Articole

Primele 50 de mari companii americane deţin 1.100 de miliarde de dolari în numerar

/0 Comentarii/în /de /1.130 vizite

foto preluat de pe incont.ro
articol – Anca Dumitrescu – Mediafax

Cele mai mari 50 de companii americane deţin lichidităţi de 1.100 miliarde dolari, din care Apple, Microsoft, Google, Pfizer şi Cisco 439 miliarde dolari, în condiţiile în care sistemul fiscal din SUA şi ritmul lent al economiei globale le împiedică să cheltuiască banii câştigaţi în străinătate.

În total, companiile americane dispun de fonduri în valoare de 1.730 miliarde de dolari, potrivit unei analize Moody’s citate de Financial Times.

Analiza Moody’s a arătat că în ultimul an a avut loc o creştere de 4% a rezervelor de numerar ale marilor companii, excluzând sectorul financiar. Creşterea acestor rezerve scoate în evidenţă reticenţa şefilor de companii de a repatria banii din străinătate, chiar dacă se împrumută pentru a finanţa cheltuielile record pentru dividende, răscumpărări de titluri şi achiziţii.

Moody’s estimează că 64% din aceste fonduri, respectiv circa 1.100 de miliarde de dolari, sunt păstrate în străinătate, în creştere de la 950 de miliarde de dolari, respectiv 57%, în urmă cu un an.

“Au avut loc prea puţine progrese pentru o reformă a sistemului de impozitare a companiilor care să le încurajeze să repatrieze permanent fondurile din străinătate”, a declarat Richard Lane, analist la Moody’s.

Analiştii băncii Goldman Sachs consideră că o astfel de reformă este improbabil să se întâmple în acest an sau în 2016.

Costurile scăzute de împrumut au permis companiilor să nu se folosească de banii din străinătate, directorii evitând plata taxelor pe profiturile obţinute în străinătate. În schimb, Oracle, AT&T, AbbVie şi Microsoft au efectuat emisiuni de obligaţiuni de ordinul miliardelor de dolari.

Situaţia s-ar putea schimba dacă va avea loc o creştere a costurilor împrumuturilor. Investitorii agresivi în acţiuni continuă să preseze companiile să returneze bani deţinătorilor de titluri, sub forma răscumpărărilor de titluri şi dividende. În acest scop, companii membre ale indicelui S&P 500 urmează să cheltuiască în acest an 1.000 de miliarde de dolari.

Interesul şefilor de companii pentru investiţii în afaceri cu ritm rapid de dezvoltare a declanşat un val de fuziuni şi achiziţii, tranzacţiile anunţate crescând în acest an cu 26%, la 1.400 miliarde de dolari, potrivit companiei de analiză a pieţei Dealogic.

Investiţiile au crescut la rândul lor anul trecut, cu aproape 8%, la 937 miliarde de dolari, în cazul companiilor din afara sectorului financiar analizate de Moody’s. Totuşi, analiştii consideră că această creştere va fi inversată, întrucât companiile din sectorul energiei vor reduce investiţiile din cauza scăderii preţurilor petrolului.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Româna, a doua limbă vorbită în birourile Microsoft

/0 Comentarii/în /de /1.193 vizite

foto foto preluat de pe emigrantul.it
articol preluat de pe independent.md

România a dovedit că este un lider în tehnologia informaţiei şi nu mai este un secret pentru nimeni că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume, a declarat, luni, Bruce Andrews, adjunctul Secretarului pentru Comerţ din cadrul Departamentului Comerţului din SUA, la Summitul Regional de Securitate Cibernetică, desfășurat la București.

„Am onoarea să însoţesc în aceste zile la Bucureşti o delegaţie din care fac parte companii de prestigiu din SUA, de la IBM şi Microsoft până la Hewlett Packard. Statele Unite ale Americii văd multe oportunităţi în dezvoltarea unor relaţii în domeniul ciber security cu România. Vrem să creăm un spaţiu de internet cibernetic mult mai sigur. Una dintre cele mai bune căi pentru a ajuta România să-şi protejeze reţelele este să continuăm implementarea de noi proiecte. România a dovedit că este un lider în tehnologia informaţiei. Şi, când spun asta, dau doar un exemplu: aici avem Bitdefender, o companie din România care a lansat o soluţie revoluţionară de securitate cibernetică numită Box, destinată strict utilizatorilor casnici. Ştim deja că româna este a doua limbă vorbită în birourile Microsoft din întreaga lume”, a subliniat Andrews, citat de Agerpres.

Reprezentantul Departamentului Comerţului din SUA a precizat că, pentru o dezvoltare a parteneriatelor cu România, este important să nu fie impuse legi care să stopeze inovarea.

„Există mult loc pentru creştere în dezvoltarea parteneriatelor dintre România şi SUA. Pentru asta, e foarte bine să nu impunem legi care să oprească interoperabilitatea sau să ţină în loc inovarea. Guvernul şi industria trebuie să conlucreze foarte bine. Cyber security este un loc unde putem să asigurăm o prosperitate comună pentru ambele ţări”, a afirmat oficialul american.

Summitul de la Bucureşti aduce, în acelaşi loc, oficiali guvernamentali, companii şi specialişti în domeniul securităţii cibernetice din mediul public şi privat din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Republica Moldova, Muntenegru, Polonia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Statele Unite ale Americii şi România.

articol preluat de pe http://independent.md/

Windows 10 va permite identificarea biometrică (Microsoft)

/0 Comentarii/în /de /1.048 vizite

Foto: (c) Morris Mac Matzen / REUTERS
AGERPRES/ (AS — autor: Lelia Bretan, editor: Codruț Bălu)

Viitorul sistem de operare Windows 10 va da posibilitatea conectării fără parolă, folosind tehnologii biometrice, cum ar fi recunoașterea facială, a anunțat marți Microsoft, preluat de AFP. Compania a precizat că sistemul Windows Hello va permite identificarea biometrică, reducând astfel utilizarea parolelor, care pot fi piratate.

Acest lucru înseamnă ‘utilizarea feței, a irisului sau a amprentei digitale pentru accesul la dispozitiv’, a spus pe un blog Joe Belfiore, președinte al Microsoft.

‘Numai voi și aparatul vostru sunteți cheia experienței Windows, cu aplicațiile, datele și chiar site-urile internet și serviciile sale, nu o combinație de litere și cifre alese la întâmplare, care pot fi ușor uitate, piratate sau scrise pe o hârtie prinsă pe perete’, a adăugat Belfiore.

Inițiativa apare după numeroase cazuri de piratări informatice ale bazelor de date, uneori de mare amploare, care pot duce la furturi de identitate sau la alte delicte.

Windows 10 este în prezent în etapa testării pe calculatoare și aparate mobile și nu a fost avansată nicio dată pentru lansarea sa.

Apple și Samsung și-au echipat deja unele smartphone-uri cu dispozitive de citire a amprentelor digitale și biometria este în faza de dezvoltare pentru alte produse și servicii.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Microsoft dezvăluie ochelarii cu holograme – video

/0 Comentarii/în /de /1.398 vizite

scienceworld.ro

Microsoft a dezvăluit lumii, un set de ochelari ce suprapune holograme pe lumea reală, menționând că aceștia reprezintă următoarea generație a domeniului calculatoarelor.

Gigantul american a anunțat că dispozitivul HoloLens va putea fi utilizat cu ajutorul sistemului de operare Windows 10.

„Până acum, ne-am cufundat în lumea tehnologiei”, a declarat Alex Kipman, din partea Microsoft, la un eveniment de presă din sediul firmei din statul Washington. „Dar dacă am putea lua tehnologia și să o cufundăm în lumea noastră?”.

Windows Holograph creează imagini tridimensionale în lumea reală, iar persoanele ce poartă setul de ochelari pot manipula obiectele virtuale.

Kipman a spus că a invitat inovatorii din domeniul realității virtuale, incluzându-i pe cei de la Oculus VR, pentru a explora posibilitățile de adaptare la diverse aplicații ale ochelarilor.

„Hologramele ar putea face parte din viața noastră de zi cu zi”, a mai spus Kipman.

Directorul executiv Satya Nadella a descris HoloLens și Windows 10 ca fiind o experiență „uimitoare” ce va deschide un nou tip de interacțiune cu lumea calculatoarelor.

„Ziua de astăzi este o zi mare pentru Windows”, a spus Nadella în timp ce Microsoft făcea o demonstrație a ultimului sistem de operare la sediul din Redmond, Washington.

Forrester Research, companie ce urmărește îndeaproape trendurile industriei, prezice că lumea computerelor cu realitate „amestecată” va prinde până în anul 2020 și va include giganții Google și Apple.

Este probabil ca milioane de oameni să cumpere HoloLens până la finalul anului următor, mai ales dacă Microsoft ia în vizor industria de entertainment, în mod special cea a jocurilor video, conform Forrester.

„Dacă va avea succes, HoloLens va extinde modul în care oamenii interacționează cu mașinăriile, la fel cum interfața pe bază de mouse a făcut-o în anii ’90 și interfațele touch au făcut-o odată cu introducerea iPhone-ului în 2007”, a declarat analistul Forrester James McQuivey.

De asemenea, HoloLens are potențialul de a îmbunătăți în mod radical modul în care operează firmele atunci când vine vorba de colaborări la distanță, training pentru angajați și locurile de muncă ce presupun activități în afara biroului, a mai completat analistul Forrester J.P. Gownder.

Microsoft HoloLens – Transform your world with holograms

articol preluat de pe http://www.scienceworld.ro/

„Se numeşte capitalism şi suntem mândri de asta”, spune şeful Google despre ocolirea unor impozite în valoare de sute de milioane de dolari

/0 Comentarii/în /de /1.189 vizite

de Elena Dumitru – adevarul.ro

Eric Schmidt, preşedintele Google, a declarat că este „foarte mândru” de sistemul folosit de companie pentru a evita plata unor impozite în valoare de sute de milioane de dolari.

Comentariile lui Schmidt riscă să stârnească şi mai multă indignare faţă de practicile folosite de companie, după ce s-a aflat faptul că Google a trimis aproape 10 miliarde de dolari în Bermuda pentru a evita plata impozitelor în statele în care are operaţiuni.

„Plătim multe taxe. Le plătim legal, în modalităţile stabilite de lege. Sunt foarte mândru de structura pe care am organizat-o. Am făcut acest lucru bazându-ne pe stimulentele pe care ni le-au oferit guvernele pentru a desfăşura operaţiuni în statele lor”, a declarat Schmidt pentru Bloomberg.

„Se numeşte capitalism. Suntem capitalişti mândri. Nu am vreun dubiu legat de asta”, a adăugat preşedintele Google.

„Poate că este capitalism, dar cu siguranţă nu este treaba guvernului să încurajeze asta”, a declarat în replică Vince Cable, ministrul Economiei din Marea Britanie, pentru cotidianul „The Telegraph”.

Practica utilizată de Google pentru a-şi diminua nivelul de impozitare nu este unică. Multe dintre marile companii, printre care Amazon şi Microsoft, au folosit astfel de tehnici.

Decizia de a declara sediul companiei în Luxemburg a permis celor de la Amazon să nu plătească guvernelor europene şi celui american taxe şi impozite în valoare de sute de milioane de dolari.

Compania Amazon profită de rata mică de impozitare pentru corporaţii din Luxemburg şi-şi redirecţionează toate vânzările şi tranzacţiile prin punctele de lucru din statul considerat încă de mulţi paradis fiscal.

Politicienii din tot mai multe state au demarat campanii agresive împotriva acestor practici ale multinaţionalelor.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Cum arată și ce pot face ochelarii holografici „revoluționari”, creați de Microsoft și NASA – video

/0 Comentarii/în /de /1.289 vizite

independent.md

Firma Microsoft a lansat un nou model de ochelari holografici, Windows HoloLens, care combină mai multe tehnologii și permit utilizatorului să se miște într-o realitate alternativă, în care are în preajmă transpunerea în 3D a unor imagini generate pe computer.

Această tehnologie catalogată drept „revoluționară” de Satya Nadella, directorul general de la Microsoft, va putea fi folosită pe toate terminalele care dispun de programul Windows 10.

Noul produs, la a cărui dezvoltare a contribuit și agenția spațială a SUA (NASA), utilizează numeroși senzori, de direcție și orientare, cu ajutorul cărora experiența este interactivă. Spre deosebire de căștile creatoare de realitate virtuală, utilizatorul de Windows HoloLens poate interacționa direct cu hologramele, pe care le poate manipula cu ajutorul butoanelor care apar în fața lui.

Ochelarii care funcționează fără cablu sunt destinați atât specialiștilor, cât și publicului larg.

articol preluat de pe http://independent.md/

Dosarul Microsoft și Moștenitorii Securității. Filiera ”Omului din Elveția”

/0 Comentarii/în , /de /1.871 vizite
Daniel Befu

Comerțul exterior a fost principala sursă de venit a Securității în regimul comunist, dar și a familiei Ceaușescu. Nu e deloc întâmplător că membri ai fostelor ICE (Intrepredinderi de Comerț Exterior) se numără printre primii milionari post-decembriști, unii mai vizibili și notorii, alții mai puțin cunoscuți publicului larg. Un nume din a doua categorie – a celor ceva mai feriți – îl regăsim și în Afacerea Microsoft. Iar conexiunile lui și afacerile cu statul de după 1990 sunt impresionante. Despre cine e vorba?

ceausescu-microfost

Pentru început, câteva paragrafe din referatul DNA:

“S.C. IBM România SRL, cu acordul MEC,  a concesionat toate drepturile către S.C. Forte Company SRL, societate reprezentată prin director Cristian Constantinescu şi Gabriela ………… Contractul a fost încheiat la data de 24.11.2002 şi este înregistrat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării sub nr. 12272/25.11.2002.

La data de 23.12.2003 S.C. Siveco România S.A. a încheiat cu S.C. Forte Company SRL, cu acordul MECT  contractul de cesiune având ca obiect drepturile ce-i reveneau firmei Siveco în temeiul condiţiilor specifice prevăzute în Secţiunea 5 şi Anexa generală nr. 1 din contract.

Tot la data de 23.12.2003 S.C. IBM România SRL reprezentată prin director general Vladimir Aninoiu a încheiat cu S.C. Forte Company, cu acordul MECT contractul de cesiune având ca obiect drepturile ce-i reveneau firmei Siveco în temeiul Condiţiilor specifice prevăzute în Secţiunea 3, Anexa generală 1 din Contract”.

În fragmentele de mai sus ale procurorilor se repetă de trei ori numele societății SC Forte Company SRL, care se interpune, ca o extra verigă, între furnizorii de software și beneficiar -Ministerul Educației.

În doi ani, precum Pipăruș Petru…

Vedem cum atât sucursala românească a IBM, cât și Siveco, își cedează drepturile câștigate prin contractele cu statul, și profiturile aferente, către conturile Forte Company SRL. Analizând cifrele de afaceri ale Forte Company SRL din anii anteriori interpunerii ca intermediar în contractele cu statul, observăm că în 2001 afacerile SRL-ului au fost de 17.401.536 lei, explodând în 2002 până la 67.074.098 lei, respectiv 56.563.000 lei în 2003, deci o creștere de aproape 400%, respectiv 300% față de anul de referință 2001.

Cine sunt personajele “forte” la nivelul acelor ani, 2002-2003, când s-au petrecut evenimentele? Indiciile duc către unul dintre personajele cheie din fostul comerț exterior al statului român în perioada comunistă. Astfel, din acționariatul acestei companii făceau parte, în acea perioadă, Costantinescu Cristian Eugen 41,2694 %, Yeh Chin Nan 27,2564 %, Caspruf Gheorghe Florin 20,2452 %,  Mihu Traian 5,4532 %, Costică Marian 2,4984 %, Crupă Gheorghe  2,4984 % și  Toma Traian  0,7790 %.

Offshore activ pe partea de operațiuni financiare ale Securității, în regimul Ceaușescu

Al treilea acționar ca mărime din Forte Company SRL, Gheorghe Florin Caspruf e menționat în compania elvețiană TRAWE SA, cu sediul în Geneva. Compania TRAWE SA a fost înființată 28.12.1976, fiind unul dintre vehiculele prin care compania de stat ICE TERRA SA făcea comerț extern cu produse ale economiei socialiste.

În același timp, compania elvețiană TRAWE SA este pomenită, conform Adevărul, și în raportul întocmit în 1990 de către o echipă de detectivi canadieni care au început să investigheze în 1990, la comanda Ministerului Justiției, pistele spre averea ascunsă a lui Nicolae Ceaușescu.

Celebrul ofițer defectat Liviu Turcu (ex-șef al serviciului operativ al DIE/CIE pentru SUA/Canada si sef al serviciului Europa de Vest, grupul de spatii Germania, Austria, Elvetia), pomenește în cartea “Ceauşescu and the Securitate: Coercion and Dissent in Romania, 1965-1989”, de compania elvețiană TRAWE SA ca fiind o societate comercială sub acoperire a fostei Securităţi. Ziarul Adevărul preciza într-un articol din 2006, că urmare a anchetei investigatorilor canadieni, în 1990  autorităţile române au cerut Oficiului Federal de Justiţie din Berna să blocheze conturile unora din administratorii TRAWE SA, suspectaţi că ar fi “ciupit” din banii lui Ceauşescu ().

ICE TERRA SA funcționa după modelul mai mediatizatei ICE DUNĂREA, care își derula operațiunile comerciale cu partenerii externi prin offshore-ul Crescent Commercial and Maritime LTD.  De altfel, ofițerul Liviu Turcu menționează ICE TERRA SA alături de TRAWE SA, într-o listă de mai multe companii care colectau bani pentru securitate. Cităm un articol semnat de Liviu Turcu, publicat în Jurnalul Național, din 26 noiembrie 2009:  “În afara comisioanelor plătite ca addendumuri confidenţiale la contractele “normale” de import-export şi care au constituit cea mai mare pondere ca volum, au mai fost obţinute comisioane confidenţiale rezultate din tranzacţii comerciale cu mărfuri neromâneşti pe piaţa internaţională. În aceste operaţiuni au fost folosite drept acoperire întreprinderi precum ICE TERRA, ICE DELTA, ICE CARPAȚI, ICE ROMTEHNICA, TRAWE şi într-o oarecare măsură ICE DUNĂREA”. (vezi și aici).

În unul din caietele CNSAS din 2011, cercetătorii prezintă modul cum opera TRAWE SA:

„«Deutsche Extrakt Kaffe», propunea ofiţerilor din U.M. 0625/C.P. o operaţiune bazată pe faptul că I.C.E. «Mercur» beneficia de un preţ preferenţial (85 dolari FOB Anvers per carton) pentru ţigările «Kent». Contractul I.C.E. «Mercur» prevedea un import de 70.000 cartoane/an, însă Ministerul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale estima că necesarul pieţei interne se cifra la 30-40.000 de cartoane. Ca urmare, a aprobat ca diferenţa să fie reexportată în Olanda prin societatea mixtă româno-elveţiană «Trawe S.A» – Geneva, la un preţ de cca 104 dolari cartonul. Din realizarea acestei operaţiuni, prin re-exportarea a 40.000 cartoane, I.C.E. «Mercur» a realizat un beneficiu net de 8 dolari per carton (320.000 dolari), iar societatea mixtă «Trawe S.A.», 3 dolari per carton, din care 50% (60.000 dolari) revenea părţii române. În plus, sursa „Penu» a obţinut de la cumpărătorul olandez, pentru serviciile sale de intermediere, 3 dolari per carton (respectiv 120.000 dolari)48, sumă care a fost virată în contul tranzitoriu de la B.R.C.E. nr. 47214338-300-6/CP/DEP 46.

În volumul “Major Business Organisations of Eastern Europe and the Commonwealth of Independent States 1991/92”, al editurii Springer Publishing Company, firma TRAWE SA e prezentată ca un joint venture al societății TERRA SA (fosta ICE TERRA SA, înființată în 1969). Mai mult, Caspruf Gheorghe Florin apare ca ocupant al poziției de director general al “Terra SA”.

Într-o investigație din Evz, din cadrul serialului CUPOLA, a jurnalistului de investigații Mihai Munteanu (care a studiat traseul postdecembrist al ofițerilor din servicii), aflăm că ICE TERRA SA se ocupa în comunism cu traficul de armament.

TRAWE SA se bucura de o atenție specială din partea lui Ceaușescu

În regimul comunist Securitatea a operat cu o multitudine de firme paravan tip offshore, însă TRAWE SA trebuie să fi fost unul dintre instrumentele importante pentru fluxul banilor regimului Ceaușescu, din moment ce în conducerea offshore-ului elvețian găsim două nume grele. Astfel, din acționariatul și echipa de administratori ai Trawe SA, au făcut parte Alain Winkelman (preşedinte), Helmuth Bohunowsky (delegat al sucursalei austriece a TRAWE SA), Ibrahim Salek, Theodore Brendle, Dan Andrei, Cornel Petroşanu, Jenel Matei, Nicolae Manole, Dumitru Filipescu, Florin Emanoil, Gilbert Kirschmann, Christian Jacquemoud șiGheorghe Florin Caspruf.

Dan Andrei este nepotul fostului ministru de externe comunist Ștefan Andrei și ulterior vicepremier în ultimii ani ai regimului Ceaușescu. Iată ce declara Ștefan Andrei, într-un interviu din 2007 referitor la prezența fiului său în offshore-ul elvețian TRAWE SA: “Nepotul meu nu avea nicio putere, erau acționari străini. S-a băgat pentru că era la TERRA și TERRA a deschis această firmă aici. N-am avut legaturi cu el acolo” (aici).

Un alt nume la fel de important prezent în TRAWE SA este cel la lui Jenel Matei, nepotul lui Marin Ceaușescu, fratele dictatorului Nicolae Ceaușescu (aici). Devenit cetățean austriac, Jenel Matei a renunțat la cetățenia română în 2004, decretul fiind semnat de premierul Adrian Năstase.

În această companie selectă de personaje, îl găsim în registrul companiilor din Elveția și pe Caspruf Gheorghe Florin ca având rolul de delegat al TRAWE SA în intervalul septembrie 1993-29 decembrie 2003. Asta înseamnă că Gheorghe Florin Caspruf  a activat concomitent atât în offshore-ul elvețian, folosit de securitatea lui Nicolae Ceaușescu pentru operațiuni de colectare de valută, cât și ca acționar în firma Forte Company SRL, care s-a interpus în trei rânduri, 2002-2003 în cadrul contractelor IT semnate de IBM și SIVECO cu Guvernului Năstase.

De precizat că în tipografia Terra Part SA, unde acționari majoritari sunt membrii familiei Caspruf, apar în iunie 2006 printre acționarii minoritari următoarele trei nume:

Pe poziția 76. 109 Andrei Dan 171 171 0,0093 (similitudine de nume cu nepotul nomenclaturistului Ștefan Andrei)

Pe poziția 5. 9 Manole Nicolae 402 402 0,0217 (director al TERRA S.A., adjunctul lui Caspruf, prezent și el în TRAWE S.A.)

Interesant e și că TRAWE SA, offshore comunist înființat pentru a produce bani pentru Securitate, a rezistat 14 ani după momentul Revoluției, trăgându-i-se oblonul de-abia în 29.12.2003. La operațiunile de lichidare a firmei elvețiene cu acțiuni la purtător și capital social de 500.000 CHF, au participat atât Dan Andrei (nepotul lui Ștefan Andrei), cât și Gheorghe Florin Caspruf (la câteva zile după interpunerea firmei în care era acționar, în al treilea contract pe IT cu Guvernul României).

Legătura dintre Forte Company și Felix Telecom SA, altă firmă legată de structurile Securității și cu contracte de la Guvern

În Forte Company SA, al cărei nume e pomenit în trei rânduri în Dosarul Microsoft, alături de Caspruf Gheorghe Florin mai apare ca acționar minoritar și Traian Mihu, directorul tehnic al ICE FELIX SA înainte de 89. Traian Mihu apare și ca acționar minoritar și director în SC Felix Telecom SA, o altă companie abonată la contracte pe partea de IT în valoare de zeci de milioane de euro cu instituțiile statului român (în special cu cele din siguranța națională). Conform EVZ, Traian Mihu și Gheorghe Florin Caspruf s-au cunoscut în biroul multimilionarului postdecembrist George Păunescu (în comunism director în Ministerul Comerțului Exterior), au lucrat împreuă în cadrul operațiunilor AVS, unul reprezentând ICE FELIX, iar celălalt ICE TERRA.

La origini, Felix Telecom SA  (întocmai ca și Forte Company SA) a avut printre fondatori ICE FELIX SA cu 25% și ICE TERRA SA cu 5% (adică exact compania pomenită de Liviu Turcu, ofițerul DIE/CIE defectat în 1989 ca fiind folosită în schemele de strângere de valută ale Securității), companie condusă de Gheorghe Florin Caspruf și preluată de acesta după 1989. Ulterior Felix Telecom a trecut în proprietatea Telrad Israel, apoi Mares Overseas (Belize) și Zostex Enterprises Ltd (Cipru).

De la căsuța poștală din Cipru, firma Felix Telecom a fost cumpărată de fostul general în rezervă Teodor Ileş, fost ofiţer DIE /CIE/SIE, unul dintre ofiţerii CIE implicaţi în operaţiunile AVS (Aport Valutar Special, care avea jobul de acoperire “diplomat în Elveția”). Ileș a fost partener de afaceri cu un avocat din Tel Aviv care a creat o reţea transfrontalieră de spălare de bani și cu un traficant de arme israelian, suspectat de apartenenţă la Mossad, a echipat armata unui dictator sud-american, conform unei anchete a EVZ din seria Cupola.

Felix Telecom, al cărei cofondator a fost și Gheorghe Florin Caspruf (prin TERRA SA), a încheiat din 2007 până în prezent contracte în valoare de 182,6 milioane lei cu următoarele instituții ale statului român:

Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare (12.932.080 lei, respectiv 2.057.902 lei, contracte din 2013); Serviciul de Telecomunicatii Speciale – Unitatea Militara 0572 Bucuresti (3.593.705 lei, respectiv 2.450.000 lei, contracte din 2013); Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (1.700.000 lei, contract din 2013); U.M. 0894 Bucuresti (1.437.902 lei- contract din 2009); Ministerul Finantelor Publice (21.836.065 lei fără TVA- contract din 2010); HIDROELECTRICA SA (671.606 lei- contract din 2010); ASOCIATIA MANUFUTURE ROMANIA (91.875 lei, respectiv 1.438.134 lei- contracte din 2010); SERVICIUL DE TELECOMUNICATII SPECIALE – UNITATEA MILITARA 0201 (1.021.554 lei, respectiv 141.908 lei- contracte din 2007); U.M.0296 BUCURESTI (1.606.189 lei- contract din 2010); U.M.0296 BUCURESTI (1.400.231 lei- contract din 2008); SERVICIUL DE TELECOMUNICATII SPECIALE – UNITATEA MILITARA 0201 (76.956 lei, respectiv 202.301 lei- contracte din 2008); Ministerul Finantelor Publice ( 3.515.436 euro, aproximativ 13.000.000 lei fără TVA, respectiv 81.000 lei – contracte din 2007); Ministerul Administratiei si Internelor – G.A.I.I.C.I. (167.758 lei- contract din 2009); Ministerul Finantelor Publice (9.665.387 lei fără TVA – contract din 2009); Ministerul Finantelor Publice (15.260.604 lei fără TVA- lei fără TVA – contract din 2008); Institutul pentru Tehnologii Avansate (192.387 lei- contract din 2007); U.M.0296 BUCURESTI (208.000 lei- contract din 2009); U.M.0296 BUCURESTI (2.959.202 lei, respectiv 13.889.195 lei- contracte din 2008); Serviciul de Telecomunicatii Speciale – U.M. 0319 Bucuresti (156.615 lei- contract din 2008); UM 0929 Bucuresti (764.213 lei- contract din 2008); U.M.0296 BUCURESTI (1.867.790 lei, 2.700.000 lei, 197.167 lei, respectiv 477.494 lei- contracte din 2008); CAMERA DEPUTATILOR (280.411 lei- contract din 2008); Inspecția Muncii (908.146 lei- contract din 2008); U.M.0296 BUCURESTI (5.962.866 lei, respectiv 13.312.728 lei- contracte din 2007); UNITATEA MILITARA 0461 BUCURESTI (1.511.300 lei- contract din 2010); CONSILIUL CONCURENTEI (429.999 lei- contract din 2009); COMPANIA NATIONALA ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE SA CONSTANTA (345.500 lei- contract din 2008); OFICIUL PENTRU ADMINISTRAREA SI OPERAREA INFRASTRUCTURII DE COMUNICATII DE DATE ROEDUNET (19.605.680 lei- contract din 2008); Serviciul de Telecomunicatii Speciale – U.M. 0328 BUCURESTI (106.902 lei- contract din 2011); U.M.0296 BUCURESTI (138.668 lei- contract din 2011); UM 0929 Bucuresti (328.018 – contract din 2007); Serviciul de Telecomunicatii Speciale – U.M. 0319 Bucuresti (193.287 lei- contract din 2007); SERVICIUL DE TELECOMUNICATII SPECIALE – UNITATEA MILITARA 0201 (323.942 lei, 142.285 lei, respectiv 11.670 lei- contracte din 2007); Serviciul de Telecomunicatii Speciale – U.M. 0328 BUCURESTI (395.076 lei- contracte din 2007); U.M.0296 BUCURESTI (350.000 lei, respectiv 219.000 lei- contracte din 2010); Serviciul de Telecomunicatii Speciale – U.M. 0328 BUCURESTI (142.858 lei, respectiv 166.382 lei- contracte din 2010); U.M.0296 BUCURESTI (316.111 lei- contract din 2011); Agentia de Administrare a Retelei Nationale de Informatica pentru Educatie si Cercetare (10.320.750 lei, 3.240.000 lei, respectiv 2.480.000 lei- contracte din 2010); AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA (335.200 lei- contract din 2012); INSTITUTUL PENTRU TEHNOLOGII AVANSATE (962.200 lei- contract din 2010); Ministerul Apararii – Unitatea militara 02415 Bucuresti (669.741 lei- contract din 2007); SERVICIUL DE TELECOMUNICATII SPECIALE – UNITATEA MILITARA 0201 (3.699.159 lei- contract din 2007); U.M.0296 BUCURESTI (830.000  lei- contract din 2009); Ministerul Mediului si Padurilor (1.583.805 lei- contract din 2008); U.M.0296 BUCURESTI (593.142 lei- contract din 2008)

Contracte de valoare mai mică a încheiat și cu Ministerul Apararii – Unitatea militara 02415 Bucuresti, UNIVERSITATEA TEHNICA GHEORGHE ASACHI DIN IASI,  Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti, MUNICIPIUL BUCURESTI, INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA BUCURESTI, Ministerul Administratiei si Internelor – Directia Generala Anticoruptie, UNITATEA MILITARA 0232 BUCURESTI, SERVICIUL DE INFORMATII EXTERNE.

Caspruf, asociat cu încă o ICE, care a produs o pagubă de 100 milioane de dolari

Caspruf Gheorghe Florin mai apare ca fondator în firma ISOCAS CONTRANSIMEX — S.A., Giurgiu, alături de Alfons Irinescu, un personaj pestriț. Acesta a fost director al unei alte societăți comuniste de comerț exterior, CONTRASIMEX SA. În 1999, Alfons Ionescu a devenit coleg în CA-ul și acționariatul CONTRASIMEX SA cu Ovidiu Mușetescu, ulterior devenit ulterior președinte al APAPS.

Începând cu 1992, Alfons Irinescu, în calitate de director al companiei CONTRASIMEX SA, a luat un împrumut de 93,5  milioane de dolari, garantat de Guvern, din care, în cei 12 ani care au urmat, n-a returnat decât o mică fracție, restul creditului fiind plătit din buzunarele românilor. Dosarele în justiție ale lui Alfons Ionescu urmare a pagubei de 100 milioane de dolari s-au soldat cu NUP, deși banii din creditul respectiv s-au scurs către personaje dubioase, gen Genică Boerică, conform investigațiilor de presă ale vremii. În 1998-19999 Alfons Ionescu a negociat în favoarea sa eșalonearea plății creditului restant al CONTRASIMEX SA cu Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană, pe vremea când cel din urmă era secretar de stat în Ministerul Finanțelor.  CONTRASIMEX SA a fost și sponsor al PD-ului în 2004.

Alfons Ionescu mai apare și ca asociat, în firma CONTRASIMEX 2000 SRL, alături de fostul secretar de stat din MT, Alexandru Bunea. Partenerul de afaceri și contabilul lui Fathi Taher, Bunea a fost cercetat în Dosarul Flota și în Dosarul  FNA-Banca Agricolă, alături de  Sorin Ovidiu Vintu, și a fost asociat în European Imobiliar Developers cu cu Gigi Becali si Gabriela Crainiceanu, fosta șefă de cabinet a demnitarului PSD, Viorel Hrebenciuc , conform Rise Project.

Bunea  are puzderie de contracte cu statul român, dar, prin intermediul fiicei sale, are legături cu spionajul la nivel înalt din Egipt. Astfel, o investigație a Rise Project dezvăluia că unul din oamenii de încredere ai lui Hosni Mubarak, fostul ofițer de informații Husein Salem, “tatăl” stațiunii egiptene Sharm El Sheikh, fost ofițer egiptean de informații, a construit, prin intermediul unui offshore din Insulele Virgine Britanice (Jolie Ville Hotels and Real Estate Ltd) mallul Jollie Ville  din Pipera, amplasat în apropierea Grădinii Zoologice București.  Ofițerul egiptean de informații a cumpărat la începutul anilor 2000 terenul de la Paula Raluca Bunea,  fiica lui Alexandru Bunea și de la o parteneră de afaceri a lui Bunea și a fiicei sale. De altfel  Paula Bunea e cea care, conform Rise Project s-a ocupat și de obținerea autorizațiilor de construcție pentru mall-ul din Pipera.  În 2004, la inaugurarea mall-ului Jollie Ville, au participat premierul Adrian Năstase și ministrul de externe  Mircea Geoană.

Preluarea Forte Company de către Siemens

În 2005 Forte Company SA a fost preluată de către grupul Siemens, iar Gheorghe Florin Caspruf a fost schimbat imediat din funcția de administrator. Rebotezată Forte Business Services SRL, compania a mai câștigat după 2007 câteva contracte cu statul:

- CN Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti SA (1.043.092 lei – contract din 2008)

- AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA (3.748.500 lei – contract din 2008, câștigat în asociere cu IBM România)

-Ministerul Finantelor Publice (5.261.709 lei- contract din 2007)

-AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA (117.984 lei- contract din 2009)

-Ministerul Finanțelor Publice (14.696.525 lei, câștigat în asociere cu Bull Romania SRL- contract din 2008)

-Ministerul Finanțelor Publice (3.817.194 lei, câștigat în asociere cu Romsoft SRL- contract din 2008)

De asemenea, anterior implementării sistemului SEAP, Forte Company a derulat și contracte cu Ministerul Justiției- Administrația Națională a Penitenciarelor. Asta exceptând contractele cu Guvernul, unde s-a interpus între producători și beneficiar, precum și contractele pe care nu le cunoaștem.

Atâtea sforării, pe degeaba?

În ciuda activității intense cu statul și a preluării de către concernul Siemens, Forte Company a avut o activitate economică păguboasă pentru acționarii ei (cel puțin în acte), dacă analizăm datele la care am avut acces, din intervalul 1999-2008. Astfel, la o cifră de afaceri cumulată de 736 milioane RON, în 8 ani profitul a fost zero, doar în trei ani firma a fost pe profit (cumulat e aproximativ 850.000 euro), iar într-un an a înregistrat pierderi de 1.,8 milioane euro. Deci per total, după un amar de 10 ani de strădanii, acționarii companiei au reușit ca din activitatea economică susținută și continuă, să iasă la momentul tragerii liniei, cu pierderi de 1 milion de euro.

Elena Udrea și Afacerea Microsoft. Legăturile: Clitemnestra, Niro, Khalil, Boștină și Asociații

/0 Comentarii/în , /de /1.727 vizite

Daniel Befu

În care se arată că legăturile dintre Elena Udrea și personajele din Afacerea Microsoft nu au fost doar prin intermediul fostului soț, Dorin Cocoș. Actualul candidat la președinție cunoștea direct și a avut legături personale cu unele dintre acestea. Și se mai arată cum Ministerul Turismului (condus în 2009 de Elena Udrea) a încheiat un contract cadru de reprezentare juridică după o licitație în care ambii (și singurii) competitori aveau legături cu afacerile familiei Cocoș. Dar și cu Dinu Pescariu.

***

udrea-microsoft-colaj

Înainte ca numele să fie purtat de o sfântă a creștinătății, Elena a fost soția lui Menelau și apoi a lui Paris, motiv suficient pentru a porni războiul Troiei. Elena acelor vremuri a avut o cumnată la fel de celebră, Clitemnestra, soția lui Agamemnon, fratele lui Menelau. La mii de ani de atunci, o altă Elenă, mult mai cunoscută românilor, afirma (în aprilie 2013, aici) că ”nu știe cine e Clitemnestra”. Evident, că nu se referea la Clitemnestra lui Agamemnon (că nu se așteaptă cineva ca Elena Udrea să cunoască istorie antică), ci la Clitemnestra Volschi (fostă Gâdea). Om de afaceri și consilier local de București (din partea PSD), Clitemnestra Volschi a scăpat în mod ciudat de urmărirea penală după ce, în 2005, a prezidat o ședință de consiliu în care a fost adoptat planul urbanistic de detaliu (PUD) pentru propriul proiect imobiliar (Central Residential Park).

Documentele o contrazic însă pe Elena Udrea. Clitemnestra Volschi a reprezentat o firmă în care Elena Udrea a fost acționară (personal, nu prin soțul ei), iar actele consemnează o ședință în care cele două au lucrat cot la cot. Iar legăturile merg mai departe.

Elena Udrea și offshore-urile din Afacerea Microsoft

SRL-ul New Global Investments a fost înființat în vara anului 2006, și i-a avut ca fondatori pe Elena Udrea (25%), Dorin Cocoș (25%) și NIRO 95 Impex (50%, firmă controlată de Nicolae Dumitru – Niro). Conform mențiunilor din Monitorul Oficial, la ședința din 16 august 2006 a firmei New Global Investments SRL, Elena Udrea și Clitemnestra apar pomenite una după cealaltă: “Cu unanimitate de voturi, președinte de ședință este numită d-na Udrea Elena Gabriela și secretar de sedință este numită d-na Volschi Clitemnestra”. În același an, 2006, găsim o tranzacție în care offshore-ul Running Total Group LTD (controlată tot de Nicolae Dumitru – Niro) este reprezentat de Clitemnestra Volschi (Gâdea). Această firmă, Running Total Group LTD apare în rechizitoriul procurorilor DNA , ca fiind unul din vehiculele prin care s-ar fi mediat șpaga de la Fujitsu Siemens GMBH Austria, către destinatarul Nicolae Dumitru – Niro.

Practic, prin New Global Investments, Elena Udrea are o legătură directă atât cu Nicolae Dumitru – Niro, cât și cu Clitemnsestra Volschi, ambii implicați în offshore-urile menționate de DNA în Afacerea Microsoft.

Elena Udrea, prietenă cu Khalil Abi Chanine

O altă companie offshore implicată în transferul șpăgilor, Meneldil Associated SA, apare ca fiind reprezentată în diverse tranzacții de milionarul de origine libaneză Khalil Abi Chahine. La nunta acestuia ținută la hotelul Hilton din Capitală, Elena Udrea și Dorin Cocoș au participat în calitate de invitați. Mai mult, Elena Udrea a recunoscut într-un interviu acordat la începul lui 2013, acordat suprasemnatului, că este prietenă cu Khalil Abi Chahine. Chahine este de altfel finul lui Nicolae Dumitru, fostul partener de afaceri al Elenei Udrea.

Elena Udrea și împrumuturile de la Dinu Pescariu

Când Elena Udrea a preluat portofoliul Turismului a trecut în declarația de avere o datorie de 200.000 lei către Dinu Pescariu, personaj al cărui nume apare în Afacerea Microsoft ca fiind intermediar al șpăgilor. De asemenea, acesta apare în rechizitoriul procurorilor ca fiind cel care colecta partea lui Dorin Cocoș. Ulterior, în declarația de avere a Elenei Udrea apărea menționată o datorie de 500.000 euro pe care Dorin Cocoș, soțul ei, o avea către Dinu Pescariu. Iată ce declara martorul din referatului DNA:  ”Iar diferenţa de circa 9.000.000 euro  va fi transferată către Dinu Pescariu. Din această sumă urma ca Dinu Pescariu să-i dea lui Dorin Cocoş suma convenită între ei”.

Martorul plasează în timp dialogul ca fiind purtat în anul 2009, iar datoria Elenei Udrea către Dinu Pescariu nu apare în declarația de avere din 16 decembrie 2008, ci e menționată întâia oară de-abia în declarația de avere din 15.06.2009, deci după 6 luni petrecute ca ministru în Guvernul Boc I. Elena Udrea a menționat în declarația de avere că respectivul împrumut de la Pescariu ar fi fost contractat în 2008, însă la arhiva de garanții mobiliare nu se regăsește nicio mețiune privitoare la vreun debit al Elenei Udrea față de Dinu Pescariu.

I-am solicitat Elenei Udrea să explice dacă banii au fost împrumutați prin notariat sau în alt mod? De pildă un împrumut ca “între prieteni”, luat prin semnătură privată și fără dată certă, poate lăsa loc de interpretări privind momentul la care a avut loc (înainte sau după Afacerea Microsoft). Elena Udrea, pentru România Curată: “Cum nu am făcut eu împrumutul, nu știu. Dar dacă l-am declarat public înseamnă că nu a avut nimeni niciun motiv să ascundă ceva” (!?).

Elena Udrea și avocatul Ministerului Turismului și al lui Dinu Pescariu

Numele avocatului Doru Boștină și firmele lui de avocatură (cea din România și un offshore înregistrat în Cipru) apar în Afacerea Microsoft ca vehicul de transfer al unor sume de 1,8 milioane de euro, respectiv 700.000 de euro, către ministrul Comunicațiilor, Gabriel Sandu. Gabriel Sandu, Gheorghe Ștefan – Pinalti, Dorin Cocoș, respectiv Șerban Tănăsescu, apar în referatul procurorilor ca făcând parte dintr-un trio de influențatori ai deciziilor guvernamentale, conform declarațiilor din referatul DNA. Firma de avocatură a lui Boștină a reprezentat, printre altele, și Ministerul Turismului în mandatul Elenei Udrea. Iar ”competitor” la licitație a fost o firmă de avocatură care avea ca și clienți societățile comerciale ale lui Dorin Cocoș.

”Prin contractul încheiat între societatea civilă de avocaţi „Boştină şi Asociaţii” şi Bell Communications Ltd, urma ca această societate să ne plătească în tranşe un onorariu de succes de 1.800.000 dolari. Am înţeles de la el că această firmă Bell Communications Ltd, fără a-mi da prea multe amănunte,  prin această firmă se făceau plăţi către oficialii români, însă la vremea respectivă nu mi-a menţionat niciun nume de oficial român.

A mai menţionat faptul că dorea ca acest onorariu de succes pe care noi urma să-l încasăm să fie împărţit între societatea noastră şi el personal, nemenţionând o proporţie anume, ci menţionând cuvântul „frăţeşte”, eu înţelegând  prin aceasta „50% – 50%”.

(…)

”În acest context, pe măsură ce transferam bani din contul din Cipru al Boștină & Associates Limited în contul „Boştină şi Asociaţii” SPRL îi remiteam în cash domnului Șerban Tănăsescu cu ocazia întâlnirilor avute cu acesta. La fiecare dintre aceste întâlniri, când îşi primea banii, mă asigura că problemele vor fi rezolvate şi că a discutat şi cu domnul Gabriel Sandu, care îl asigura la rândul lui de rezolvarea problemelor.”

Declarație din Dosarul Microsoft; prin corelarea informațiilor, Emilia Șercan (vezi aici) îl identifică pe Doru Boștină ca fiind autorul declarației

Ca o coincidență (?), la nivelul anului 2009, societatea de avocatură a lui Boștină a câștigat un contract cadru de reprezentare juridică cu Ministerul Turismului, condus de soția lui Dorin Cocoș, Elena Udrea. Interesantă este însă procedura de atribuire a contractului, verificată la un moment dat de Camera Deputaților:

“Analizând documentele puse la dispoziţia Comisiei de către Ministerul Turismului care fac parte din dosarul de achiziţie publică, Comisia a constatat faptul că au existat două oferte, respectiv cea a cabinetului de Avocatură Adina Serenela Manole înregistrată la Ministerului Turismului cu nr. 707 din data 18.05.2009, ora 16.25 şi oferta Casei de Avocatura Boştină şi Asociaţii SPRL, care nu a fost înregistrată la Ministerul Turismului. A fost declarată câştigătoare oferta Casei de Avocatura Boştină şi Asociaţii SPRL”.

Ce n-au descoperit însă deputații este că numele competitoarei lui Boștină, Manole Serenela Adina, apare în 15.01.2004 și ca fiind cea care a redactat actele adiționale în firma Centrul de Evaluare Medicală și Testare a Forței de Muncă S.A., în care asociat era Dorin Cocoș, dar și actele adiționale din 14.07.2003, când asociat era Victor Cocoș (tatăl lui Dorin Cocoș). Manole Adina Sereneal apare și în 7.10.2003  ca avocat care a redactat actele adiționale ale firmei Centrul de Asistență Medicală S.A., în care asociat era Dorin Cocoș. Avocata mai apare, de asemenea și în 28.07.2003  în firma Telemedica SA, unde asociat era și Dorin Cocoș. Ea apare și ca redactantă a actelor din 14.07.2003 ale firmei Centrul de Expertiză Medicală a Forței de Muncă S.A., unde acționari erau la acel moment Anca Dinu și Dorin Cocoș.

Aceeași avocată apare și în datele de 7.07.2003 și 15.04.2003  ca fiind cea care a redactat actele firmei Elan Group S.R.L., din acționariatul căreia făceau parte la acel moment Elena Gabriela Udrea și Dorin Cocoș. Manole Serenela Adina s-a ocupat în 15.04.2003 și de actele firmei Trei Cocoși – Complex International SRL, momentul la care din acționariat făcea parte sora lui Dorin Cocoș, Anca Dinu. Numele avocatei Manole Serenela Adina mai apare menționat și ca apărător al lui Bogdan Tonolla în legătură cu restituirea unor proprietăți ale lui Maximilian Tonolla la Parcul Circului, terenuri care ulterior au ajuns, conform articolelor din presă, la Gheorghe Stelian, cel care i-a vândut Elenei Udrea terenul din strada Frederic Chopin, unde familia Udrea-Cocoș a construit un bloc de lux (detalii aici). De asemenea, numărul de telefon (072254….) al avocatei Adina Serenela Manole îl găsim la EHI Turism SRL, firmă unde asociat a fost Dorin Cocoș și la Limas Group (firmă parteneră cu Anca Dinu, sora lui Cocoș). Iar în 31.01.2005, Manole Adina Serenela redactează actele firmei Euro Hotels Internațional Co SRL, unde asociat și administrator era Dorin Cocoș. Mai mult, numărul de telefon al Serenelei Adina Manole apare și la societatea Clamari Tradin Impex SRL (unde Elena Udrea era asociat iar soțul său director conform JN),  firmă a cărei adresă este: Bd. Averescu Alexandru, Maresal nr. 32-34, Sector 1, adică fosta adresă a Euro Hotels Internațional Co SRL.

O întrebare este cât se poate de legitimă în acest context. Competiția licitației pentru contractul cadru de reprezentare a Ministerului Turismului, din 2009, a fost una reală sau doar una mimată, între două firme de avocatură care prestau pentru aceeași clienți (firmele și grupul de interese din jurul lui Dorin Cocoș)?

Conform propriului site, printre clienții firmei de avocatură Boștină și Asociații se numără numeroase ministere – Comunicațiilor, Economiei și Finanțelor, IMM-urilor, Mediului, Transporturilor, Turismului -, precum și regii publice ori consilii județene. Printre partenerii privați se numără Fujitsu Siemens, dar și… Fundația Dinu Pescariu.

nota redacției: articolul a fost editat și completat de Mihai Goțiu/ foto main: Florin Eșanu/Epoch Times

articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/

Scandalul Microsoft și Rețeaua Truică

/0 Comentarii/în , /de /1.838 vizite

Daniel Befu

”Persoanele implicate în trafic de influenţă şi luare de mită în acest contract sunt Adrian Năstase, prim-ministru în perioada 2000-2004, Alexandru Bittner care intermedia plata mitelor către Adrian Năstase, Remus Truică, şeful Cancelariei primului-ministru, Victor Ponta, şeful Corpului de Control al premierului, Ecaterina Andronescu…”

declarație a unui martor, reținută în referatul DNA legat de Dosarul Microsoft

Dintre toate personajele enumerate de martorul din Dosarul Microsoft, cel al lui Remus Truică a fost cel mai puțin mediatizat în ultimele zile. Cunoscut îndeosebi datorită scandalurilor mondene – unul din divorțurile celebre ale României și o presupusă relație amoroasă cu Patricia Kass – Remus Truică este ignorat oarecum pe nedrept. Cu toate acestea, Remus Truică este unul dintre personajele cheie al istoriei noastre contemporane. Un antrepenor care și-a ratat primele afaceri, dar a prosperat după ce a intrat în anturajul familiei Năstase. A ajuns șeful cancelariei lui Năstase, de unde a fost nevoit să-și dea demisia în urma unui scandal, îl regăsim ulterior drept consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu sau partener de afaceri cu Tal Silberstein – consilier al aceluiași Tăriceanu și consultant al lui Traian Băsescu. Conexiunile lui Truică merg însă mai departe, până la Beny Steinmetz, unul dintre principalii acționari ai Gabriel Resources care vizează aurul de la Roșia Montană și implicat în alte proiecte imobiliare și energetice în România, dar și în scandalul Loteria. Apropierea de PSD, nu o exclude pe cea de celebrul cuplu Udrea-Cocoș. Iar dacă vă întrebați de ce amănuntele mondene au fost mai amplu mediatizate decât cele legate de afacerile lui, o explicația ar putea fi apropierea de numele unor jurnaliști și patroni de presă ca Sorin Roșca Stănescu, Dan Andronic ori Cristian Burci. Cu siguranță, memoriile lui Remus Truică, dacă și le va scrie vreodată, ar putea inspira scenariști și regizori, dar și istoricii României. Până la memorii însă…

Istoria romanțioasă

Povestea lui Remus Truică este una romantică, până la un moment dat. Și-a început afacerile cu un butic (magazin alimentar) care, conform prietenilor, ar fi falimentat însă în 1996, în locul lui deschizând un internet-cafe la parterul vilei familiei prietenei sale (ulterior devenită soția sa), Irina Orțan. Nimic nu anunța vacanțele în Marea Caraibilor, vila pe o insulă tropicală, Saint Martin, iahtul de 7 milioane de euro botezat cu numele soției (IRENA), domeniul nesfârșit de pădure și lac, la țară, lângă Capitală, Ferrari și Aston Martin în garaje și concert aniversar la care printre invitați se afla și un (fost) premier al României. O zi sărbătorită în stilul marilor oligarhi ruși, cu un concert cu Patricia Kaas, care a încasat un onorariu de 80.000 euro, presa de cancan scriind însă că a fost vorba de mai mult decât onorariu. Pe soția sa, Irina, a sărbătorit-o la Nikki Beach pe Coasta de Azur, că nu degeaba are și un apartament de lux la Monte Carlo. Despărțirea a fost una cu scântei, pe o insulă din Marea Caraibilor și cu un proces telenovelă, spre deliciul presei mondene, care nu s-a interesat însă și de bătălia pentru împărțirea de… offshore-uri. Aceasta e latura romanțioasă a ascensiunii și vieții lui Remus Truică. O altă latură e mai greu de urmărit, pentru că e presărată de imposibile nume de offshore-uri și conexiuni politice și economice. Dar nu imposibil, cu atât mai mult cu cât doar cu această latură intrăm în istorie.

“L-am acceptat în cabinetul meu, pentru că era tânăr şi voia să muncească, deşi avea o stare materială solidă, la recomandarea lui Alexandru Bittner”

Adrian Năstase, citat de Gândul, despre începutul carierei lui Remus Truică

Rețeaua Totală: Bittner, Petrache, Jianu, Bejenariu. ”Primul milion de euro”

Din 1999 până în 2002, când a fost numit șef de cabinet al lui Adrian Năstase, Remus Truică a fost asociat și administrator în firma Total Net SRL. Asociații lui la momentul ieșirii din firmă erau: Irina Truică, Nell Cobar Emil, Bittner Alexandru și Petrache Adrian Ionel, iar cenzor Jianu Radu Viorel, ulterior intrat în acționariat. Firma TotalNet SRL a prins numeroase contracte cu Guvernul și instituțiile subordonate (Ministerul Finanţelor Publice, Televiziunea Română, Petrom, Secretariatul General al Guvernului) în perioada în care Truică era șef de cabinet al lui Năstase. Total Net e, de pildă, firma care a instalat echipamentele pentru videoconferințele cu prefecții, ținute de premier. Total Net apare și în Strategia Naţională pentru Implementarea Societăţii Informaţionale, document aprobat prin Hotărâre de Guvern, în decembrie 2002, fiind nominalizată ca firma care a primit licenţă pentru instalarea, operarea şi întreţinerea unor reţele publice pentru comunicaţii de date, conform unui articol din România liberă.

Având atâtea uși deschise pentru contracte cu statul, Total Net a devenit interesantă pentru RDS, care a cumpărat 70% din acțiuni cu 1,5 milioane euro. Nașul cuplului Truică, Eugen Bejinariu (combinator al înstrăinărilor patrimoniului cel mai valoros al statului, personaj lăsat de Adrian Năstase premier al țării preț de câteva zile în 2004) declara pentru România liberă că în urma acestei tranzacții și-ar fi făcut Truică primul milion de euro.

Pe Radu Viorel Jianu (acționar minoritar în Total Net) îl găsim prezent în numeroase firme ce gravitează în jurul lui Dorin Cocoș, inclusiv în celebra Dalli Exim, firma concesionară a parcărilor din centrul Capitalei. Însă numele lui Viorel Jianu apare și în timpul mandatului Elenei Udrea la MDRT, ca ocupant al postului de director responsabil cu investițiile în cadrul Companiei Naționale de Investiții (din subordinea MDRT), iar mai apoi ca director al Departamentului Achiziții Publice din RATB. Apoi Jianu a fost arestat, după ce primise o șpagă de 60.000 pentru favorizarea unei firme la o licitație.

Scandalul Snagov. Și o continuare cu SRS

Remus Truică a fost nevoit să părăsească funcția de șef de cabinet de premierul Adrian Năstase după un scandal de presă legat de modul în care a dobândit în mai 2003, proprietatea a peste două hectare de teren din Pădurea Snagov, suprafață completată cu alte hectare pentru care a cumpărat drepturile litigioase la prețuri derizorii. Astfel un oarecare Mihai Nasta, proprietar de drept al unui teren amplasat în Pădurea Scroviștea, a depus în 2003 o cerere de retrocedare, după care și-a cedat drepturile asupra terenului lui Truică. Solicitarea a fost aprobată cu celeritate, dar nu doar atât. În loc ca parcela să fie repartizată pe raza localităţii Scroviştea, unde era amplasamentul terenului revendicat, aceasta a fost repartizat pe malul lacului, în localitatea Snagov. Ca să se poată schimba amplasamentul terenului, Truică a avut nevoie de semnătura lui Ion Dumitru, directorul Romsilva (care i-a dat-o), dar și de semnăturile prefectului de Ilfov, Teodor Filipescu, şi ale primarul Snagovului, Teodor Biriş, ambii PSD-iști (iar Truică era șeful de cabinet al președintelui PSD).

Ulterior, în 2011, presa a relatat că Remus Truică, împreună cu Sorin Roșca Stănescu, au încercat să obțină alte 22 de hectare din lacul Snagov, cu sprijinul administrației locale. E vorba de o insulă răsărită din aluviunile depozitate ca urmare a decolmatărilor lacului, motiv pentru care Apele Române consideră că insula respectivă face parte tot din suprafața lacului. Consiliul Local Snagov și CJ Ilfov consideră suprafața de teren răsărită dintre ape ca aparținând comunei și vor să o includă, conform EVZ, în noul PUG.

Caracatița off-shore

În iunie 2003 fost înființată și Team Services SRL, care acum are ca acționar unic o altă firmă, Ina Trade Com SRL, în spatele căreia este Irina Truică (fosta soție). La început, din acționariatul firmei au făcut parte Untaru Elena Ruxandra, Mănăilescu Amelia și offshore-ul LANDER REAL ESTATE LTD (adresa: Akara Bldg.,24 de CastroStreet,  Wickhams Cay I, Road Town, Tortola, Ins. Virgine Britanice). În 2005, cele două acționare românce și-au cedat acțiunile către Aparaschivei Cristian Relu, care, în vara lui 2005 le-a transmis mai departe firmei Ina Trade Com SRL, iar Irina Truică a fost numită administrator.

Untaru Elena Ruxandra  apare în firme legate de numele senatorului Gabriel Mutu. Mănăilescu Amelia apare ca parteneră și manager în lanțul de case de amanet Tezaur, alături de Raluca Petcu, cea din urmă fiind tot o asociată a senatorului Gabriel Mutu în domeniul spațiilor comerciale preluate din patrimoniul statului român. De altfel, politicianul Gabriel Mutu este un personaj care în anii 2000 a făcut numeroase afaceri imobiliare cu gruparea din jurul lui Dorin Cocoș.

Truică și acționarii din spatele proiectului Roșia Montană

Remus Truică a făcut afaceri și cu unul din principalii acționari ai Gabriel Resources, compania mamă a RMGC. E vorba de Beny Steinmetz, un israelian a cărei avere a fost evaluată de Forbes la 8 miliarde de dolari. Acesta a cumpărat de pe bursa din Toronto 16% din acțiunile corporației care vrea să dea drumul la zăcământul aurifer de la Roșia Montană. Astfel, Remus Truică apare ca asociat cu 50% în firma BRG Residencial Consulting Services SRL, înfiinţată în 31 octombrie 2007, restul de 50% aparţinând unui offshore din BVI, Riverside Real Estate Corp Ltd (cu adresa: Akara Bldg.,24De Castro Street,  Wickhams Cay I,Road Town,Tortola, Ins. Virgine Britanice). Administrator al firmei, pe lângă Truică, a fost numit Sandra Merloni-Horemans, o belgiancă care conduce operațiunile lui Beny Steinmetz din mai multe țări. Beny Steinmetz Group (BSG) are numeroase afaceri controversate. În 2008 s-a scris despre implicarea în conflictele civile legate de controlul câmpurilor de diamante din Sierra Leone, dar și despre înșelarea statului Congo (vezi aici).

Anul trecut The New Yorker sau The Guardian au scris pe larg despre modul în care a dobândit cel mai important zăcământ de fier din Guineea (cumpărând cu 167 de milioane de dolari, zăcăminte a căror valoare este estimată la peste 5 miliarde de dolari!). Acuzațiile de corupție din acest caz au dus la o anchetă a Departamentului de Justiție al SUA și al FBI, unul dintre directorii companiei fiind arestat (detalii pe VoxPublica, aici și aici)

Divizia imobiliară a firmelor lui Beny Steinmetz a încercat să dezvolte și proiecte imobiliare în România, în special în București, în perioada în care primar era Adriean Videanu. Proiectul Planorama s-a încheiat cu un mare scandal. Investițiile de sute de milioane de dolari promise că vor fi făcute în România s-au redus la câteva zeci. Adirean Videanu a devenit însă unul dintre principalii susținători ai proiectului minier de la Roșia Montană.

Pe palier cu Iliescu și Institutul Șincai

Fostul consilier al lui Năstase e prezent și în firma SOLARO GREEN ENERGY INVESTMENT SRL, cu sediul în cadrul ICPE-ului. Fondată de Truică Ilie (tatăl său, 83 ani), a fost cedată societății din Hong Kong: SOLARO DEVELOPMENT LIMITED (adresa: WORKSHOP 20, 14/F, THRIVING IND CTR 26-38 SHA TSUI RD TSUEN WAN NT). Firma din Hong Kong e reprezentată de Truică, iar administratori sunt Remus Truică și Wong Shun Cheung. Domeniul de activitate al firmei este “Producţia de energie electrică” și Truică și-a prezentat firma ca fiind o asociere cu grupul chinez Sungen, activ în domeniul panourilor fotovoltaice (vezi aici). Punctul de lucru al acestei societăți este în București, pe strada Atena, la numărul 11. La aceeași adresă cu firma de energie administrată de Remus Truică am găsit că a funcționat și Institutul Ovidiu Șincai, al PSD-ului și în presă s-a precizat că imobilul de la respectiva adresă e administrat de RAAPPS, dar din el 78 de camere au fost închiriate PSD-ului (amănunte aici). Mai mult, conform Mediafax, pe strada Atena nr 11 a funcționat cabinetul senatorial al fostului Președinte al României Ion Iliescu.  Pe “Remus și Ion” îi leagă un eveniment comun din 2004. Astfel, Ion Iliescu l-a decorat la Cotroceni pe Remus Truică în 2004 cu Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Cavaler. Tot pe strada Atena, nr 11 e și adresa organizaţiei PSD sector 1.

În cadrul mai multor firme de energie la care acționar majoritar este firma reprezentată de Truică, SOLARO GREEN ENERGY INVESTMENT SRL, a fost cooptat și Simion Nicolae Eduard, care a ocupat funcția de șef serviciu operațiuni de piață în cadrul BNR.

O ”adresă” de 35 milioane euro

În mai 2006 se înființa Saxonia Consulting SRL, cu asociat unic SAXONIA CONSULTING ESTABLISHMENT GMBH (adresa: Liechtenstein, FL – 9490 Vaduz,  Birkenweg 6) și Irina Truică ca administrator. Aceeași adresă cu a firmei din Liechtenstein:  “FL – 9490 Vaduz,  Birkenweg 6”, o mai găsim într-un anunț din 2 iunie 2004 al Societății Naţionale de Radiocomunicaţii – S.A., care sună așa: “Ofertant câştigător a fost firma: MARKLINK Communications Establishment, Birkenweg 6, FL-9490, Vaduz, Liechtenstein. Natura produselor care se vor livra de către ofertanţii câştigători: echipamente de comunicaţii care să asigure modernizarea reţelei de distribuţie şi emisiune a radiodifuziunii televizate, cod CPSA 3220.11.  Preţul contractului: 35 milioane de dolari, exclusiv T.V.A”.

Remus Truică și Dan Andronic

În iulie 2007 s-a înființat TRG AGENT DE ASIGURARE SRL, care-i are ca asociați pe israelianul Gil Shraga Birger (10%), pe Remus Truică (30%) și offshore-ul  STG VENTURES LTD (adresa: Geneva Place, 333 Waterfront,  Drive, Road Town, Tortola, Etaj 2, Ins. Virgine Britanice) reprezentat Marius Andrei Marcovici. Administrator al TRG AGENT DE ASIGURARE SRL a fost numit în 2008 Marius Andrei Marcovici, fost consilier personal al premierului Călin Popescu Tăriceanu.

Același offshore, STG VENTURES LTD, asociat cu Truică mai apare în 2005 și în acționariatul firmei FIRST ONE COMMUNICATION – S.A., dar de data asta reprezentat nu de un cetățean din Irlanda de Nord, ci de Dan Andronic, actualul director general al EVZ. Prezența  în TRG AGENT DE ASIGURARE SRL a lui Truică alături de Marius Marcovici, de israelianul Gil Shraga Birger (din grupul consultantului politic Tal Silberstein) și de offshore-ul al cărui reprezentant apare la un moment dat și Andronic, se explică prin faptul că Dan Andronic  a  fost și consilierul lui Adrian Năstase, iar mai apoi al lui Călin Popescu Tăriceanu.

În septembrie 2004 a fost înființată GENERIC PHARMA SRL, de către Aparaschivei Cristian Relu, al cărei obiect de acrtivitate era: “Comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice”. În octombrie 2004 a intrat în acționariat și Rădoi Dițescu Cristian Dan, care apoi a preluat toate părțile sociale ale firmei al cărei sediu social era acasă la mama Irinei Truică. Rădoi Dițescu Cristian Dan a fost șeful liniei de gardă la Spitalul Universitar de Urgență București și consilier prezidential pe probleme de sanatate in guvernarea CDR (1996-1998) și ex membru PNȚCD (vezi aici). În iulie 2005, în cadrul GENERIC PHARMA SRL intră ca asociat firma STG VENTURES LTD (adresa:  333 WATERFRONT DRIVE WICKHAM’S,  CAY ROAD TOWN TORTOLA, Ins. Virgine Americane), reprezentată de  David Howe, cu 66% și Remus Truică, cu 33%, scoțându-l pe Rădoi Dițescu Cristian Dan din firmă.

E vorba de același offshore al cărui reprezentant  a fost, la un moment dat, Dan Andronic. Directorul EVZ a recunoscut la un moment dat cine e în spatele STG Ventures LTD, firmă al cărei reprezentant a fost: „Off-shore-ul este al lui Shimon, Tal si Gil”, iar Remus Truică a confirmat pentru EVZ  că în spatele offshore-ului STG se află strategii politici israelieni care i-au consiliat de-a lungul vremii pe Traian Băsescu, Adrian Năstase și Călin Popescu Tăriceanu: „Da, ne-am asociat în această societate care trebuia sa fie o interfață pentru distribuția produselor farmaceutice generice. Adică, medicamente generice. Firma însă nu are și nici n-a avut activitate pentru că, în fine, n-am avut timp să ne ocupam prea mult de ea. Îi cunosc foarte bine pe Silberstein, Sheves și Birger și, fiind prieteni, ne-am asociat. I-am cunoscut în perioada în care aceștia au lucrat pentru Nastase si PSD” ( ).

În locul fostului consilier prezidențial, a fost numit din administrator Aparaschivei Cristian Relu. Numele acestuia apare și ca șef al boardului înntr-o firmă elvețiană: Miroxx Swiss AG:

Afaceri cu Paul Lambrino

Într-un interviu acordat ziarului Adevărul, Irina Truică a declarat că fostul ei soț l-a ajutat pe prințul Paul să revendice mai multe proprietăţi în baza unor acte succesorale, printre care Pădurea Fundul Sacului, de 47 de hectare, de pe malul Lacului Snagov. Truică, prin intermediul unui offshore, RECIPLIA SRL, ar fi cumpărat drepturile succesorale ale prințului pentru 4 milioane de euro. RECIPLIA SRL e deținută de un offshore cipriot, RECIPLIA LIMITED (sediul: Nicosia, str. Andrea Zakou Egkomi, P.C.), prim administrator fiind Sandra Merloni-Horemas, aghiotanta miliardarului Benny Steinmetz, din 2010 succedându-i-se ca administrator Marcovici Marius Andrei, fostul consilier al premierului Tăriceanu (aici).

Remus Truică, Cristi Burci și ginerele lui Măgureanu

În firma METROSCREEN GRUP SRL, înființată în august 2002, asociați au fost firma ROMANIAN INVESTMENT & DEVELOPMENT SRL și persoanele fizice Palaz Mihai Lucian, Irina Truică și Zaharia Schrotter, fiecare cu câte 25%. Acționarul ROMANIAN INVESTMENT & DEVELOPMENT SRL era la rându-i deținut de o firmă:  ALABANY HOLDINGS LLC., cu sediul in 208 West State Street, Trenton, New Jersey 08608-1002, S.U.A. reprezentată prin Cristi Cristian Ionel Burci. În 2003 părțile sociale deținute de ALBANY au fost cedate către o companie elvețiană M.G. MEDIA GROUP INTERNATIONAL HOLDING – S.A., cu sediul în Via Francesco Soave 8,  CP  6901, Lugano reprezentată de avocatul Alin Drînceanu. Acesta este partener în casa de avocatură Șova, Rațiu și Asociații cu Dan Șova (aici).

În firma ROMCONSULTING RESTSERV SRL, fondată în august 2006 de Vladimir Cohn, în acționariatul căreia au intrat mai întâi senatorul Gabriel Mutu și Iordăchescu Bogdan Cătălin. În 2010 firma e deținută în mod egal de Remus Truică, Vladimir Cohn, Pepe Berciu și Ioan Biriș. Ultimii doi sunt coacționarii “BDG Import SRL”, importatorul și distribuitorul “Jack Daniel’s” în România. Ion Biriș este ginerele lui Virgil Măgureanu.Truică și ginerele lui Măgureanu au deschis prin această firmă cluburile de fițe “Loft” și “El Capitan”. Administratorul ROMCONSULTING RESTSERV SRL, Clejeneanu Dan Cristian, a fost partener de afaceri și cu Petrică Paraschiv, fost director adjuct al ANL în Guvernarea PDL-PSD în 2009, personaj implicat în transferul unei datorii a PSD de 1,8 milioane lei, către un offshore cipriot, OceanZone Energy LTD:

De asemenea, Truică a fost asociat cu Biriș și Berciu și în LEADER ART CONSTRUCT SRL din 2008, firmă în care apar din nou, la un moment dat, ca acționari Petcu Raluca și Mănăilescu Amelia, care apar ca managerițe în LIPSCA SA și în legătură cu numele senatorului Gabriel Mutu.

La final prezentăm o secvență din lupta pentru avere a soților Truică, urmare a divorțului, bătălie care nu s-a purtat doar prin tribunalele românești. Astfel, în anii 2012-2013, cei doi s-au judecat la The Eastern Caribbean Supreme Court in The High Court of Justice, în legătură cu modul în cara va fi împărțit offshore-ul IRNAMA LTD din Anguila, unde Remus Truică era managing director și Irina Truică era second managing director. Ce patrimoniu ascundea acel offshore, doar cei doi știu.

O știre din martie 2014 anunță că au început procedurile de executare silită a domeniul său, pentru o datorie bancară de 3 milioane de euro. Asta înseamă că Remus Truică ar trebui să fie acum din nou un român ca majoritatea populației, adică sărac. Dar acesta n-ar fi un destin de șef de cabinet.

VA CONTINUA

(nota redacției – articolul a fost editat și completat de Mihai Goțiu)

articol preluat de pe http://romaniacurata.ro/

După bomba Microsoft urmează nucleara EADS

/0 Comentarii/în /de /1.519 vizite

După bomba Microsoft urmează nucleara EADS

Denisa Miron, Colaborator 07:05 293
David Simonds EADS BAE 23.09.12
Ați auzit vreodată de Sistemul Integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat? Cei mai mulți nu au auzit, iar mulți din cei care pretind că știu câte ceva știu parțial sau greșit. Puțini sunt aceia care știu într-adevăr ce e cu acest sistem integrat.

În principiu el ar fi trebuit să fie acel program prin care România implementa cele mai înalte standarde europene la granițele sale cu statele non-UE în vederea impermeabilizării frontierelor. Era vizat în principal traficul de droguri, traficul de persoane și migrația clandestină dinspre foste state sovietice, Asia și Orientul Mijlociu.

Totul pentru ca România să poate accede în Spațiul Schengen… În Schengen nu am intrat, dar de la an la an s-au cheltuit tot mai mulți bani prin extinderea contractului inițial.

(Vezi Estimările DNA privind proporțiile corupției din dosar http://www.stiripesurse.ro/dna-mita-de-60-de-milioane-de-euro-in-dosarul-eads-microsoft-siveco/)

DNA (1)

Programul a debutat prin 2001 și România nici acum nu este membru Schengen. Asta ca să vă dați seama de proporțiile torpilei mediatice care va urma și dimensiunile cutremurului politic care va urma. Dosarul Microsoft va părea atunci o joacă de copii. Surse judiciare susțin pentru stiripesurse.ro că ar fi vorba de c.ca 60-70 de foști demnitari (de la premieri la ministru, secretari de stat și companii de stat).

Contractul a fost încheiat între EADS Deutschland GmbH Germania și Ministerul de Interne, în valoare de 534 milioane EUR (extins în 2009 cu 200 milioane EUR).

În timp au răsuflat în presă tot felul de informații despre șpăgile care sar fi dat pe pe acest contract. Problema s-a pus mai ales atunci când contractul a fost extins.

(Citeste si: LISTA e gata. Incep decapitarile http://www.stiripesurse.ro/lista-e-gata-incep-decapitarile/ )

dna (2)

În acest context nu pare să mai mire pe nimeni să audă nume de foști premieri rostite în comunicate DNA sau ploaia de solicitări de încuviințare a urmăririi penale pentru mulți din foștii demnitari.

Poate tocmai de aceea unii din cei vizați nu știu cum acum să blocheze solicitările procurorilor DNA în Parlament perfect conștienți de faptul că mâine sau poimâine vine rândul lor.

Gurile rele susțin că nu va fi vorba numai de încuviințări de urmărire penală și că în unele cazuri va fi vorba chiar de cercetare în stare de arrest preventive.

Dacă până la urmă topila nucleară va fi trasă în campania electoral prezidențială nimeni nu prea va mai putea să spună care va fi exact rezultatul și cine va fi următorul chiriaș la Palatul Cotroceni.

Citeste si:

Ce legături are o fundație de partid cu începuturile EADS
http://www.stiripesurse.ro/ancheta-legaturi-la-varful-psd-cu-eads/

EADS-800x717

Ce spune un fost ministru de Interne de contractul EADS
http://www.stiripesurse.ro/ministru-psd-banuit-de-coruptie-in-cazul-contractelor-eads-se-dezice-de-responsabilitate/

articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro