Tratatul de Neproliferare Nucleară (Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons – NPT)
Minister for External Affairs Frank Aiken was the first signatory of the Non-Proliferation Treaty in 1968
foto preluat de pe dfa.ie
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; mae.ro
Tratatul de Neproliferare Nucleară
Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, cunoscut și ca Tratatul de Neproliferare Nucleară (The Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons, de asemenea Nuclear Non-Proliferation Treaty :NPT sau NNPT) este un tratat internațional, deschis spre semnare în data de 1 iulie 1968 şi a intrat în vigoare la 5 martie 1970, pentru a limita răspândirea armamentului nuclear. NPT numără, în prezent, 189 de state părţi, totuși două (India și Pakistan) din cele opt puteri nucleare confirmate (altfel spus, cele care au testat, în mod public, armament nuclear), și o putere nucleară neconfirmată (Israel) nu au semnat și nici nu au ratificat tratatul. O altă putere nucleară RPD Coreeană (Coreea de Nord) a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat. Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost prima țară care l-a semnat. În New York, pe data de 11 mai 1995, părțile semnatare ale tratatului au decis, prin comun acord să extindă tratatul pe o perioadă nedefinită și fără condiții.
British Foreign Secretary Michael Stewart (third from right) signing the Treaty on the Non-proliferation of Nuclear Weapons, London, 1968 – foto: britannica.com
Tratatul este adesea rezumat de cei trei piloni: non-proliferare, dezarmare, și dreptul de a utiliza tehnologia nucleară în mod pașnic.
NPT permite următoarelor cinci state deținerea armelor nucleare: Franța (a semnat în 1992), Republica Populară China (1992), Uniunea Sovietică (1968; obligațiile și drepturile sunt acum asumate de Rusia), Regatul Unit (1968) și Statele Unite (1968). Acestea au fost singurele state, care posedau acest tip de armament în perioada în care tratatul a fost deschis spre semnare. Aceste state sunt, de asemenea, cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (United Nations Security Council).
Cele 5 state cu arme nucleare (Nuclear Weapons States : NWS) sunt de acord să nu transfere altor state tehnologie pentru “arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare” ,și părțile non-NWS sunt de acord să nu procure sau dezvolte armament nuclear.
România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970.
Iniţial, s-a stabilit ca durata tratatului să fie de 25 de ani de la intrarea în vigoare. La Conferinţa de examinare a aplicării prevederilor Tratatului din 1995, acesta a fost prelungit pe durată nelimitată. Pentru obţinerea acordului tuturor statelor părţi cu privire la prelungirea pe durată nelimitată a Tratatului a fost adoptată „la pachet” Rezoluţia privind Orientul Mijlociu (principalele prevederi se referă la andosarea procesului de pace în regiune, reafirmă dezideratul ca toate statele din regiune să adere la NPT şi să supună facilităţile nucleare controlului AIEA, solicită tuturor statelor din Orientul Mijlociu să ia măsuri concrete în vederea realizării obiectivului ca această regiune să devină o zonă liberă de arme nucleare).
United States signs the The Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons from americancorner.org.tw – foto: nucleotidings.com
Principalele prevederi ale Tratatului
- Statele neposesoare de arme nucleare încheie cu AIEA acorduri de garanţii (verificare), care se aplică “surselor sau materialelor speciale fisionabile” produse, prelucrate sau utilizate pe teritoriul acestora.
- Statele posesoare de arme nucleare se angajează să nu transfere arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare şi să nu sprijine, încurajeze sau determine orice stat neposesor de arme nucleare să le producă sau să le obţină pe orice altă cale;
- Statele neposesoare de arme nucleare se angajează să nu producă, să nu primească şi să nu obţină, în nici un fel, arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare;
- Toate statele părţi se angajează să faciliteze şi să participe la schimbul de echipamente, materiale şi informaţii ştiinţifice şi tehnice pentru utilizarea paşnică a energiei nucleare, să participe cu bună credinţă la negocieri asupra stabilirii de măsuri eficiente pentru încetarea cursei înarmărilor şi pentru dezarmare nucleară, precum şi pentru instituirea unui tratat de dezarmare generală şi completă, sub control internaţional strict şi eficient.
România consideră că NPT reprezintă fundamentul regimului juridic internaţional în domeniul neproliferării armelor nucleare şi al dezarmării nucleare.
România sprijină ferm îndeplinirea obiectivelor NPT, atât cele legate de neproliferarea nucleară, de dezarmarea nucleară cât şi cele privind obţinerea accesului la energie nucleară pentru scopuri paşnice în condiţii de verificare strictă a activităţilor nucleare.
România consideră că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică deţine un rol esenţial în promovarea neproliferării nucleare, prin componenta sa practică, tehnică precum şi în ceea ce priveşte folosirea în scopuri paşnice a energiei nucleare, inclusiv în domeniul asigurării securităţii materialelor radioactive şi a siguranţei instalaţiilor nucleare.
România acordă o deosebită importanţă, la nivel naţional, controlului exporturilor pentru consolidarea continuă a regimului internaţional de neproliferare nucleară.
România este stat parte la regimurile de control în domeniu – Grupul Furnizorilor Nucleari (NSG) şi Comitetul Zangger – şi promovează iniţiativele internaţionale ce vizează neproliferarea armelor nucleare, între care Rezoluţia 1540 a Consiliului de securitate al ONU, Iniţiativa celor şapte state în domeniul dezarmării şi neproliferării nucleare (7NI), Iniţiativa globală pentru combaterea terorismului nuclear (GICNT), Iniţiativa de securitate privind proliferarea (PSI).
România a participat la cea de opta Conferinţă de evaluare a NPT (3-28 mai 2010) cu o delegaţie condusă de ministrul român al afacerilor externe. Şeful diplomaţiei române a susţinut o declaraţie în capacitate naţională la 3 mai 2010, în care a fost subliniată importanţa diplomaţiei multilaterale pentru consolidarea regimului internaţional de neproliferare, dezarmare nucleară şi utilizare paşnică a energie nucleare, a fost reafirmat angajamentul României de a contribui activ la realizarea obiectivelor şi respectarea prevederilor acestuia, reconfirmându-se validitatea şi integritatea NPT şi capacitatea statelor părţi de a gestiona riscurile curente de proliferare nucleară din perspectiva viziunii unei lumi libere de arme nucleare. Au fost evocate reperele şi perspectivele programului nuclear românesc, colaborarea cu AIEA, activităţile de repatriere a combustibilului nuclear (HEU) şi s-a exprimat interesul pentru sprijinirea dezvoltării sectorului energiei nucleare într-o manieră responsabilă, cu respectarea standardelor sistemului integrat de garanţii al AIEA şi pentru dezvoltarea aplicaţiilor energiei nucleare în domenii de cercetare, în agricultură, sănătate sau industrie.
La această sesiune a Conferinţei de Evaluare a NPT, România a prezentat împreună cu Federaţia Rusă un document de lucru comun intitulat: Repatriation of All the Russian-Origin Fresh Highly Enriched Uranium as Well as Spent Fuel from Romania.
Repatrierea completă a întregii cantităţi de combustibil ars de origine rusească (uraniu îmbogăţit) s-a realizat la sfârşitul lunii iunie 2009, cu sprijin american, pe calea aerului, activitate care contribuie în mod concret la realizarea obiectivelor de prevenire a acţiunilor teroriste. Aceasta acţiune s-a încadrat în programul de Returnare a Combustibilului Rusesc din Reactoarele de Cercetare –RRRFR – (Russian Research Reactor Fuel Return), parte a programului Iniţiativei Globale de Reducere a Ameninţărilor (Global Threat Reduction Initiative – GTRI). Scopul principal al acestui program este de a accelera eforturile statelor în realizarea obiectivelor de neproliferare nucleară, prin eliminarea combustibilului înalt îmbogăţit. Cu acest prilej a fost returnată şi cantitatea de HEU existentă în România, de origine americană, de la reactorul TRIGA.
La RevCon NPT 2010 România a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Comitetului Principal I (consacrat pilonului dezarmării nucleare). Detalii despre această conferinţă şi textul Documentului final adoptat pot fi accesate la un.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; mae.ro
cititi mai mult despre Tratatul de Neproliferare Nucleară pe: mae.ro; en.wikipedia.org
| Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons | |||
|---|---|---|---|
Participation in the Nuclear Non-Proliferation Treaty
|
|||
| Signed | 1 July 1968 | ||
| Location | New York, United States | ||
| Effective | 5 March 1970 | ||
| Condition | Ratification by the Soviet Union, the United Kingdom, the United States, and 40 other signatory states. | ||
| Parties | 189 (complete list) non-parties: India, Israel, North Korea, Pakistan and South Sudan |
||
| Depositary | Governments of the United States of America, the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland, and the Union of Soviet Socialist Republics | ||
| Languages | English, Russian, French, Spanish and Chinese | ||
foto en.wikipedia.org
