scenarist și producător de film american, câștigător al Premiului Oscar, care în ultimii 40 de ani ai carierei sale a locuit în Anglia.

Kubrick a fost renumit prin grija cu care își alegea subiectele, metoda lentă de a lucra, varietatea de genuri pe care le-a abordat și perfecționismul său.

Este de asemenea recunoscut ca unul dintre cei mai inovativi și influenți regizori de film din istoria cinematografică.

A regizat o serie de filme foarte apreciate, adesea controversate, filme care au fost percepute ca o reflexie a naturii sale obsesive și perfecționiste.

Filmele sale sunt caracterizate de prezența elementelor de suprarealism, expresionism, dar și a unui pesimism ironic, fiind totodată și unele dintre cele mai originale, provocative și vizionare făcute vreodată.

Șapte dintre cele șaisprezece filme ale sale realizate ca regizor sunt prezente în lista IMDb Top 250.

(filmografie: „Spartacus”, „Portocala mecanică”, „Lolita”)

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 2001 – Ariel Sharon a devenit prim-ministru al Statului Israel.

Ariel Șaron (sau după ortografia în sursele israeliene oficiale Ariel Sharon, în ebraică: אריאל שרון , cunoscut adesea ca „Arik” Sharon, născut Ariel Scheinermann, אריאל שיינרמן în ebraică, la 27 februarie 1928, în Kfar Malal, în Palestina sub mandat britanic – d. 11 ianuarie 2014, Tel Hashomer, Ramat Gan, Israel) a fost un general și politician israelian.

A fost cel de-al 11-lea prim ministru al Israelului între anii 2001-2006, fondator al micului partid „Shlomtzion”, apoi al partidului de centru-dreapta Likud și apoi al partidului de centru Kadima, ministru al apărării (1981-1983), ministru de externe (1998-1999), ministru al agriculturii, al comerțului și industriei etc.

Înainte de intrarea în viața politică, s-a distins ca militar, ca unul din comandanții brigăzii de parașutiști, fondator al unității de comando 101 și ca general-maior, comandant al trupelor frontului de sud.

cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 martie 2001 – Reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare au semnat Declaraţia politică privind aderarea României la NATO.

 

7 martie 2002 – A murit Alexandru Balaci, critic şi istoric literar, membru al Academiei Române; a fost unul dintre cei mai străluciţi traducători ai literaturii italiene, la noi, şi coordonatorul monumentalei lucrări „Istoria literaturii italiene” (n.12.06.1912).

 

7 martie 2004 – A murit medicul Nicolae Cajal, membru al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române şi preşedinte al Fundaţiei „M.H.Elias”; (n.01.10.1919).

 

5 – 7 martie 2008 - Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăște, în ședința din 5-7 martie 2008, canonizarea a 9 cuvioși sfinți români nemțeni – Sf. Cuvioși Rafael și Partenie de la Agapia (21 iulie); Sf. Cuvios Iosif de la Văratec (16 august); Sf. Cuvios Ioan de la Râșca și Secu (30 august); Sf. Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pângărați (7 septembrie); Sf. Cuvios Chiriac de la Tazlău (9 septembrie); Sf. Cuvioși Iosif și Chiriac de la Bisericani (1 octombrie) -, precum si înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Sfântului Ierarh Atanasie Patelarie al III-lea, patriarhul Constantinopolului.

Proclamarea oficială a canonizării acestor sfinți nemțeni a avut loc la Mănăstirea Neamț, pe 5 iunie 2008.

 

7 martie 2009 - NASA a lansat sonda spațială Kepler (numită așa după astronomul german Johannes Kepler), care are scopul de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop și al unui fotometru speciale.

Misiunea Kepler, conform originalului din engleză Kepler Mission, a fost o misiune spațială, o stație cosmică, o navă cosmică specială și un telescop spațial de tip fotometru creat și realizat de NASA pentru căutarea de planetelor de tip Terra din alte sisteme solare.

Stația cosmică Kepler a observat și înregistrat strălucirea a peste 100.000 de stele de-a lungul a circa 3 – 4 ani pentru a detecta tranziția periodică a planetelor unei stele, procedeu de detectare al planetelor unei stele oarecare numit metoda tranziției. Misiunea spațială este denumită în onoarea astronomului german Johannes Kepler.

Nava spațială a fost lansată la 7 martie 2009 pentru o misiune planificată de 3,5 ani. După nouă ani și jumătate de funcționare, sistemul de control al reacției telescopului a fost epuizat, iar NASA a anunțat retragerea misiunii Kepler la 30 octombrie 2018 (după 9 ani, 7 luni, 23 zile).

Rezultate: Lista exoplanetelor descoperite cu telescopul spațial Kepler

cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

7 martie 2022 - Pandemia de COVID-19: Numărul global de decese din cauza COVID-19 depășește 6 milioane.

 

7 martie 2024 - Suedia a devenit cel de-al 32-lea stat membru al NATO.

Suedia a devenit oficial membră a NATO joi; premierul Ulf Kristersson a înmânat guvernului SUA documentaţia oficială, ultimul pas al procesului de aderare, transmite Reuters.

Suedezii şi-au reconsiderat neutralitatea tradiţională după ce Rusia a invadat Ucraina în urmă cu doi ani, dar procesul de aderare la alianţă a fost tergiversat mai întâi de Turcia, apoi şi de Ungaria.

Reuters consideră că primirea în NATO a Suediei şi a Finlandei – care are 1340 de km de frontieră cu Rusia – sunt cele mai semnificative extinderi ale alianţei din ultimele decenii.

Rusia a ameninţat că va lua “contramăsuri politice şi tehnico-militare” nespecificate ca reacţie la demersul Suediei.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro