Evenimentele Zilei de 24 aprilie în Istorie

Războiul Ruso-Turc (1877–1878) – Ruşii trecând dunărea (Nikolai Dmitriev-Orenburgski, 1883)

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

24 aprilie este a 114-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 24 aprilie

(BOR) Cinstirea Icoanei Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei. Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș, Sf. Mc. Pasicrat și Valentin. Sf. Cuv. Elisabeta

Sfântul Ierarh Mărturisitor Ilie Iorest (cca. 1600- 12 martie 1678) a fost un mitropolit al Transilvaniei din secolul al XVII-lea care a mărturisit dreapta-credință în numele Domnului, suferind persecuții din această cauză.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

Sfântul Ierarh Simion Ștefan (sau Simeon Ștefan) a fost mitropolit al Transilvaniei între anii 1643-1656. De asemenea, a fost un vestit cărturar al acelor vremuri, printre altele fiind traducător și editor al „Noului Testament de la Bălgrad” (1648). A fost unul dintre cei mai mari părinți duhovnicești români ai veacului al XVII-lea. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face pe data de 24 aprilie.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

Sfântul Sava Brancovici scris uneori Brancović, (n. ?, d. 1683, Alba Iulia) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei din secolul al XVII-lea (între anii (1656-1660; 1662-1680). care a mărturisit dreapta-credință în numele Domnului, suferind persecuții din această cauză.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Elisabeta Taumaturga, cuvioasă; Sf. Sava Gotul, martir († secolul al IV-lea)

(BRC) Sf. Fidel din Sigmaringen, preot, martir

 

Ziua mondială pentru protecţia animalelor de laborator

Ziua mondială a protecţiei animalelor de laborator este marcată anual la 24 aprilie, fiind stabilită, în 1979, de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (National Anti-Vivisection Society – NAVS). Ziua de 24 aprilie reprezintă data naşterii fostului preşedinte al NAVS Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei.

Înfiinţată în 1929, Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie militează împotriva vivisecţiei (disecţie făcută pe un animal viu în vederea studierii unui fenomen fiziologic) şi promovează alte soluţii în vederea înlocuirii experimentelor pline de cruzime şi costisitoare cu metode de cercetare moderne şi inovatoare, potrivit site-ului National Anti-Vivisection Society – NAVS, https://www.navs.org.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Armenia – Ziua victimelor genocidului religios din anul 1915

 

Astăzi în istorie pentru 24 aprilie

 

Evenimentele Zilei de 24 aprilie în Istorie:

- 24 aprilie 1574 – Bătălla de la Jilişte;

- 24 aprilie 1877 – A început războiul ruso–turc (1877–1878);

- 24 aprilie 1898 – SUA invadează Cuba, declanșând Războiul Hispano-American;

- 24 aprilie 1915 – A început genocidului armean;

- 24 aprilie 1916 – La Dublin, în Irlanda, început revolta de Paști;

- 24 aprilie 1918 – Tratatul de pace de la Bucureşti

 

24 aprilie 1184 i.Hr. - Grecii intră potrivit legendei în Troia, dupa ce au născocit un șiretlic – un gigantic cal de lemn, gol în interior (calul era animal sacru în Troia) si care avea inscripția următoare: Grecii dedică această ofrandă Atenei pentru întoarcerea lor acasă.

Sfârșitul războiului a venit cu un ultim plan. Ulise a născocit un nou șiretlic – un gigantic cal de lemn, gol în interior (calul era animal sacru în Troia). A fost construit de Epeius și pregătit de zeița Atena. Era făcut din lemn de corn luat dintr-o pădure sacră a lui Apollo. Calul avea inscripția următoare: Grecii dedică această ofrandă Atenei pentru întoarcerea lor acasă. Fiind gol în interior, calul a fost umplut cu soldați, aflați sub comanda lui Ulise. Restul armatei a ars taberele și s-a îndreptat cu corăbiile spre Tenedos.

Când troienii au descoperit că grecii au plecat, crezând că războiul s-a încheiat, s-au bucurat și au dus calul în cetate, în timp ce dezbăteau ce să facă cu el. Unii erau de părere să îl arunce de pe stânci, alții să îi dea foc, în timp ce câțiva se gândeau să-l dedice zeiței Atena. Și Casandra și Laocoon erau împotriva păstrării calului, profețind șiretlicul aheilor.

Însă Casandra nu era crezută din cauza blestemului lui Apollo. Niște șerpi au ieșit din mare și i-a devorat pe Laocoon și pe cei doi fii ai săi (Virgil, “Eneida“); pe Laocoon și pe unul din fii săi (Proclus, “Crestomatia“) sau doar pe fiii lui Laocoon (Quintus Smyrnaeus, “Posthomerica” și Apolodor, “Epitome“).

Acest incident i-a determinat pe Enea și pe însoțitorii săi să se retragă pe Muntele Ida. Troienii au decis să țină calul și au sărbătorit până noaptea. Sinon, un spion aheu a semnalat că flota a staționat în Tenedos când era miezul nopții și luna plină se ridicase pe cer. Soldații din cal au ieșit și au ucis gărzile.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

24 aprilie 702 - S-a născut la Medina Abû `Abdillâh Ja`far bin Muhammad al Sâdiq, fondatorul primei scoli islamice si un eminent jurist musulman; (d.15 decembrie 765).

 

24 aprilie 1185 – S-a născut împaratul japonez Antoku; (n. 1178)

 

24 aprilie 1342 – A murit Papa Benedict al XII-lea; (1285).

 

24 aprilie 1434 – Prima atestare documentară a funcției de spătar la Curtea Moldovei – funcție de înalt demnitar, care purta, la festivități, sabia și buzduganul domnului. Această dregătorie a apărut în Țara Românească la 1415, în vremea lui Mircea cel Bătrân, când spătarul era, de obicei, al patrulea dregător din Sfatul domnesc.

 

24 aprilie 1514 - Gheorghe Doja, un mic nobil secui, este numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rakos, în apropierea Budei.

 

24 aprilie 1558 – Maria Stuart, regina Scotiei se casatoreste in Catedrala Notre Dame din Paris cu Delfinul Frantei, Francois.

 

24 aprilie 1574 - Are loc  Bataila de la Jilişte, unde Ioan-Vodă cel Cumplit al Moldovei (1572 –1574), zdrobeşte oastea turco-munteană, venita pentru a-l instala domn pe Petru Şchiopul.

Ioan Vodă cel Viteaz (alternativ Ioan Vodă cel Cumplit sau Ioan Vodă Armeanul; n. 1521 – d. 1574) a fost domnul Moldovei din februarie 1572 până în iunie 1574. Era fiul lui Ștefăniță cu armeanca Serpega. După domnia sa, în Moldova a fost introdusă instituția mucarerului

Petru al VI-lea Șchiopul (n. 1537 – d. 1 iulie 1594) a fost un domn al Moldovei. A domnit de patru ori, un “record” ne-egalat ulterior în istoria Principatelor Române.
Cele patru domnii, documentate la zi, lună și an au durat conform datelor de mai jos.
Prima domnie – 11 iunie 1574 – 18 noiembrie 1577;
A doua domnie – 31 decembrie 1577 – 9 februarie 1578;
A treia domnie – 13 martie 1578 – 2 decembrie 1579 și
A patra domnie – 17 octombrie 1582 – 9 august/19 august 1591.

 

24 aprilie 1595 – Principele transilvanean Sigismund Bathory înlătură din domnia Moldovei pe Aron Tiranul şi îl inscauneaza pe Ştefan Răzvan.

 

24 aprilie 1704 – In Boston, Massachusetts apare primul ziar publicat in coloniile britance din America de Nord, intitulat ” Boston News-Letter”.

 

24 aprilie 1731 – A murit scriitorul englez Daniel Defoe; (n.1660).

 

24 aprilie 1743 – S–a născut Edmund Cartwright, inventatorul britanic al războiului de ţesut industrial; (m.30.10.1823).

 

24 aprilie 1800 – Președintele american John Adams semnează un act prin care era alocată suma de 5000$ în vederea achiziționării de cărți „pentru uzul Congresului”. Astfel, s-au pus bazele Bibliotecii Congresului SUA.

Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, conform originalului, The Library of Congress of the United States of America, cunoscută sub forma prescurtată adesea folosită de The Library of Congress, sau doar Library of Congress, este biblioteca publică cea mai mare și importantă a Uniunii, fiind de fapt biblioteca națională a Statelor Unite ale Americii.

Situată în trei clădiri în Washington, D.C., Library of Congress este simultan și cea mai mare bibliotecă a lumii după numărul de rafturi, numărul de cărți și numărul de obiecte aflate în colecția sa.

Aceasta conține mai mult de 30 de milioane de cărți și alte materiale tipărite în peste 470 de limbi, mai mult de 61 de milioane de manuscrise, cele mai rare colecții de cărți din America de Nord, inclusiv forma nefinisată a Declarației de Independență, una din cele patru copii existe în toată lumea a Bibliei lui Gutenberg, peste 1 milion de ediții ale ziarelor din toată lumea din ultimele trei secole, peste 6.000 de benzi desenate, filme, 4,8 milioane de hărți, 2,7 milioane de înregistrări, peste 13,7 milioane de poze și imagini, inclusiv desene arhitecturale și piese de artă, Betts Stradivarius și Cassavetti Stradivarius.

După retragerea lui James H. Bullington, care a slujit între anii 1987 și 2015, titlul oficial de Librarian of Congress a fost conferit lui David S. Mao, cel de-al paisprezecelea director al Bibliotecii Congresului de la ființarea sa.

Titlul de Librarian of Congress, în română, Bibliotecarul Congresului, desemnează directorul întregii instituții, Library of Congress. Această persoană este numită de președintele Statelor Unite la recomandarea și aprobarea Senatului țării, servind în calitatea de bibliotecar șef al tuturor secțiunilor Bibliotecii Congresului. Una din responsabilitățile ale Librarian of Congress este de a numi un așa numit Poet Laureate, un poet laureat consultant în poezie. Doar paisprezece persoane au avut cinstea și onoarea de a fi Librarian of Congress în cei 216 ani de existență a instituției culturale.

 

24 aprilie 1837 – Apare la Bucureşti in Valahia, ziarul Cantor de avis şi comers, sub conducerea lui Zaharia Carcalechi. Ziarul a apărut pînă la 30 ianuarie 1857, iar din 13 februarie 1843 a purtat numele de Vestitorul românesc.

 

24 aprilie 1846: A inceput războiului mexican-american.

 

24 aprilie 1856 – S-a născut Henri Philippe Petain, mareşal şi om politic francez; s-a remarcat în timpul primului război mondial (a oprit ofensiva germană de la Verdun/1916); şef al statului în perioada iulie 1940 – august 1944 şi prim-ministru al Regimului de la Vichy (1940-1942), în condiţiile generate de înfrângerea Franţei de către trupele germane; în interior, Petain a promovat o politică de reprimare a Rezistenţei franceze; în exterior a abordat o orientare de subordonare faţă de cel de-al III-lea Reich.

A fost condamnat la moarte (1945), dar pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, ţinându-se seama de meritele sale în timpul primului război mondial; (m.1951).

 

24 aprilie 1870 - S–a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale carei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tăttărescu.

 

24 aprilie 1877 - A început Războiul Ruso–Turc (1877-1878), la care a luat parte și România, pentru a-si cuceri independența de stat deplină fata de Turcia. Nereușind să rezolve disputele din Peninsula Balcanică de după revolta bulgară din 1876, Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman, declanșând Războiul Ruso-Turc din 1877-1878.

Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 și-a avut originea într-o răspândire a naționalismului în Peninsula Balcanică și în dorința Rusiei de a recupera pierderile teritoriale suferite în Războiul Crimeei, recăpătând supremația în Marea Neagră și încurajând mișcările politice de eliberare a popoarelor din Balcani de sub dominația otomană. Ca rezultat al războiului, principatele România, Serbia și Muntenegru, fiecare state suverane de facto de mai mult timp, și-au proclamat oficial independența față de Imperiul Otoman.

După aproape cinci secole de dominație otomană (1396–1878), statul bulgar a fost reînființat cu numele de Principatul Bulgariei, între Dunăre și Munții Balcani (cu excepția Dobrogei de Nord dată României) și cu regiunea Sofiei, care a devenit noua capitală. Congresul de la Berlin, din 1878, a permis, de asemnea, Austro-Ungariei să ocupe Bosnia și Herțegovina și Regatului Unit să primească Cipru, în timp ce Imperiul Rus a anexat sudul Basarabiei și regiunea orașului Kars.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

24 aprilie 1886 - S-a născut la Ploiesti, filologul şi traducătorul de origine aromâna Ştefan Bezdechi.

A avut o bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951) si a fost membru corespondent al Academiei Române; Clasicist de marcă, fin traducător din maii poeți epici și lirici ai clasicismului antic, din filosofii greci și latini, precum și din umaniști reprezentativi, el a contribuit masiv la cunoașterea literaturilor eline, latine și bizantine în România. A decedat la 25 martie 1958 la Cluj.

 

24 aprilie 1898 – SUA invadează Cuba, declanșând Războiul Hispano-American care se încheie prin Tratatul de pace de la Paris (10 decembrie 1898), prin care Cuba este proclamată independentă.

Războiul spaniolo-american, conform originalelor din engleză, [The] Spanish-American War și spaniolă, Guerra Hispano-Estadounidense (sau desastre del 98, Guerra Hispano-Cubana-Norteamericana ori Guerra de Cuba ) a fost un conflict militar între Spania și Statele Unite ale Americii declanșat în aprilie 1898. Ostilitățile propriu-zise au încetat în luna august a aceluiași an, iar tratatul de pace a fost semnat la Paris în decembrie 1898.

Războiul a început după ce Statele Unite au intervenit diplomatic pe lângă Spania în favoarea cubanezilor, cerând acesteia rezolvarea pașnică a problemei independenței Cubei față de fosta mare putere colonială a ambelor Americi. Declanșarea conflictului militar s-a produs odată cu refuzul net al Spaniei, la care s-a adăugat sentimentul expansionist, încă puternic, al Uniunii de a trece în posesia federației teritoriile spaniole din America și Oceanul Pacific, insulele Cuba, Puerto Rico, Filipine, Guam și Caroline.

Răscoalele din Havana ale așa-numiților Voluntarios prospanioli au dat Statelor Unite motiv de a trimite nava de război USS Maine. Tensiunile în rândul opiniei publice americane au fost exacerbate din cauza exploziei de pe USS Maine și a ziarelor de scandal care acuzau Spania de atrocități, agitând spiritele în SUA.

Războiul s-a terminat după victoriile navale decisive ale Statelor Unite în Filipine și în Cuba. La doar 109 zile de la izbucnirea războiului, tratatul de la Paris, care a pus capăt conflictului, a dat Statelor Unite fostele colonii spaniole Porto Rico, Filipine și Guam. Sub jurisdicția Guvernului Militar al Statelor Unite, SUA a ocupat Cuba până în 1902.

 

24 aprilie 1904 – S-a născut pictorul american de origine olandeză Willem de Kooning, ultimul şi cel mai bine cotat dintre reprezentanţii expresionismului abstract; (m.19.03.1997).

 

24 aprilie 1904 – Cenzura rusa ridica interdicția asupra presei lituaniene după aproape 40 de ani. Interdicția de presa din Lituania a fost o interdicție cu privire la toate publicațiile de limbă lituaniena tipărite în alfabetul latin în Imperiul Rus, care controla Lituania la momentul respectiv.

Publicațiile de limbă lituaniană, care utilizau alfabetul chirilic au continuat sa apara si au fost și chiar încurajate de ocupantii rusi. Interzicerea alfabetului latin a apărut după revolta din ianuarie 1863, luând forma unui ordin administrativ în 1864, și nu a fost ridicata până la 24 aprilie 1904. Erau declarate ilegale tiparirea, importul, distribuirea, sau deținerea oricaror publicații în alfabetul latin.

Autoritățile țariste sperau că această măsură, parte a unui plan de rusificare mai amplu, ar reduce influența poloneză asupra lituanienilor. Cu toate acestea, patriotii lituanienii au continuat sa tipăreasca in alfabetul latin diverse publicatii în afara Imperiului, în mare parte în Lituania Minor (Prusia de Est), precum și în Statele Unite ale Americii.

A fost organizata o contrabanda activa cu cărți și periodice ilegale peste graniță, numărul de astfel de publicații continuand să crească în ciuda sancțiunilor severe și persecutiilor la care erau supusi activiștii nationalisti lituanieni. Interdicția a creat o opoziție bine definita și organizata fata de impunerea fortata a culturii ruse.

Istoricul lituanian Edvardas Gudavičius a descris interdicția ca un test al rezistentei nationale lituaniene. Daca nu ar fi a existat nici o rezistență, limba lituaniana ar fi devenit o notă de subsol istoric, iar națiunea modernă lituaniana nu ar fi fost creata.

 

24 aprilie 1911- S-a născut Eugen Jebeleanu, poet, traducător, publicist, membru al Academiei Române (“Surâsul Hiroşimei”, “Hanibal”); (m.21.08.1991).

 

24 aprilie 1915 – În Imperiul Otoman, arestarea a 250 de intelectuali și lideri ai comunitatii armene din Istanbul marchează începutul Genocidului armenilor, soldat cu sute de mii de victime.

Genocidul armean este un genocid comis între aprilie 1915 până în iulie 1916 sau chiar 1923, în care două treimi dintre armenii care trăiau pe teritoriul de astăzi al Turciei au pierit în urma deportărilor, foametei și masacrelor⁠ de mare amploare. A fost planificat și executat de către partidul de la putere la momentul respectiv, Comitetului Uniunii și Progresului (CUP), mai bine cunoscut sub numele de „Junii Turci”, compus în special din triumviratul de ofițeri,⁠ Talaat Paşa, Enver Paşa și Jemal Paşa, care conduceau Imperiul Otoman implicat la acea dată în Primul Război Mondial alături de Puterile Centrale. Genocidul a costat viețile a aproximativ un milion două sute de mii de armeni din Anatolia și Armenia de vest⁠.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

24 aprilie 1916 – A început la Dublin in Irlanda, revolta de Paști,o mișcare care a avut un rol determinant în modificarea statutului Irlandei ,care va deveni republică independentă.

 

24 aprilie 1918 – A fost semnat Tratatul de pace de la Bucureşti dintre România pe de o parte şi Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul.

La 24 aprilie 1918, stil vechi (7 mai 1918, stil nou) se semneaza Tratatul de pace de la Bucureşti care a consemnat încheierea participarii României la Primul Război Mondial şi vine ca un acord final al Armistiţiului de la Focşani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) şi al păcii preliminare de la Buftea (20 februarie / 5 martie 1918).

Confrom Tratatului de Pace de la Bucureşti, România este nevoită să cedeze Dobrogea către Bulgaria, să accepte rectificări de frontieră în Carpaţi (cedînd teritorii 5 600 km2 către Austro-Ungaria), să accepte instituirea un monopol asupra petrolului românesc pe 90 de ani, a comerţului cu cereale, a exploatării şi prelucrării lemnului, căilor ferate române, etc., către Germania.

Din partea română tratatul a fost semnat de prim-ministrul Alexandru Marghiloman, cea mai potrivită persoană pentru a semna un acrord de pace cu germanii, acesta fiind un germanofil. Totuşi, Tratatul de Pace de la Bucureşti nu a fost niciodată ratificat de Parlamentul României si nu a fost promulgat de Regele României Ferdinand I, dispoziţiile sale nu au intrat în vigoare decît timp de şase luni, iar cînd Puterile Centrale au început să dea semne de epuizare la rîndul lor în octombrie 1918, înţelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, România reluînd ostilităţile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze condusă de generalul Berthelot. Urma să înceapă Războiul româno-ungar de la 1919 care sa soldat cu înfrîngerea Austro-Ungariei şi destrămarea ei precum şi cu Realizarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

24 aprilie 1919 – S-a născut poetul Mihu Dragomir (Mihail G. Dragomirescu); (m.09.04.1964).

 

24 aprilie 1934 – S-a nascut actrița americană Shirley MacLaine

Este sora mai mare a altui mare actor american, Warren Beatty. De multe ori nominalizată la Premiile Oscar (câștigat în 1984 pentru filmul Vorbe de alint), la Premiile BAFTA și la Premiul Globul de Aur, a dobândit ultimele trofee în 1961 și 1963, pentru rolurile interpetate în Apartamentul și Irma cea dulce.

 

24 aprilie 1942 – S-a nascut Barbra Streisand, actiţă, cântăreaţă, producătoare şi regizoare de film (“Hello, Dolly!”).

Este laureată a 2 premii Oscar, 8 premii Grammy , 5 premii Emmy, un premiu Globul de Aur, un Special Tony Award, un premiu AFI, și câte un premiu Kennedy, și Peabody, și este una dintre cele 12 artiste care au reusit sa câștige premii Oscar, Emmy, Grammy și Tony , cel puțin unul din fiecare.

 

24 aprilie 1945 - Al Doilea Război Mondial – A început Bătălia de la Halbe în pădurea Spree, lângă orășelul Halbe, în sud-estul Berlinului și s-a terminat cu victoria sovieticilor.

Bătălia de la Halbe a durat de la 24 aprilie – 1 mai 1945. Luptele s-au desfășurat în pădurea Spree, lângă orășelul Halbe, în sud-estul Berlinului și a fost parte a bătăliei Berlinului. General colonelul Theodor Busse, aflat la comanda Armatei a 9-a germane, a încercat să-și scoată subordonații din încercuire și să-și unească forțele cu Armata a 12-a, comandată de generalul Walther Wenck, având intenția să se îndrepte împreună spre vest și să se predea Aliaților occidentali.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; cititi si Bătălia de la Berlin (16 aprilie – 2 mai 1945)

 

24 aprilie 1953 – A murit în închisoarea comunista de la Sighetul Marmaţiei, Gheorghe I.Brătianu, istoric, om politic, membru al Academiei Române.

Gheorghe (George) I. Brătianu s-a născut la 21 ianuarie 1898 la Ruginoasa, jud. Iasi. Era fiul lui Ion (Ionel) I.C.Bratianu. În 1924 a devenit profesor universitar la catedra de istorie universală a Universitatii din Iasi , iar din 1940 a Universitatii din Bucuresti . În 1942 este ales membru titular al Academiei Romane, iar intre 1935-1947 îndeplinește funcția de director al Institutului de Istorie Universală din Iași și apoi al Institutului de Istorie Universală „Nicolae Iorga” din Bucuresti

În anii ’30, a fost șeful unei fracțiuni dizidente a Partidului National Liberal , pe care o înființase. În 1947 a fost înlăturat de la catedra universitară și de la conducerea institutului de istorie, iar în septembrie i se fixează domiciliu forțat și i se interzic contactele externe. La 9 iunie 1948 – odată cu reorganizarea Academiei Romane – care a luat numele de Academia R.P.R. – i se retrage calitatea de academician ca, dealtfel, altor 97 de personalități științifice și culturale românești.

În noaptea de 7/8 mai 1950 este arestat de Securitatea comunista și întemnițat la inchisoarea Sighet , fără să fi fost judecat și condamnat. A murit în închisoare, la vârsta de 55 de ani, în condiții încă neelucidate. Potrivit mărturiilor altor deținuți, se pare că s-a sinucis prin strangulare, neputând să mai suporte chinurile detențiunii. După alte surse se presupune că a fost bătut de un gardian până când a murit.

 

24 aprilie 1955 - S-a născut actorul american Michael O’Keefe.

Actorul american Michael O’Keefe s-a născut la 24 aprilie 1955 în Mount Vernon, New York, conform michaelokeefe.com. Este primul dintre cei şapte copii ai Stephanie şi ai lui Raymond Peter O’Keefe, tatăl său fiind profesor de Drept la Universitatea din Fordham. A învăţat la Liceul Mamaroneck, din New York, după care s-a înscris la cursurile Academiei Americane de Arte Dramatice din Manhattan.

A debutat pe marele ecran în drama “Gray Lady Down“, din 1978. Anul următor, a făcut, probabil, rolul carierei sale, în drama “The Great Santini“, regizată de Lewis John Carlino. Astfel, interpretarea personajului Ben Meechum i-a adus, în 1981, singura nominalizare la Oscar, categoria Cel mai bun actor în rol secundar, potrivit oscars.org. Pentru acelaşi rol, a fost nominalizat la Globurile de Aur, categoria Cel mai bun debut masculin într-un film.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

24 aprilie 1959 - S-a nascut Garbis Dedeian, muzician roman.

Instrumentist, compozitor, orchestrator, Garbis Dedeian a debutat la festivalul “Sibiu 79“, atunci făcând parte din Big band-ul Centrului Universitar Bucureşti. Anul 1982 a însemnat pentru Garbis Dedeian o triplă afirmare: un premiu acordat cvartetului său la concursul debutanţilor din cadrul festivalului sibian, prezenţe de succes la festivalurile de Jazz de la Braşov şi Costineşti, potrivit site-ului http://alexandries.free.fr.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro

 

24 aprilie 1967 – Cosmonautul sovietic Vladimir Komarov moare în naveta spatiala Soyuz 1, când parașuta nu se deschide. Este primul om care moare în timpul misiunilor spațiale.

Vladimir Komarov (n. 16 martie 1927 – 24 aprilie 1967) a fost un cosmonaut sovietic. A fost primul om care a zburat în spațiul cosmic mai mult de o dată, precum și primul om ce a murit în timpul unei misiuni spațiale (Soiuz 1). Pe lângă asta, el a fost, împreună cu Konstantin Feoktisov și Boris Yegorov, un membru al misiunii Voshod 1 (octombrie 1964), care a fost prima misiune spațială cu mai mulți oameni la bord.

 

24 aprilie 1970 – Este lansat primul satelit chinez , „Dong Fang Hong I”.

 

24 aprilie 1975 - Vizita de prietenie a lui Nicolae Ceaușescu în Siria.

 

24 aprilie 1980 – A murit Alejo Carpentier, scriitor cubanez, unul din întemeietorii literaturii latino–americane moderne (“Împărăţia acestei lumi”, “Recurs la metodă”, “Harpa şi umbra”); (n.26.12.1904).

 

24 aprilie 1986 – A murit Wallis Simpson soția americană a regelui Eduard al VIII-lea al Regatului Unit (n.1896).

Prințul Edward, Duce de Windsor, a fost cel de-al treilea sot al sau si a renuntat la tron pentru a se căsători cu ea.

 

24 aprilie 1990 - Telescopul spațial Hubble a fost lansat la bordul navetei spațiale Discovery.

Telescopul spațial Hubble (prescurtat HST, de la numele lui în engleză Hubble Space Telescope) este un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului, numit așa după astronomul american Edwin Hubble. Este poziționat în afara atmosferei terestre, ceea ce îi conferă avantaje semnificative față de telescoapele de pe Pământ, imaginile nefiind perturbate de către turbulențele atmosferice, iar telescopul putând capta informații și în spectrul ultraviolet, ale cărui lungimi de undă sunt în mod normal puternic atenuate de către stratul de ozon al Pământului.

De la lansarea lui în 1990 a devenit unul dintre cele mai importante instrumente din istoria astronomiei. Cu el astronomii au făcut numeroase observații, care au dus la importante descoperiri în astrofizică. Camera fotografică cu câmp foarte larg de pe Hubble furnizează cele mai detaliate imagini în lumină vizibilă realizate vreodată.

De la conceperea lui în 1946 și până la lansare, proiectul construirii unui telescop spațial a fost întârziat repetat de probleme tehnice și de buget. În plus, imediat după lansarea din 1990 s-a descoperit că oglinda lui principală suferea de o aberație de sfericitate, aberație care compromitea grav capacitățile telescopului.

Totuși, după o misiune de întreținere din 1993, telescopul a atins calitățile preconizate în proiect, devenind un instrument vital atât pentru astronomie, cât și pentru publicul larg. Telescopul spațial Hubble face parte din programul NASA Great Observatories (în română Mari Observatoare Spațiale), alături de Observatorul Compton pentru raze Gamma, Observatorul Chandra pentru raze X și Telescopul spațial Spitzer[1]. Hubble este rezultatul unei colaborări între NASA și Agenția Spațială Europeană (ESA).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; hubblesite.org

 

24 aprilie 1995 - A murit actrița româncă Gilda Marinescu; (n.1993 ).

 

24 aprilie 1998 – Sârbii aprobă prin referendum (94,73%) respingerea de către președintele Slobodan Milosevici a unei medieri a conflictului din Kosovo, propuse de comunitatea internațională.

 

24 aprilie 2001 - S–a desfășurat “Gala Hagi“, marcând retragerea lui Gică Hagi – „unul dintre cei mai buni fotbaliști români din toate timpurile”.

Gheorghe Hagi (n. 5 februarie 1965, Săcele, Constanța, jud. Constanța) este un om de afaceri, antrenor și fost fotbalist român, supranumit Regele fotbalului românesc și Maradona din Carpați. Este cel mai bun marcator din istoria naționalei României cu 35 de goluri înscrise, record pe care îl împarte cu Adrian Mutu. Gheorghe Hagi a jucat la echipele de club 515 meciuri și a marcat 283 de goluri , iar la echipa națională, a jucat 125 de meciuri reușind să marcheze 35 de goluri. Așa că Gică Hagi a devenit cel mai bun jucător român ( regele fotbalului românesc ) cu un total de meciuri ( Club + Națională ) de 640 și 318 goluri.

 

24 aprilie 2002 – Bosnia–Herţegovina a devenit cel de–al 44–lea stat membru al Consiliului Europei.

 

24 aprilie 2002 - Eugen Simion a primit distincția Doctor Honoris Causa din partea Universității din Craiova

Ioan Eugen Simion (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui for cultural român din 1998 până în aprilie 2006.

 

24 aprilie 2004 - S–a deschis, la Viena, un nou muzeu “Sisi” la palatul imperial Hofburg.

 

24 aprilie 2005 - Papa Benedict al XVI-lea a primit Paliumul şi Inelul Pescarului, cele două însemne ale funcţiei sale, prin care s-a marcat inaugurarea pontificatului sau.

 

24 aprilie 2005 - A decedat politicianul israelian Ezer Weizman, cel de-al saptelea presedinte al statului Israel; (n. 1924).

 

24 aprilie 2008 - A încetat din viaţă Cezar Ivănescu, poet, dramaturg, traducător şi director de editură român;(n. 6 august 1941).

Cezar Ivănescu (n. 6 august 1941, Bârlad, județul Vaslui — d. 24 aprilie 2008, București) a fost un poet, dramaturg, scriitor și director de editură român.

 

24 aprilie 2008 - A încetat din viaţă Marcel Chirnoagă, grafician român (n. 1930)

Marcel Chirnoagă (n. 17 august 1930, Bușteni, județul Prahova – d. 23 aprilie 2008) a fost un artist plastic român complet, absolvent al Facultății de matematică și fizică din București, 1952, urmând simultan și studii liberale de artă, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1953. Artistul Marcel Chirnoagă a realizat, de-a lungul vieții sale, peste 3.000 de lucrări, excelând în desene, gravuri, picturi și sculpturi, fiind în același timp și autorul celei mai importante opere românești de la sfârșitul secolului al 20-lea, ciclul de gravuri “Apocalipsa“.

 

24 aprilie 2020 - La ordinea zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com