Articole

(Calin Dejeu) Stopați distrugerea văii Ilvei

Stopați distrugerea văii Ilvei

Campanie inițiată de Calin Dejeu

foto si articol: de-clic.ro

 

Către: Garda Forestieră Cluj

Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud a emis decizia de încadrare nr. 93/06.02.2012 pentru proiectul „Amenajare hidroenergetică – centrale hidroelectrice de mică putere pe râul Ilva, amonte de satul Lunca Ilvei”. Iar acum, pentru tăierea unei suprafețe de pădure de 0,7242 ha pentru amplasarea aceleiași investiții hidroenergetice, s-a depus un alt proiect, „Scoaterea temporară din fondul forestier naţional a suprafeţei de 0,7242 ha teren forestier pentru Amenajare hidroenergetică Lunca Ilvei”, pentru care APM Bistrița-Năsăud a postat în 04.11.2016 un draft de decizie de încadrare. În mod abuziv, ambele decizii sunt fără evaluarea impactului asupra mediului, deși este de notorietate publică impactul masiv și ireversibil al acestui tip de investiții, numite uzual microhidrocentrale.

Semnati aici Stopați distrugerea văii Ilvei

Avem deci o singură investiție care a fost înpărțită în două proiecte. Absolut eronat este faptul că în decizia pentru scoaterea din fondul forestier scrie: ”Proiectul nu are efect cumulativ cu alte proiecte existente în zonă”. Cu alte cuvinte, scrie că proiectul de scoatere din fondul forestier pentru amenajarea hidroenergetică nu are impact cumulativ cu amenajarea hidroenergetică propriu-zisă!

Legal ar fi fost, conform art. 5 din Metodologia aprobată prin Ordinul 135/2010, ca cele două proiecte, cel modificator și cel inițial, să fie acum evaluate cumulativ și, întrucât certitudinea lipsei impactului semnificativ este exclusă, decizia de încadrare să fie cu evaluarea impactului asupra mediului. Astfel și localnicii ar putea să-și spună într-o dezbatere publică părerea despre proiectul care le mutilează valea pe veci.

De asemenea atragem atenția că nu este o scoatere temporară din circuitul silvic, ci o scoatere definitivă mascată, pentru că nu este fezabil ca peste țeava îngropată să se planteze arbori care să edifice o pădure.

Dar cel mai grav este faptul că, deși decizia de încadrare din 2016 nu este deocamdată decât un draft supus consultării publice, fără nicio valoare legală, deci scoaterea din circuitul silvic nu a fost încă aprobată, pădurea a fost deja tăiată pe traseul aducțiunii, după cum reiese din imagini luate în data de 05.10.2016.

Vă solicităm să verificați legalitatea tăierii arborilor, care a avut loc pe traseul aducțiunii, pe valea Ilvei, amonte de Lunca Ilvei.

Vă solicităm, de asemenea, să nu avizați scoaterea din fondul forestiere a supafeței de 0,7242 hectare pentru o nouă agresiune ilegală asupra unei văi carpatine.

Semnati aici Stopați distrugerea văii Ilvei

 

De ce este important?

Pentru că distrugerea pădurilor și râurilor carpatine a luat proporții apocaliptice și nu ne mai putem permite pierderea niciunei văi. Pentru că pierderea patrimoniului natural este, spre deosebire de pierderile din alte domenii, un proces ireversibil. Ilegalitățile masive din domeniul mediului nu mai pot fi tolerate.

 

articol preluat de pe: de-clic.ro

STOP-CETA

STOP-CETA

foto: facem.de-clic.ro

Dragi prieteni,

”Mărul cel frumos îl mănâncă porcii”, așa îmi spunea bunica atunci când îi arătam merele de supermarket, cele crescute şi colorate nenatural. Grija pentru o alimentație sănătoasă nu m-a părăsit nicicând în ultimii ani, poate și datorită bunicii, care și-a învățat nepoții să aleagă hrană sănătoasă și să prețuiască tot ce e crescut curat și cu grijă față de natură.

Am urmărit cu atenție fiecare încercare a industriei alimentare de a ne pune pe masă de la alimente modificate genetic, la pui clorinat sau pur și simplu, produse cu etichete lacunare. De cele mai multe ori, industria a fost nevoită să dea înapoi, blocată fiind de reglementări restrictive.

Însă acum corporațiile se pregătesc să-și ia revanșa. Au reunit într-un singur text tot ce și-au dorit ani de zile să obțină de la autoritățile europene și naționale. Solicitările lor au îmbrăcat o haină nouă – aceea de tratat comercial de liber schimb. Azi statele au căzut în această capcană și România nu face excepție. Aproape și-au dat acordul pentru semnarea CETA [1], tratatul Uniunii Europene cu Canada. Doar 17 zile ne mai despart de momentul când acesta va fi semnat oficial și ceea ce mâncăm, zi de zi, nu va mai fi niciodată la fel.

>>> Semnează și tu pentru o alimentație sănătoasă și spune Stop CETA!

Mulți prieteni m-au întrebat ce poate fi într-atât de rău cu CETA, când mi-au văzut nemulțumirea profundă, mai ales că nu puțini mi-au zis că și așa mâncăm deja “numai prostii”. Da, alimentele cu care ne hrănim sunt departe de a fi ideale și totuși, prevederile CETA vor crește balanța în favoarea alimentelor nesănătoase. Aici sunt câteva exemple:

  • Prin CETA, UE ar crește semnificativ importurile de carne de vită și porc din Canada.Reglementările canadiene permit spălarea cărnii de vită și de pui clorinat, un proces care este interzis în prezent în UE.

  • Canada a avut probleme cu inspecția produselor din carne. În 2012 și 2014, bacteria E.coli a fost găsită în transporturile de carne de vită provenite din Alberta. 40% din vitele sacrificate și procesate în Canada provin din acest stat.

  • Ractopamina este utilizată în mod obişnuit la creşterea porcilor, însă medicamentul este interzis în Uniunea Europeană. În Canada este folosită ca un medicament de uz veterinar, care este injectat în bovine, porcine și curcani. Reziduurile sale, ce rămân în carnea animalelor după sacrificare, pot provoca agitaţie, anxietate, un ritm cardiac rapid şi alte afecţiuni.

  • Canada este printre primii trei cei mai mari producători de alimente modificate genetic din lume. Etichetarea acestora este opțională în Canada. UE, în schimb, a adoptat etichetarea obligatorie pentru orice produs care a fost modificat genetic. În același timp, prin CETA, UE s-a angajat să coopereze cu Canada, ceea ce ar putea rezulta în pemiterea importului de ulei de rapiță, porumb, soia, sfeclă de zahăr, mere și somon, modificate genetic, pentru consumul uman.

În negocierea unui tratat mamut precum CETA (are peste 1600 de pagini), funcționarii influențați de lobby-ul industriei alimentare sunt îndemnați să privească la cifre, la fluxurile comerciale neîngrădite, în cele din urmă, la profit. Siguranța cetățenilor și sănătatea umană nu își au niciodată locul într-o negociere comercială.

Noi, cetățenii, știm însă că hrana sănătoasă înseamnă viață pentru cei dragi nouă. Guvernul României trebuie să ne asculte, să ne audă îngrijorările și să spună Stop CETA.

>>> Mai avem doar 3 de zile pentru a spune STOP CETA! Semnează acum!

Hai să facem din această petiție una uriașă, pe care Guvernul României să nu o poată ignora!

Roxana și echipa de-clic.ro

[1] CETA – Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (Comprehensive Economic & Trade Agreement) urmează să fie semnat de cele 28 state membre UE și de către Canada, pe 28 octombrie 2016.

Oprirea betonării spațiilor verzi și a copacilor în sectorul 3

Stop betonarii spatiilor verzi

foto: facebook.com
articol: campaniamea.de-clic.ro

Campanie inițiată de
Liviu Malureanu

Catre: PRIMARIA SECTORULUI 3 BUCURESTI
In atentia Domnului Primar Robert NEGOITA

CERERE
Prin care solicitam

Comunicarea cu celeritate a intregii documentatii (inclusiv dar fara a se limita la documentatie de urbanism, avize, proiecte, studii de fundamentare, contracte incheiate cu terti de catre Primaria Sectorului 3 si institutiile aflate in subordinea acesteia) care sta la baza lucrarilor de amenajare a trotuarului din zonele

- Intersectia strazii Nicolae Grigorescu cu blvd-ul Constantin Brancusi, parcul Brancusi si zona gradinilor blocurilor de pe aliniamentul blvd-ului Brancusi si pana la intersectia strazii Lucretiu Patrascanu cu blvd-ul Basarabia

- Intersectia bvd. Camil Ressu cu blvd-ul Nicolae Grigorescu,

- Bvd. Nicolae Grigorescu, de la intersectia bvd. Nicolae Grigorescu cu str. Postavarului si pana la intersectia bvd. Nicolae Grigorescu cu str. Liviu Rebreanu, pana la lamurirea situatiei juridice cu privire la legalitatea acestor lucrari

Semnati aici petitia Oprirea betonării spațiilor verzi și a copacilor în sectorul 3

Pentru urmatoarele motive:

A. Situatia de fapt constatata
Incepand cu data de 28.06.2016, in zona blvd-ului Constantin Brancusi, Nicolae Grigorescu, Camil Ressu am constatat desfasurarea unor lucrari de amenajare a unui trotuar, executate in zona de spatiu verde. Din interpelarea muncitorilor aflati la fata locului, ne-a fost comunicat ca lucrarile se desfasoara pentru amenajarea unei piste de biciclete.

Lucrarile in discutie afecteaza spatiul verde din gradinile blocurilor si de pe aliniamentul strazilor aratate mai sus, incalcandu-se astfel prevederile legale in materie.

Mentionam ca in zonele respective nu exista un panou care sa identifice lucrarile desfasurate.

Conform OUG 195/2005 privind protectia a mediului, se interzice schimbarea destinatiei spatiilor verzi – fie acestea declarate ca atare (incadrate ca parcuri, gradini etc.), fie ca sunt terenuri amenajate in fapt ca spatii verzi.

Art. 71 din OUG 195/2005

(1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism, reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa, indiferent de regimul juridic al acestora.

(2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absoluta.

Singura exceptie de la interdictia impusa de OUG nr. 195/2005 este prevazuta de art. 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din intravilanul localitatilor

Conform Legii nr. 24/2007
Art. 18

(1) Raspunderea pentru reducerea suprafetelor spatiilor verzi revine autoritatilor administratiei publice centrale si locale, precum si tuturor persoanelor fizice si juridice.

(2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale prevad in bugetele proprii fonduri pentru indeplinirea obligatiilor privind spatiile verzi.

(3) Instrainarea si atribuirea terenurilor cu spatii verzi se efectueaza in conditiile prevazute de lege, cu pastrarea destinatiei de spatiu verde.

(4) Schimbarea destinatiei terenurilor inregistrate in registrul local al spatiilor verzi se poate face numai pentru lucrari de utilitate publica, stabilite in baza documentatiilor de urbanism, aprobate conform legislatiei in vigoare.

(5) Este interzisa schimbarea destinatiei, reducerea suprafetelor ori stramutarea spatiilor verzi definite de prezenta lege.

(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), este permisa schimbarea destinatiei spatiilor verzi in vederea realizarii unor lucrari de utilitate publica, astfel cum acestea sunt prevazute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, republicata, altele decat cele privind constructiile locuintelor sociale, obiectivelor sociale de invatamant, sanatate, protectie si asistenta sociala, organizatiilor neguvernamentale, precum si administratiei publice si autoritatilor judecatoresti.

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), se pot amplasa pe un spatiu verde: alei pietonale, mobilier urban, amenajari pentru sport, joc si odihna, constructii pentru expozitii si activitati culturale, constructii usoare cu caracter provizoriu pentru activitati de comert si alimentatie publica, grupuri sanitare, spatii pentru intretinere, dar numai in baza unei documentatii de urbanism pentru intreaga suprafata a spatiului verde si cu obligatia ca suprafata cumulata a acestor obiective sa nu depaseasca 10% din suprafata totala a spatiului verde.

Consideram inoportuna si excesiva ocuparea spatiului verde, in conditiile in care exista deja o alee pietonala accesibila persoanelor. De asemenea, lucrarile executate sunt nelegale in lipsa documentatiei de urbanism. Se impune sistarea executarii lucrarilor de amenajare a trotuarului, deoarece deteriorarea ilicita a vegetatiei spatiului verde deserveste interesul general al cetatenilor de a se bucura de un mediu sanatos, cu accces liber in spatiile verzi.

De ce este important?

Fata de situatia de fapt constata, solicitam solutionarea de urgenta a prezentei cereri si comunicarea datei pana la care putem sa intram in posesia documentelor solicitate, ori studierea acestora la sediul institutiei.

Semnati aici petitia Oprirea betonării spațiilor verzi și a copacilor în sectorul 3

articol preluat de pe: campaniamea.de-clic.ro

Curtea interioara a Universitatii din Bucuresti – Scoatem masinile sa intre oamenii!

Curtea interioara a Universitatii din Bucuresti – Scoatem masinile sa intre oamenii!

foto: romaniacurata.ro
articol: de-clic.ro

Semnati aici petitia Curtea interioara a Universitatii din Bucuresti – Scoatem masinile sa intre oamenii!

CĂTRE: CONDUCEREA UNIVERSITĂȚII DIN BUCUREȘTI, CONDUCERILE FACULTĂȚILOR CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚILE ÎN CLĂDIREA UNIVERSITĂȚII BUCUREȘTI DIN BD. ELISABETA 4-12

În prezent, Universitatea din București este un spațiu cvasi închis din ce în ce mai segmentat și claustrofob, un spațiu al necomunicării și al segregării care nu constituie un climat propice dezvoltării gândirii critice, spiritului de solidaritate și cetățeniei active.

În schimb, Universitatea din București dispune de un spațiu generos cu un mare potențial de dezvoltare: curtea interioară a clădirii din Bd. Elisabeta 4-12 (actualmente utilizată ca parcare), ce poate fi revitalizată și deschisă atât comunității academice cât și locuitorilor orașului.

Dorim reconversia curții interioare a clădirii Universității din București într-un spațiu comun, nereglementat, care să faciliteze socializarea studenților și interacțiunea acestora cu profesorii lor într-un cadru informal, propice dezvoltării gândirii critice și atitudinii civice și stimulării creativității lor.

De ce este important?

Ținând cont de cele ce urmează:

- în spațiul curții interioare intră max. 80 de autoturisme;

- în clădirile care înconjoară curtea își exercită zilnic activitatea mii de studenți și profesori care au nevoie de spații de socializare;

- ideea de „bine public” trebuie să prevaleze în politicile instituțiilor statului în fața interesului personal, iar într-o instituție dedicată educației acest imperativ al democrației trebuie să fie și mai puternic;

- în proximitatea instituției există două parcări subterane iar Universitatea ar putea încheia un contract de atribuire de locuri de parcare gratuite sau la tarife sub cele practicate pentru public;

- documente ratificate de România – cum este „Carta de la Leipzig pentru orașe europene durabile” (semnată de România în 2007), stipulează că orașul este al locuitorilor săi; crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate este o prioritate a orașului iar prioritatea în mobilitatea urbană pune pe primul loc pietonul și doar pe ultimul loc autoturismul personal (după bicicletă și transportul în comun);

- Universitatea din București, prin Carta universitară din septembrie 2011, se dorește a fi o instituție „fundamental deschisă”, așa acum este stipulat în art. 12 al Cartei;

- Piața Universității este spațiul cu cele mai bune oportunități de a deveni piața urbană reprezentativă a Bucureștiului datorită relației cu mai multe clădiri semnificative, istoriei locului, resursei de spațiu pietonal, conectivității urbane, proximității față de „centrul istoric” și simbolisticii culturale și sociale pe care a dobândit-o în perioada post-decembristă; iar clădirea Universității București este cel mai vechi, valoros și reprezentativ edificiu din această piață;

- clădirea Universității din bd. Elisabeta 4-12 este monument istoric de clasa A, clasat în lista monumentelor istorice din 2015 cu codul B-II-m-A-18674. Cu alte cuvinte, vorbim despre o instituție prestigioasă într-o clădire prestigioasă a cărei curte generoasă (cca. 2.800 m² situați în inima orașului) servește de parcare pentru 80 de autoturisme, în timp ce Universitatea din București nu are un campus iar Bucureștiul duce lipsă de spații publice de bună calitate.

Astfel, curtea clădirii din bd. Elisabeta 4-12 întrunește criteriile unui spațiu public de bună calitate; un spațiu incluziv, care să fie deschis atât comunității academice cât și celorlați locuitori ai orașului; un spațiu în care oamenii să se simtă bine, să comunice și să schimbe idei.

Reamenajarea curții interioare a Universității este un proiect pe cât de necesar pe atât de novator, care, odată realizat, va constitui un precedent pozitiv și un exemplu de bună practică în materie. Este un proiect demn de o universitate europeană și de o capitală europeană în 2016 și în concordanță cu obiectivele candidaturii orașului București la titlul de capitală culturală europeană prin componenta sa de activare a unor comunități.

Petiția noastră se adresează tuturor cetățenilor. Chiar dacă nu locuiești în București, chiar dacă nu stai la oraș, te interesează ca drepturile tale să fie respectate și sigur te interesează să știi că ai, ca om, prioritate față de o mașină.

Iar voi, studenți și alumni ai facultăților Universității din București, convingeți-vă conducerile facultăților voastre că aveți nevoie de un spațiu al vostru, că atunci când aveți un moment liber între cursuri și vreți să stați cu colegii sau să studiați sau pur și simplu să vă relaxați, nu e OK ca singurele locuri de care dispuneți să fie pe o bucățică de bordură între două mașini parcate.

Haideți să arătăm împreună că, în 2016, orașul este al locuitorilor săi! Și că oamenii sunt mai importanți decât mașinile.

Semnati aici petitia Curtea interioara a Universitatii din Bucuresti – Scoatem masinile sa intre oamenii!

articol preluat de pe: campaniamea.de-clic.ro

(de-clic.ro) Petiție: Opriți risipa alimentară!

Petiție: Opriți risipa alimentară!

foto si articol: de-clic.ro

Dragi prieteni,

Ne-am bucurat cu toții de veștile venite în urmă cu câteva luni din Franța, unde o propunere legislativă primită cu mult entuziasm de public obliga marile supermarketuri să doneze alimentele aflate în pragul expirării către cauze sociale. În loc să fie arse sau aruncate la groapa de gunoi, alimentele pot ajunge astfel la persoane cu venituri mai mici sau aflate în dificultate, sau chiar la adăposturi de animale. Alte țări, precum Italia, au urmat exemplul și au demarat o procedură legislativă similară. În Europa există deja o sumedenie de inițiative de combatere a risipei alimentare, în foarte multe țări existănd lanțuri de bănci alimentare sau magazine sociale care abordează problema.

Ce se întâmplă însă în România?

A venit și rândul României care, din păcate, pășește cu stângul. Parlamentrii au pregătit o lege care este însă departe de calitățile pe care inițiatorii săi le declară nefondat: ineficientă, chiar descurajantă pentru supermarketurile care ar vrea să doneze și asociațiile care ar putea prelua distribuția acestor alimente.

Suntem în an electoral și vedem foarte clar cum titluri de genul ”Partidul X a propus o lege prin care obligă supermarketurile să nu mai arunce mâncarea” dau bine la votanți. Însă în fapt această lege este doar o măsură propagandistică de impresionat electoratul, nu una de combatere a risipei alimentare.

Am formulat împreună cu partenerii noștri de la Think Outside the Box, Ecoteca și Grupul Quantic câteva minime cerințe de eficiență pentru măsurile legislative ce adresează această temă. Cerem implementarea de măsuri simple care să încurajeze donațiile de alimente și să descurajeze risipa. Vă rugăm să le parcurgeți și apoi să le cerem împreună parlamentarilor să lase jocurile politice și să facă o lege care să aibă și alte efecte decât titluri bombastice de ziar.

SEMNEAZĂ ȘI TU!

De ce e nevoie tocmai acum de atenția noastră? Pentru că legea s-a întors în Comisia de industrii pentru un nou raport și este ultima șansă să aducem modificări textului legii. Haideți să dăm noi tonul acestei discuții pe o temă mult prea importantă pentru a rămâne doar un subiect marginal în campania electorală! Semnați și voi și trimiteți acest mesaj mai departe prietenilor.

Claudia Apostol,
Echipa de-clic.ro

În fiecare an românii aruncă milioane de tone de mâncare pe foc sau la gunoi. Fie cumpără prea mult și nu pot consuma, fie vorbim de alimente care nici nu apucă să fie vândute. Pentru că expiră sau au ambalajul deteriorat, ajung la incinerator și sunt arse. Tot în România sute de mii de oameni nu au ce mânca iar unul din 8 copii merge la culcare flămând.

Pentru a răspunde problemelor similare legate de risipa alimentară, francezii obligă supermarketurile să doneze hrana aflată în pragul expirării, iar italienii se pregătesc să le urmeze exemplul. Alte țări pun la punct sisteme de preluare, stocare și redistribuire prin care persoanele cu venituri mici pot cumpăra alimentele deteriorate sau în pragul expirării cu prețuri foarte mici. Declarând aceleași intenții, politicienii români s-au gândit să propună o lege cu urmari similare, doar că, orbiți de efectele propagandei în an electoral, a rezultat o lege total ineficientă și chiar descurajantă pentru magazinele care vor să doneze alimente.

Astfel, ”noua” lege, a fost săptămâna aceasta întoarsă la Comisia de Industrii pentru un nou raport. Parcurgând textul propunerii constatăm însă că:

- nu mai obligă ci recomandă supermarketurilor să doneze, ceea ce puteau face și până acum. Ne întrebăm dacă o lege care face recomandări mai e….o lege.

- nu instituie nicio măsură fiscală sau administrativă care să încurajeze retailerii să doneze, doar enunță că există această posibilitate

- nu propune nici un fel de masură prin care sectorul ONG sau cu alte tipuri de organizații cu profil social să poată prelua alimentele donate sau, dacă le-au preluat, să le poată finanța distrugerea în cazul în care nu reușesc să le distribuie în timp util

- una dintre prevederile noii legi împiedică total organizarea de bănci alimentare pe viitor, o soluție aplicată și în alte state pentru reducerea cantității de alimente aruncate la gunoi. Organizațiilor care asigură colectarea, depozitarea și redistribuirea alimentelor le este interzisă comercializarea produselor pentru acoperirea costurilor de operare, chiar la un nivel modic, deși li se pretinde să asigure transport, spațiu de depozitare adecvat și personal calificat (adică principiul de funcționare al băncilor de alimente), toate aceste activități generând costuri directe și indispensabile).

Vrem o lege care să reducă într-adevăr cantitățile uriașe de alimente care se risipesc la poarta supermarketurilor și să încurajeze măsurile prin care persoanele cu venituri mici să poată accesa aceste alimente!

autor: Comunitatea de-clic.ro în parteneriat cu Ecoteca, Think Outside the Box și Grupul Quantic.

destinatari: Parlamentul României – Camera Deputaților, Guvernul României – Ministerul Agriculturii.

Stimați parlamentari,

În contextul discutării în parlament a propunerilor legislative cu privire la reducerea risipei alimentare, dorim să facem următoarele precizări: legea în forma propusă este total ineficientă și nu va produce deloc efectele pe care inițiatorii legii le declară. Pentru a combate într-adevăr efectele și a determina măsuri reale și sustenabile de luptă cu risipa de alimente, considerăm că următoarele idei trebuie să fie incluse în textul oricărei legi care își propune diminuarea risipei alimentare:

- Introducerea de măsuri de încurajare fiscală și administrativă a supermarketurilor pentru a dona alimentele, mai degrabă decât a le elimina prin ardere sau aruncare la groapa de gunoi (opțiunea cea mai ieftină la acest moment)

- Descurajarea risipei prin practicarea unui preț mai mare la eliminare (la groapă sau prin incinerare), care să forțeze deținătorii de alimente expirate să ia măsurile necesare pentru evitarea stocurilor excesive și a risipei, donarea devenind astfel mai convenabilă decât arderea sau aruncarea alimentelor la gropile de gunoi.

- Încurajarea organizațiilor cu profil social precum și a municipalităților să înființeze bănci de alimente sau magazine sociale, permițându-le să își acoperee costurile de operare (transport, mașini și depozite frigorifice, condițiile de igienă și sănătate publică, analize microbiologice, angajare de personal specializat, etc), precum și prin măsuri fiscale care să stimuleze extinderea acestor tipuri de activități.

În momentul de față legea pe care o discutați / votați nu conține niciunul dintre elementele de mai sus și este doar un exercițiu populist de mimare a combaterii risipei alimentare. Cerem în mod ferm să nu folosiți această temă deosebit de sensibilă și cu implicații majore sociale și economice, să nu o transformați în subiect de propagandă electorală și să completați propunerea legislativă cu măsuri fezabile, reale și imediate!

Semnati aici Petiție: Opriți risipa alimentară!

articol preluat de pe: de-clic.ro

Petiție: Maramureșul nu e groapă de gunoi!

Petiție: Maramureșul nu e groapă de gunoi!
foto si articol: de-clic.ro

Semnati aici petitia: Maramureșul nu e groapă de gunoi!

Comuna Fărcașa, situată în zona strategică agricolă a judetului Maramureș, cu mare concentrare de resurse eco-turistice, naturale și antropice, este amenințată de construirea unui megadepozit de gunoi, care ar distruge peste 30 de ha de pășune, ar afecta negativ pânza freatică, agricultura, apicultura și potentialul eco-turistic al zonei.

Proiectele SMID (Sistem de management integrat al deşeurilor) finanțate prin POS MEDIU, cum este și cel de la Fărcașa, sunt clonate în toata țara și au fost concepute fără a ține cont de prioritizarea ierarhiei deșeurilor impuse de directivele Uniunii Europene. Îngroparea și arderea deșeurilor, cu sau fără recuperare de energie, sunt metode depășite, poluatoare și extrem de costisitoare.

Deși conform Eurostat, România este codașă la procentul de reciclare a deșeurilor, în zona afectată imediat de construirea mega-depozitului avem exemple notabile de bune practici în reciclare, cum este Târgu Lăpuș. Orașul deține cea mai performantă intrastructură de reciclare din România și un sistem perfecționat în ultimii 10 ani, cu peste 50% din deșeuri redirecționate de la rampă. Astfel, una dintre cele mai responsabile comunități care și-a asumat inclusiv la nivel de Autoritate Publică Locală strategia zero waste/zero deșeuri este direct afectată.

Consecințele implementarii SMID Fărcașa în forma propusă și aprobata sunt multiple:

- va distruge un sistem funcțional de reciclare care poate fi promovat ca model de bune practici pentru România și va determina relocarea, cu camionul, a trei gropi de gunoi istorice construite în anii 60;

- va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea avengură

- va descuraja cetățenii în implemetarea strategiilor responsabile față de mediu;

- va reduce valoarea capitalului natural și patrimonial al zonei prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătații populației și economiei locale.

La începutul lunii februarie instanța a anulat decizia privind construcția unei alte mega-gropi de gunoi, în zona montană din Suceava, la Pasul Mestecăniș. Ar fi distrus potențialul natural și turistic al unei zone recunoscute pentru frumusețea sa, la fel cum și Maramureșul este. În timp ce în cazul Fărcașa instanțele încă deliberează, s-a început deja construcția gropii de gunoi.

Ajutați-ne să aducem problema în atenția autorităților.
Nu vrem ca Maramureșul să ajungă la propriu o groapă de gunoi!

Semnati aici petitia: Maramureșul nu e groapă de gunoi!

inițiator: Rețeaua ZERO WASTE România și Salvați Fărcașa

destinatar: Președintelui Klaus Iohannis, premierului Dacian Cioloș, d-nei ministru a mediului – Cristiana Pașca Palmer, d-nei ministru a Fondurilor Europene – Carmen Aura Răducu, d-lui ministru al Dezvoltării Regionale – Vasile Dâncu

Zona Fărcașa, jud. Maramureș, este recunoscută pentru potențialul său agricol, natural și turistic. Amplasarea unui mega-depozit de gunoi la Fărcașa ar presupune relocarea altor depozite de gunoi din județ și ar descuraja eforturile în vederea reciclării depuse în ultimii 10 ani de comunitățile și autoritățile locale, model de responsabilitate demn de urmat.

Instanțele au fost deja sesizate: exista două procese pe rol împotriva construirii depozitului și un dosar penal cu privire la fals și uz de fals în cadrul procedurii de aprobare a executării depozitului de deșeuri.

Solicităm:

- revizuirea proiectului SMID MM, întrucat acesta prevede distrugerea a peste 30 de ha de sol/teren nepoluat și fertil și relocarea a trei gropi de deșeuri istorice

- anularea autorizației de mediu eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș

- sistarea finanțării POS MEDIU

- anchetarea modului în care Consiliul Județean Maramureș și Primăria Fărcașa au eliberat autorizațiile și avizele necesare construirii mega-depozitului de la Fărcașa.

Ne dorim dezvoltarea durabilă a zonei Fărcașa și abandonarea tuturor planurilor de construire a mega-depozitului de gunoi!

Semnati aici petitia: Maramureșul nu e groapă de gunoi!

articol preluat de pe: de-clic.ro