Evenimentele Zilei de 7 ianuarie în Istorie

Sateliții galileeni. De la stânga la dreapta, în ordinea creșterii distanței față de Jupiter: Io, Europa, Ganymede, Callisto

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

7 ianuarie este a șaptea zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 7 ianuarie

(BOR) † Soborul Sf. Proroc Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan Botezătorul a fost ultimul dintre prooroci, înainte-mergător și botezător al Domnului nostru Iisus Hristos, „cel mai mare dintre cei născuți dintre femei” (Matei 11,11; Luca 7,28), așa cum îi spune Mântuitorul. Iisus mai afirmă că el nu este nici o „trestie clătinată de vânt”, nici un „om îmbrăcat în haine moi” (Matei 11,7-8), indicând astfel caracterul neclintit și auster al profetului. Pomenirea sa de catre Biserica Ortodoxa se face la data de 7 ianuarie.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

(BRU) (†) Sf. Ioan Botezătorul († secolul I); Sf. Niceta de Remesiana, episcop († 420).

Sfântul Niceta de Remesiana, (n. cca. 335, d. 414), originar din Dacia Mediteraneea, a fost episcop în cetatea Remesiana (astăzi în Serbia), între anii 366-414. Este considerat unul din principalii evanghelizatori ai Daciei. Prăznuirea lui se face la data de 24 iunie în Biserica Ortodoxă (iar în Occident la 7 ianuarie și pe 22 iunie)

Timp de 50 de ani, între aproximativ 366 și 414, episcopul Niceta de Remesiana a propovăduit Evanghelia în Dacia Mediteraneea, care tocmai fusese călcată de invaziile barbare. Sfântul Niceta a propovăduit goților, dacilor, hunilor și chiar triburilor bessilor, care trăiau în munții Rodopi din Bulgaria de azi.

Mai apoi a propovăduit în provincia romană Sciția Minor și în toată Dobrogea de astăzi. A făcut și două călătorii în Italia, unde a fost foarte prețuit și admirat. Aici s-a cunoscut și s-a împrietenit cu Paulin de Nola (prăznuit la 23 ianuarie și 22 iunie), care îl laudă ca ascet, misionar și poet.

 

(BRC) Sf. Raymund de Penyafort, preot; Sf. Lucian, preot

Sf. Raimund din Penyafort (n. 1175 în apropiere de Barcelona, d. 1275) a fost preot catolic, călugăr dominican, Sfânt în Biserica Catolică, sărbătorit la 7 ianuarie A studiat la Barcelona și Bologna. Preot catolic, a devenit canonic al Bisericii din Barcelona. Împreună cu Petrus Nolascus, a întemeiat Ordinul Mercedarilor (1222), care avea misiunea principală de a-i elibera pe sclavii creștini ținuți prizonieri de musulmani.

A intrat în Ordinul Fraților Predicatori (Dominicanii). A fost al treilea magistru general al Ordinului său (1238-1240). Timp de doi ani a vizitat provincii și mănăstiri ale ordinului, apoi a demisionat. Era preocupat mai ales de săraci și de misiune, pentru care a întemeiat școli pentru studiului limbii ebraice și arabe.

L-a îndemnat pe Toma de Aquino să scrie Summa contra Gentiles. A fost profesor de drept canonic, iar din porunca Papei Grigore al IX-lea, a realizat un corp de decretale. Dintre scrierile sale, cea mai de seamă este Summa casuum, destinată duhovnicilor, prima lucrare de acest gen.

 

Crăciunul (pe stil vechi) – în Republica Moldova, Ucraina, Rusia și alte țări ortodoxe

 

Astăzi în istorie pentru 7 ianuarie

 

Evenimentele Zilei de 7 ianuarie în Istorie:

- 7 ianuarie 1610 – Astronomul italian Galileo Galilei a observat pentru prima oară trei dintre cei patru așa-numiți sateliți galileeni ai lui Jupiter: Io, Europa și Callisto.

- 7 ianuarie 1917 – Comitetul naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria;

- 7 ianuarie 1990 – În România a fost abolită pedeapsa capitală

 

7 ianuarie 312 - Biserica Catolica il celebreaza pe Sfantul Lucian din Antiohia (n.240), teolog influent si martir crestin, care a lasat o amprenta profunda asupra istoriei crestinismului . Filosofia sa a stat la originea arianismului.
A condus in Antiohia o scoala de exegeza crestina si a inceput traducerea Vechiului Testament in limba greaca. Arestat in timpul persecutiilor imparatului Diocletian, a fost exectat dupa noua ani de detentie.

 

7 ianuarie 672 - A decedat impăratul Tenji (n. 626), cunoscut de asemenea sub numele de împăratul Tenchi. A fost a conform tradiției al 38-lea imparat al Japoniei.

 

7 ianuarie 1325 - A murit Denis al Portugaliei (n. 1261)

Denis (n. 9 octombrie 1261 în Lisabona – d. 7 ianuarie 1325 în Santarém), supranumit Fermierul (o Lavrador), a fost al șaselea rege al Portugaliei. Fiul cel mare al lui Afonso al III-lea cu a doua sa soție, Beatrice de Castilia, Denis și-a urmat tatăl pe tron în 1279.

 

7 ianuarie 1325 - După decesul tatălui său regele Denis, Afonso al IV-lea a devinit rege al Portugaliei.

Afonso al IV-lea al Portugaliei (8 februarie 1291 – 28 mai 1357), supranumit Viteazul, a fost al șaptelea rege al Portugaliei, din 1325 până la moartea sa în 1357. A fost singurul fiu legitim al lui Denis al Portugaliei, cu soția acestuia Elisabeta de Aragon. A ramas in istorie ca soldat și general, de aici și supranumele Cel Viteaz.

A acordat o mare atentie dezvoltarii marinei portugheze, finantand crearea unei flote si ordonand primele explorări maritime. Insulele Canare (astăzi făcând parte din Spania ) au fost descoperite in timpul domniei sale.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

7 ianuarie 1502 - S-a nascut Grigore al XIII-lea, papă al Bisericii Catolice din anul 1572, până în 1585.

Papa Grigore al XIII-lea, cunoscut și ca papa Gregor al XIII-lea, (n. 7 ianuarie 1502, Bologna — d. 10 aprilie 1585, Roma), Unul din cele mai mari merite ale sale a fost actualizarea calendarului iulian in anul 1582. Actualul calendar îi poartă numele,calendar gregorian.

 

7 ianuarie 1528 - S-a nascut Ioana a III-a a Navarrei, soția lui Antoine de Navara și mama regelui Henric al IV-lea al Franței (d. 1572)

Jeanne d’Albret (16 noiembrie 1528 – 9 iunie 1572), cunoscută și ca Jeanne a III-a, a fost regină a Navarrei în perioada 1555 – 1572. S-a căsătorit cu Antoine de Bourbon, Duce de Vendôme și a fost mama lui Henric de Bourbon care a devenit rege al Navarrei și rege al Franței sub numele Henric al IV-lea al Franței, primul rege Bourbon. Prin căsătorie, ea a devenit Ducesă de Vendôme.

 

7 ianuarie 1558 - Ultima posesiune a Angliei pe teritoriul francez, orasul-port Calais, aflat din în 1347 sub ocupatie engleza,reintra in stapanirea Frantei.

 

7 ianuarie 1598 - Boris Godunov a devenit primul țar al Rusiei din afara dinastiei Rurik.

Boris Fiodorovici Godunov, s-a născut în anul 1552, fiind fiul unui mic nobil sărac, Fiodorovici Ivanovici Godunov și al Stepanidei Ivanovna. Legenda despre originea lui din neamul prințului tătar „Cetmurza” hanul Hoardei de Aur este azi neacceptată de oamenii de știință ruși. S-a căsătorit cu Maria Skuratova, fiica tarului Ivan cel Groaznic.

Zece ani mai târziu, țarul Ivan o va alege pe fiica lui Gudunov, Irina, ca soție pentru fiul său, Fiodor. A fost între anii 1584-1598 regentul țarului rus Fiodor I care era debil mintal, și a domnit apoi ca țar între anii 1598-1605. Înainte de a muri, Ivan cel Groaznic cere sprijinul aristocrației pentru a-l sprijini pe fiul său la conducere, deoarece acesta era bolnav psihic.

Profitând de situație, Boris Gudunov devine adevăratul conducător, astfel că după moartea lui Fiodor I, cu ajutorul lui Zemskij Sobor, devine, ca uzurpator, țar pe tronul Rusiei . A fost învinuit de boieri, că ar fi răspunzător de moartea lui „Dimitri Ivanovici”, fiul cel mai tânăr a lui Ivan cel Groaznic , care ar fi fost succesorul legal pe tron. A fost încoronat ca țar la data de 1 septembrie 1598. Prin urcarea lui pe tron ia sfârșit dinastia Riurik.

 

7 ianuarie 1610 - Matematicianul şi astronomul italian Galileo Galilei a observat pentru prima oară trei dintre cei patru așa-numiți sateliți galileeni ai lui Jupiter: Io, Europa și Callisto.

La 7 ianuarie 1610, Galileo a observat cu telescopul său ceea ce era descris la acea vreme ca „trei stele fixe, totalmente invizibile prin micimea lor”, toate apropiate de Jupiter, aflate pe o linie dreaptă cu acesta. Observațiile din nopțile ulterioare au arătat că pozițiile acestor „stele” în raport cu Jupiter se modifică într-un fel ce nu putea fi explicat dacă ar fi fost considerate stele fixe.

La 10 ianuarie, Galileo a observat că una dintre ele a dispărut, observație explicată de el prin faptul că ea se află în spatele lui Jupiter. În câteva zile, el a concluzionat că ele toate se roteau în jurul lui Jupiter. El descoperise trei dintre cei mai mari patru sateliți naturali ai lui Jupiter: Io, Europa și Callisto. El l-a descoperit și pe al patrulea, Ganymede la 13 ianuarie.

Galileo a denumit cei patru sateliți descoperiți stelele mediceene, în cinstea viitorului său patron, Cosimo al II-lea de’ Medici, Mare Duce de Toscana, și în cinstea celor trei frați ai săi. Astronomii de mai târziu le-au schimbat numele în sateliții galileeni în cinstea lui Galileo.

O planetă cu alte planete pe orbita ei nu se conforma principiului cosmologiei aristoteliene, conform căruia toate corpurile cerești se rotesc în jurul Pământului, și numeroși astronomi și filosofi au refuzat inițial să creadă că Galileo ar fi descoperit așa ceva. Observațiile sale au fost confirmate de observatorul lui Christopher Clavius și a fost primit ca un erou la sosirea la Roma în 1611.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

7 ianuarie 1715 - A murit François Fénelon (de Salignac de La Mothe), prelat catolic şi scriitor francez, precursor al iluminismului (“Aventurile lui Telemac”, “Dialoguri despre elocinţă”, “Fabule”); (n.06.08.1651).

 

7 ianuarie 1785 - A avut loc prima traversare a Canalului Mânecii cu balonul, de catre francezul Jean Pierre Blanchard si americanul John Jeffries.

 

7 ianuarie 1789 - Au avut loc primele alegeri naţionale din SUA, în urma cărora George Washington a devenit primul preşedinte al Statelor Unite (1789 – 1797).

 

7 ianuarie 1794 - S-a nascut Eilhard Mitscherlich, chimistul german cunoscut, printre altele, pentru descoperirea formelor iztomorfe și polimorfe ale cristalelor și pentru descoperirea acidului selenic (H2SeO4) și acidului manganic (HMnO4).A decedat la 28 august 1863 la Berlin.

 

7 ianuarie 1797 - Tricolorul italian a fost adoptat pentru prima oară ca drapel al Republicii Cispadane, un stat efemer din timpul războaielor napoleoniene.

 

7 ianuarie 1800 - S-a nascut Millard Fillmore, al 13-lea preşedinte al SUA, (1850-1853); (d.08.03.1874).

 

7 ianuarie 1834 - S-a nascut Johann Philipp Reis, inventator german, profesor german de fizică și matematică, care a construit primul aparat de telefon în stare de funcționare și a folosit pentru prima oară denumirea de “Telephon”; (d.24.01.1874). Aparatul a fost prezentat la data de 26 octombrie 1861 în Frankfurt, Germania. Americanul Alexander Graham Bell , cel caruia i se acorda adeseori gresit paternitatea inventarii telefonului, a experimentat cu aparatul inventat de profesorul german Johann Philipp Reis. Bell a depus abia pe data de 14 februarie 1876 cererea de patent în America.

 

7 ianuarie 1881 - S-a nascut Ion Minulescu, poet, prozator și dramaturg român (d. 1944)

Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București – d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc. Ion Minulescu este numit director general al artelor în 1922.

 

7 ianuarie 1895 - S-a nascut Clara Haskil, pianistă elvetiană originară din România; (d.07.12.1960).

 

7 ianuarie 1904 - A fost introdus semnalul marinăresc utilizat în caz de pericol, CQD (“seek you, danger”), înlocuit, un an mai târziu la 1 Aprilie 1905, cu SOS. (SOS poate fi privit ca o abreviere a: “save our ship”, “save our souls”, sau “send out succour”, dar in realitate nu este o abreviere, nici acronim).

 

7 ianuarie 1914 - Ia sfarsit la Ploieşti primul Congres de sine stătător al sindicatelor din Romania (5 – 7 ianuarie).

 

7 ianuarie 1916 - S-a nascut Elena Ceaușescu, activistă comunistă română, soția lui Nicolae Ceaușescu (d. 1989)

Elena Ceauşescu (nume de familie la naştere Petrescu; n. 7 ianuarie 1919 Petreşti, judeţul Dâmboviţa – d. 25 decembrie 1989, Târgovişte) a fost o politiciană comunistă română, soţia preşedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu. A deţinut funcţiile de membră a Biroului Permanent al Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al PCR şi prim-viceprim-ministru al Consiliului de Miniştri, având un rol politic tot mai important în Epoca Nicolae Ceauşescu, odată cu trecerea timpului.

În calitate de soţie, a devenit subiect al cultului personalităţii lui Nicolae Ceauşescu. A fost înfăţişată drept o importantă cercetătoare chimistă, deşi în realitate publicaţiile apărute sub numele ei nu îi aparţineau. Printre numeroasele onoruri conferite, a fost şi acela de membru titular al Academiei Române. Elena Ceauşescu a fost prezentă la mitingul din 22 decembrie 1989, însoţindu-l pe Nicolae Ceauşescu în fuga spre Târgovişte. Arestaţi şi predaţi noilor autorităţi, cei doi au fost judecaţi sumar şi executaţi prin împuşcare.

S-a nascut într-o familie săracă si a terminat doar 4 clase primare, fiind, din punct de vedere școlar, foarte slab pregatită.În 1937 intră în rândurile Partidului Comunist Român, unde il cunoaste pe Nicolae Ceaușescu în 1939. Cei doi se căsătoresc în 1945. Până în anul 1969 nu a cumulat nici o funcție politică, fiind directoare la ICECHIM (Institutul de Cercetari Chimice).

Din anul 1979 numele Elenei Ceaușescu este asociat “Cabinetului nr. 2″, devenind astfel a doua persoană în stat din punct de vedere al importanței politice. In 1989, a fost condamnată la moarte și executată, împreună cu soțul ei, Nicolae Ceaușescu (d.25.12.1989,Targoviste). Cei doi au fost executați in urma sentinței Tribunalului Militar Excepțional înființat printr-un decret al CFSN pe 24 decembrie 1989, in timpul revoltei populare anticomuniste din Romania.

 

7 ianuarie 1917 - Se înfiinţează la Iaşi, în România, “Comitetul naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria“, care semnează declaraţia de război împotriva monarhiei austro-ungare. Din Comitet făceau parte 12 persoane printre care: preotul Vasile Lucaciu, dr.Ioan Nistor, Octavian Goga, Sever Roşu.

 

7 ianuarie 1918 - Se naste Ion Frunzetti, critic şi istoric de artă, poet, publicist, eseist şi traducător român; (d. 11.09.1985).

 

7 ianuarie 1926 - S-a nascut Mircea Sântimbreanu, scriitor de literatură pentru copii, publicist, scenarist şi producator de film român (“Lîngă groapa cu furnici”, “Recreaţia mare”); (d. 19.08.1999).

 

7 ianuarie 1927 - A fost infiintata celebra echipa de baschet demonstrativ, Harlem Globetrotters.

Harlem Globetrotters este o echipă de baschet demonstrativă, care a devenit celebră pentru spectacolul de pe teren. Echipa a fost înființată de Abe Saperstein în 1927 la Chicago, Illinois. Numele Harlem provine de la cartierul newyorkez cu același nume, celebru pentru comunitatea afroamericană. De la înființare și până în prezent, echipa a jucat pe 20.000 de partide demonstrative în 118 țări.

 

7 ianuarie 1927 - Prima convorbire telefonica transatlantica (de la New York la Londra) a avut loc între un redactor al cotidianului Daily Mail (situat pe Fleet Street din Londra) si un corespondent al ziarului, aflat la New York.

Propagarea sunetului s-a realizat, în lipsa cablurilor telefonice, cu ajutorul unei statii de transmisie radio cu unde scurte, apartinând serviciului postal (British Post Ofice). Conversatia a durat trei minute si a costat 15 lire sterline (corespondentul a 75 de dolari).

 

7 ianuarie 1931 - A avut loc, la sala Femina, premiera filmului “Ecaterina Teodoroiu”, film sonor (cu dialog în inserturi) despre eroina de la Jiu.

 

7 ianuarie 1932 - A murit André Maginot, om politic francez, ministru de război. La 11 decembrie 1929, propune întărirea graniţei franco-germane printr-o linie de fortificaţii, cunoscută sub numele de “Linia Maginot”; (n.17.02.1877).

 

7 ianuarie 1943 - A decedat la New York fizicianul american de origine istro-româna Nikola Tesla (Nicolae Teslea).

Nikola Tesla (n. 10 iulie 1856, satul Smiljan, în apropiere de Gospić, Croatia, pe atunci în Imperiul Austro-Ungar – d. 7 ianuarie 1943, New York), a fost un inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale. Tesla este considerat ca fiind unul dintre cei mai mari oameni de știință ai sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX.

Invențiile, precum și munca teoretica ale lui Tesla au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluție Industrială.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

7 ianuarie 1946 - In guvernul Petru Groza dominat de comunisti, au fost admisi câte un reprezentant al PNŢ (Iuliu Maniu) şi PNL (Brătianu), în calitate de miniştri secretari de stat fără portofoliu.

 

7 ianuarie1946 - SUA şi Mare Britanie recunosc guvernul Groza. Se încheie „greva regală”.

 

7 ianuarie 1949 - S-a încheiat războiul din Palestina, declanşat după proclamarea independenţei Israelului, la 14 mai 1948.

 

7 ianuarie 1953 - Preşedintele american Harry Truman a anunţat public faptul că SUA au dezvoltat prima bombă cu hidrogen din lume.

 

7 ianuarie 1958 - A încetat din viaţă Petru Groza, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale, înlocuit în funcţie de Ion Gheorghe Maurer (n. 1884).

Petru Groza (n. 7 decembrie 1884, Băcia, Hunedoara – d. 7 ianuarie 1958, București) a fost un avocat și om politic român interbelic și după cel de-al Doilea Război Mondial, prim-ministru în primele guverne comuniste ale României, între 1945 și 1952. A fost președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, funcție asimilată celei de șef al statului, în perioada 2 iunie 1952 – 7 ianuarie 1958.

La 6 martie 1945 a fost impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică, care a amenințat în caz contrar cu neretrocedarea Transilvaniei către România. Deși Groza a mimat apartenența la un partid propriu, în fapt, era un executant docil al deciziilor luate de comuniști și al ordinelor venite de la Moscova. Întrucât guvernul său nu a fost recunoscut de americani și englezi, regele Mihai i-a cerut, în august 1945, demisia. Când Groza a refuzat – fapt unic în istoria regalității în România – regele a intrat în așa-numita grevă regală, perioadă în care guvernul a acționat neconstituțional.

Guvernele succesive conduse de Groza au prezidat primele procese politice din România, fraudarea alegerilor din 1946 și lichidarea opoziției, suprapunându-se procesului de acaparare a puterii politice de către comuniști. La 30 decembrie 1947, împreună cu Gheorghiu-Dej, Groza l-a forțat pe regele Mihai să abdice, în cursul aceleiași zile proclamând, în mod ilegal și neconstituțional, în parlament, republica populară.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

7 ianuarie 1968 - S-a nascut Nicolas Cage (Nicholas Kim Coppola), actor american (“Faţă în faţă”, “Leaving Las Vegas”).

 

7 ianuarie 1973 - La Paris, Henry Kissinger, consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională al SUA, şi Le Duc Tho, conducătorul delegaţiei nord-vietnameze, au încheiat negocierile de pace cu privire la războiul din Vietnam (1964-1975).

 

7 ianuarie 1979 - Regimul criminal comunist maoist al Khmerilor Rosii, condus de Pol Pot, este răsturnat de la conducerea Cambodgiei de trupele comuniste vietnameze.

 

7 ianuarie 1985 - S-a nascut fotbalistul Bănel Nicoliţă; (n.Făurei, Brăila).

 

7 ianuarie 1989 - A murit Hirohito, cel de-al 124-lea împarat al Japoniei (62 ani de domnie; (n.29.04.1901).

Hirohito (n. 29 aprilie 1901 — d. 7 ianuarie 1989), de asemenea cunoscut și ca Împăratul Shōwa, a fost cel de-al 124-lea împărat al Japoniei, conducătorul care s-a menținut cel mai mult pe tronul țării sale (62 de ani de domnie) A fost primul monarh al tronului crizantemelor, care, în 1946, după înfrîngerea ţării sale în cel de-al doilea război mondial, a fost silit să renunţe la dreptul divin. În timpul domniei sale Japonia şi-a câştigat statutul de mare putere asiatică.

 

7 ianuarie 1989 - Akihito devine împărat al Japoniei; ceremonia oficiala de încoronare s-a desfasurat la 12 noiembrie 1990.

 

7 ianuarie 1990 - Prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, în România a fost abolită pedeapsa capitală, abolire reconfirmată de Constituția României din 1991.

Eliminarea pedepsei cu moarte pentru crime pe timp de pace a fost reafirmată în articolul 16 al Constituției din 1923. La 24 septembrie 1938, legea nr. 3247 pentru implementarea noului cod penal din 1936 l-a pus pe acesta în acord cu noua Constituție a regimului autoritar al regelui Carol al II-lea din 20 februarie 1938:

Art. 15. Pedeapsa cu moartea se aplică în timp de război potrivit codului de justiție militară. Consiliul de Miniștri va putea decide aplicarea dispozițiunilor din alineatul precedent și în timp de pace, pentru atentate contra Suveranului, Membrilor Familiei Regale, Șefilor Statelor străine și demnitarilor Statului din mobile și în legătură cu exercițiul funcțiunilor ce le sunt încredințate, precum și în cazurile de tâlhărie cu omor și asasinat politic. 

În timpul celui de-al doilea război mondial, regimul antonescian a crescut numărul infracțiunilor pedepsite cu moartea, incluzând jaful, insurecția, rebeliunea, trădarea, spionajul și altele, în vreme ce numărul execuțiilor a crescut rapid. În România comunistă au fost executate 104 persoane. Între 1965 si 1989 Tribunalul Militar București a condamnat la moarte 47 de persoane.

Pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990 și a fost înlocuită cu pedeapsa detențiunii pe viață. Pe 12 ianuarie 1990, sub presiunea mulțimii care cerea pedeapsa cu moartea pentru zeci de lideri comuniști, trimiși în judecată pentru omor deosebit de grav, Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN) a decretat scoaterea în afara legii a Partidului Comunist Român și organizarea, în data de 28 ianuarie 1990, a unui referendum cu privire la pedeapsa cu moartea.

Cu zece zile înainte de referendum, CFSN a decis anularea acestuia, împreună cu anularea decretului prin care PCR fusese scos în afara legii. Conducerea CFSN, prin vocea lui Ion Iliescu, a recunoscut atunci că ideea referendumului a fost o greșeală politică. Constituția din 1991 a garantat dreptul la viață și a dispus clar interzicerea pedepsei cu moartea. Ultimele persoane condamnate la moarte și executate au fost soții Ceaușescu (25 decembrie 1989).

 

7 ianuarie 1990 - Turnul din Pisa este închis pentru siguranță pentru vizitatori, înclinarea devenind prea periculoasă. Lucrările de renovare vor dura până la 15 decembrie 2001.

Turnul înclinat din Pisa (în italiană Torre pendente di Pisa) este cea mai faimoasă clădire înclinată din lume și punctul de reper al orașului Pisa din Italia. Turnul a fost planificat ca o campanilă pentru Domul din Pisa. După doisprezece ani de la punerea pietrei de temelie, la 9 august 1173, când construcția ajunsese la etajul al treilea, datorită proastei calități a solului, constituit din noroi argilos și nisip, turnul începea să se încline în direcția sud-est. Timp de o sută de ani construcția a fost stopată.

Următoarele patru etaje au fost construite oblic, pentru a compensa partea înclinată. După aceea, construcția a trebuit să fie întreruptă din nou, până în 1372, când turnul-clopotniță a fost finalizat. Datorită importanței sale pentru industria turismului din Pisa, guvernul italian s-a implicat serios în ultima consolidare care a început în anul 1990. În decembrie 2001 turnul a fost declarat stabil și sigur pentru 300 de ani și a fost redeschis accesului publicului.

 

7 ianuarie 1992: In Romania a început recensământul populaţiei şi al locuinţelor. Acţiunea s-a încheiat la 14 ianuarie 1992.

Români 20,408,542 = 89.5%
Maghiari 1,624,959 = 7.1%
Romi 401,087 = 1.8%
Germani 119,462 = 0.5%
Ucraineni 65,764 = 0.3%
Ruși 38,606 = 0.2%
Turci 29,832 = 0.1%
Sârbi 29,408 = 0.1%
Tătari 24,596 = 0.1%
Slovaci 19,594 = 0.1%
Bulgari 9,851 = 0.1%
Evrei 8,955
Cehi 5,797
Polonezi 4,232
Croați 4,085
Greci 3,940
Armeni 1,957
Alții 8,602
Nedeclarată 766

Total 22,810,035

 

7 ianuarie 1993 - A murit Sile Dinicu, pianist, dirijor, compozitor şi orchestrator de muzică uşoară (n. 10.12.1919, Bacau).

 

7 ianuarie 1993 - A decedat Ştefan Baciu, poet, ziarist, eseist, critic de artă roman din diaspora; (n.29.10.1918).

 

7 ianuarie 1999 - A început procesul împotriva preşedintelui american Bill Clinton, acuzat de sperjur.

 

7 ianuarie 2006 - A încetat din viaţă alpinistul şi scriitorul austriac Heinrich Harrer, primul care a escaladat versantul nordic al masivului Eiger din Alpii elveţieni. Harrer, a cărui carte autobiografică “Şapte ani în Tibet” a fost transpusă pe marile ecrane de regizorul Jean-Jacques Annaud, într-un film în care rolul său a fost jucat de Brad Pitt, era cunoscut şi pentru relaţia sa cu Dalai Lama, căruia i-a fost profesor în anii 1940. La sfârşitul anilor 1990, Harrer a confirmat că în tinereţe a făcut parte din partidul nazist şi din SS; (n. 1912).

 

7 ianuarie 2009: Ministrul Economiei, Adriean Videanu, a anunţat că a luat decizia de a instaura situaţia de urgenţă în sistemul energetic, în urma sistării livrărilor de gaze ruseşti către România.

 

7 ianuarie 2011: A încetat din viaţă Ion Vova (Vladimir Ionescu), cunoscut actor şi regizor al Teatrului Naţional Radiofonic; supranumit “Domnul Radio” – şi-a legat indisolubil numele de teatrul la microfon, de emisiunile educative pentru copii şi de programele de divertisment precum “Ora veselă”; (n. 30 septembrie 1917).

Născut în 30 septembrie 1917, la Berlin, unde mama sa, Aglaia Mihăilescu-Toscani, studiase canto, Ion Vova mărturisea că „a făcut un război şi pe urmă, vreo şaizeci şi cinci de ani teatru, o parte pe scândură şi cincizeci şi cinci (adică 2860 de săptămâni, dar bineînţeles că sunt mai mulţi, respectiv mai multe!), la Radio.” Ion Vova a fost admis ca student la Teatru, de o comisie din care făceau parte nume grele: Lucia Sturdza Bulandra, Marioara Voiculescu, Maria Filotti, Ion Manolescu. Tânărul actor Vladimir Ionescu, a primit pseudonimul Ion Vova de la marea actrita Lucia Sturza Bulandra.

 

7 ianuarie 2015 - Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo de la Paris s-a soldat cu 12 morți. Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo a avut loc la Paris, la 7 ianuarie 2015, în jurul orei locale 11:30. Procurorii parizieni au confirmat că 12 oameni au fost uciși (10 jurnaliști și 2 polițiști) și 11 răniți în atacul asupra sediului săptămânalului satiric. Doi atacatori mascați și înarmați au luat cu asalt birourile editoriale și au început să tragă cu arme automate.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org