14 februarie 1888: A fost inaugurat Ateneul Român din Bucureşti

Ateneul_Roman_de_altadata, show.ro

La 14 februarie 1888 are loc inaugurarea Ateneului Român din Bucureşti. Sala mare de concert are o capacitate de 1 000 locuri.

Fondată în anul 1868, “Societatea Filarmonică Română “, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Sub bagheta iniţiatorului său, “Societatea Filarmonică ” a organizat primul concert în luna decembrie a aceluiasi an.

Odată cu inaugurarea palatului Ateneului Român, la 5 martie 1889, concertele au început să se desfăşoare în aceasta sală, aşa cum se întîmplă şi în prezent, Ateneul Român devenind emblema culturii româneşti şi sediu al Filarmonicii. Lui Wachmann, care a condus prima orchestră simfonică permanentă din România pînă în 1907, i-a succedat Dimitrie Dinicu (1868-1936), iar acestuia, din 1920, George Georgescu (1887-1964), dirijor remarcabil, elev al lui Arthur Nikisch şi Richard Strauss.

articol preluat de pe http://www.istoria.md/

Ateneul Român Bucuresti

ateneul-roman
foto istorie-pe-scurt.ro

 

10 lucruri pe care nu le stiai despre Ateneul Roman din Bucuresti

10 lucruri pe care nu le stiai despre Ateneul Roman din Bucuresti

1. In 1886, terenul pe care urma sa fie construit Ateneul se situa mai degraba la periferie.

Bucurestii anilor 1880 aratau cu mult diferit de ceea ce cunoastem noi astazi. Multe din cladirile reprezentative pentru orasul de mai tarziu nu existau inca, iar orasul insusi era mult mai mic – numarul de locuitori era pe undeva pe la 200,000.


foto: www.impreunascriemlumea.wordpress.com

2. Pe amplasamentul Ateneului ar fi trebuit sa se construiasca un manej pentru cai.

Terenul, care pe vremea aceea apartinea familiei boierilor Vacaresti, ar fi trebuit sa gazduiasca un circ si un manej de cai.

3. Ateneul din Bucuresti este “inrudit” cu Opera din Paris.

Albert Galleron, arhitect francez, a fost cel care a proiectat cladirea Ateneului. El a fost ales pentru asta de catre Constantin Esarcu, fondatorul Societatii Ateneul Roman, la recomandarea nimeni altuia decat a lui Charles Garnier. Garnier a fost unul dintre cei mai mari arhitecti francezi, de numele caruia se leaga printre altele si monumentala cladire a Operei din Paris.


foto: www.romaniaexplorer.com

4. La Ateneu s-a mai construit si dupa 1888, anul inaugurarii.

Constructia Ateneului a mai durat o buna bucata de vreme dupa ce acesta a fost inaugurat. Aripa din spate, dinspre str. Nicolae Golescu, n-a fost gata decat in 1897, an din care dateaza si scara monumentala din rotonda de la parter, opera arhitectului Leonida Negrescu. Salile de la subsol au ramas neamenajate pana in anii ’20, iar celebra fresca ce reprezinta istoria poporului roman a fost gata abia la 50 de ani de la inaugurarea cladirii, in 1938

5. Timp de 50 de ani, in locul monumentalei fresce istorice a fost un spatiu gol.

Vreme de mai multi ani, in locul frescei a stat scris cu litere aurite textul “Loc rezervat marei fresce ce va reprezenta fazele principale ale istoriei romanilor”. In 1901 era cat pe ce sa inceapa realizarea acesteia, dar oferta pictorului Stefan Popescu a fost considerata exagerata (el cerea 80,000 de lei, in banii vremii, in conditiile in care constructia intregului edificiu a costat 836,000 lei ). Spatiul a ramas gol pana in 1933, cand a inceput realizarea frescei actuale, opera pictorului Costin Petrescu.


foto: www.webphoto.ro

6. Gradina Ateneului adapostea pe timpuri o alee cu sculpturi.

In perioada antebelica in gradina exista un adevarat complex statuar in care erau reprezentati, printre altii, Mihai Eminescu, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, Ienachita Vacarescu, Constantin Esarcu sau C. A. Rosetti. Din pacate, aceste statui au fost distruse de catre regimul comunist

7. Orga de concert a fost instalata la initiativa lui George Enescu.

Pana in 1935, Ateneul nu avea o orga de concert. Aceasta a fost instalata la initiativa lui George Enescu, cel care a demarat de altfel si strangerea de fonduri in acest sens.

foto: www.romaniaexplorer.com
foto: www.romaniaexplorer.com

8. In al doilea Razboi Mondial, Ateneul a fost aproape distrus de bombardamente.

In aprilie – mai 1944, Capitala a fost bombardata de catre fortele Aliate si Ateneul a fost serios afectat. Ulterior, reconstructia acestuia a fost finantata printr-o noua colecta publica, reluand traditia “dati un leu pentru Ateneu”.


foto: www.agerpres.ro


foto: http://turistinbucurestiro.blogspot.ro

9. Timp de aproape 20 de ani, in perioada comunista, fresca istorica a stat acoperita.

Fresca monumentala din interior a stat acoperita cu catifea rosie vreme de aproape 20 de ani, din 1948 pana in 1966, deoarece includea referinte la monarhia din Romania si la rolul acesteia in istoria tarii

10. Ateneul face oficial parte din patrimoniul european.

La Berlin, pe 13 februarie 2007, Consiliul informal al ministrilor culturii din Uniunea Europeana a aprobat introducerea Ateneului Roman pe lista Patrimoniului European.

cititi mai mult pe: bestmusic.ro