Articole

(video) Banii, Datoriile și Dobânda în Sistemul Financiar-Bancar global

articol – youtube.com
foto – enational.ro

27 aprilie 2012

De fiecare datã când împrumutați bani de la o bancã, fie cã este un împrumut ipotecar sau un împrumut pe card, banii împrumutați sunt nu doar contrafãcuți, ci o formã ilegitimã de proprietate care astfel anuleazã contractul, fiindcã banca nu a avut de la început banii ca proprietate.

articol preluat de pe https://www.youtube.com

(Anca Murgoci) Revoluție în Europa: Prima țară unde toți oamenii vor primi 1000 euro lunar

foto – finlanda.ro
articol – dcnews.ro
23 iulie 2015

Premieră în Europa: Finlanda dorește să experimenteze venitul de bază garantat universal. Noul guvern vorbește despre o indemnizație de bază pentru fiecare cetățean. Dacă suma ar ajunge la 1000 de euro, munca ar putea deveni o “alegere de viață”.

Nu se cunosc alte detalii despre acest proiect de lege care a fost anunțat în Parlament de noul premier Juha Sipila, dar toți cetățenii finlandezi – indiferent de situația lor socială sau de vârstă – ar putea avea un venit de bază garantat. Suma ar putea fi suficientă pentru a asigura un trai modest.

Oamenii care vor dori să aibă un nivel de viață mai ridicat nu au decât să muncească pentru a-și completa venitul. Venitul de bază garantat va înlocui toate ajutoarele sociale care există la acest moment.

Proiectul este susținut de mulți politicieni finlandezi: dacă unii propun un venit universal garantat diminuat la 500 de euro, liberalii își doresc un venit cuprins între 850 și 1000 de euro pe lună, pentru a înlătura sărăcia.

Inițial, venitul de bază garantat va fi introdus în regiunile care se confruntă cu un șomaj foarte ridicat. În ciuda bunăstării generale din Finlanda, șomajul depășește 9% din populație.

O utopie?

Cum era de așteptat, există și critici. Opozanții atacă acest proiect pe care îl consideră sortit eșecului. Ei sunt de părere că venintul garantat va incita populația să refuze să mai muncească. Opozanții fac referire la acele slujbe „rușinoase” care vor trebui plătite mai bine. Indiferent de critici, finlandezii susțin această idee, cu excepția funcționarilor, care o văd ca pe o amenințare la adresa joburilor lor.

Reacții din Europa

Mai multe voci din Europa au spus că vor urmări cu atenție experimentul finlandez, pe care îl văd ca pe o metodă excelentă pentru a stopa șomajul care afectează negativ consumul.

Ideea unui venit de bază garantat este mai presus de orice o revoluție culturală, a mentalităților, scrie Informaction.info.

articol preluat de pe http://www.dcnews.ro/

(Lucian Davidescu) Dreptul de-a zice “NU”

foto – evz.ro
articol – Lucian Davidescu – romaniacurata.ro

Lucian Davidescu - foto - romaniacurata.ro

Lucian Davidescu – foto – romaniacurata.ro

06.07 2015

Nu știu cât merită comentată mitologia despre greci, cea cu “lenea” (în realitate cele mai multe ore de muncă din toată UE), “evaziunea” (în realitate încasări bugetare ca pondere în PIB la care România nici nu visează), asistații sociali (în realitate cheltuieli sociale ca pondere în PIB mai mici ca în Germania). Sunt fapte cunoscute, ușor verificabile, cine nu le știe nici până acum probabil că n-o să se lase convins vreodată.

Altceva este mai șocant – faptul că li se neagă grecilor dreptul de-a zice “nu”, nu vrem să plătim noi datoria statului. În mod ironic, atitudinea asta vine mai ales din partea unora care vor să aibă treabă cât mai puțină cu statul și care se supără când statul lor le bagă mai adânc mâna în buzunar.

Însă vremurile în care datoria personală era pedepsită cu închisoarea iar datoria națională cu invazia au trecut. Tot ironic – în ca-pi-ta-lism, responsabilitatea pentru un credit este a celui care dă banii nu a celui care îi primește. Creditorul este cel care trebuie să se asigure că împrumutatul are de unde să dea banii înapoi, că este în stare, că vrea și – mai presus de toate – că are garanții. Ei bine, în mod normal nimeni n-ar fi împrumutat Grecia până la nivelurile de acum fără garanțiile oferite în mod abstract de zona euro și în mod foarte concret de Banca Centrală Europeană. Acum a venit decontul.

Ce garanții oferea la rândul ei Grecia pentru a face parte din zona euro? Puține. A fost vârâtă acolo, totuși, dintr-o ambiție în principal politică. Acum, aceeași politicieni constată că ambiția a fost prea mare. Ce i s-a cerut în schimb? Reducerea tot-proverbialei “corupții”? Nu, dimpotrivă, i s-a cerut să întoarcă banii primiți – să cumpere de exemplu submarine germane, fregate franțuzești și elicoptere în co-producție.

De altfel, cheltuielile militare disproporționate sunt cu adevărat singurul mare punct care face diferența între finanțele publice grecești și cele ale oricărei alte țări din Zona Euro. Cu o medie de 5% în 25 de ani față de 1-2% la alții, așa au strâns grecii 100% din PIB în plus la datoria publică.

Ambiția de a se înarma le aparține, dar ea nu a fost vreodată stăvilită. Nici direct – pentru că plusul de cheltuieli prinde bine și capacității militare din ce în ce mai veștede a UE și comenzilor pentru o industrie bine-conectată politic. Nici indirect – pentru că motivația Greciei este un război rece cu de-altfel aliatul Turcia, pe seama unei situații rușinoase pentru Uniunea Europeană: Chiar și în acest moment, nordul Ciprului, un teritoriu care se află de drept sub jurisdicția Uniunii Europene, este ocupat militar de un stat NATO dar non-UE: Turcia.

Deci pe scurt: Creditorii Greciei au introdus-o într-un club al garanțiilor deși nu merita, i-au finanțat cheltuielile nesustenabile deși erau făcute în scop de înarmare, deci inerent riscante, au primit bucuroși banii înapoi pe comenzi și n-au făcut nimic pentru a elimina sursa potențialului conflict.

Ce au făcut în schimb? Au decretat, prin normele “prudențiale” Basel 2 că împrumuturile către orice stat din zona euro este complet lipsit de riscuri, asta în timp ce agențiile de rating îi evaluau pe greci aproape de ratingul maxim (poate și de acolo ar trebui să ceară despăgubiri cei care se simt acum buzunăriți de greci). În timpul ăsta, aceleași Germania și Franța făceau presiuni, cu succes, pentru tăierea colților Tratatului de la Maastricht, ca să poată depăși fără consecințe deficitul bugetar de 3% pentru că (vai!) politicienii lor aveau alegeri de câștigat.

Iar grecii au fost acum la vot și li s-a cerut să plătească nota pentru un ospăț pe care nu l-au comandat niciodată și din care, oricât de abundente, au primit totuși doar resturile. Este dreptul lor legitim și suveran să zică “nu”!

Despre păstrarea euro și baletul între Rusia și SUA, pe forbes.ro

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Alături de Grecia

adresată Cancelarului german, Angela Merkel și instituțiilor din Troika:

Noi, cetățenii României, vă cerem să puneți capăt presiunilor pentru austeritate în Grecia și să organizați o conferință pentru restructurarea și reducerea datoriei. Austeritatea nu a rezolvat problema datoriei și a lovit în cei mai vulnerabili cetățeni ai țării. Vă cerem să vă schimbați poziția și să puneți interesele oamenilor mai presus de interesele băncilor.

Dragi prieteni din Europa,

Săptămâna aceasta, Grecia ar putea fi obligată să accepte niște măsuri de austeritate drastice și ineficiente sau să părăsească zona euro,provocând haos în toată Europa. Haideți să lansăm cel mai puternic apel cetățenesc pentru democrație socială din toate timpurile și să scoatem Europa din criză!

Să fie clar: dincolo de dezbaterile și jargonul experților, doar două lucruri sunt demne de reținut: 1) Cei mai vulnerabili cetățeni ai Greciei sunt cei care au dus greul reducerilor bugetare extrem de dure - 4 din 10 copii trăiesc în sărăcie, mortalitatea infantilă a crescut cu 43%, iar rata șomajului în rândul tinerilor se apropie de 50%! ; și 2) Totul a fost în zadar: problema datoriei s-a agravat în loc să se remedieze, iar aplicarea aceluiași tratament va duce la aceleași rezultate, deci la mai multă suferință și datorii mai mari.

Cu toate acestea, cancelarul Angela Merkel și creditorii susțin în continuare această politică iresponsabilă și punitivă, pretinzând că respectă dorința opiniei publice.

Săptămâna aceasta, premierul Alexis Tsipras a recurs cu mult curaj la un referendum democratic și a cerut țării sale să voteze ”Nu”. 70% dintre membrii Avaaz din Grecia spun că vor vota ”Nu” . Dacă vom fi alături de ei în număr mare, le putem dovedi liderilor noștri că opinia publică susține oprirea austerității și orientarea către măsuri pentru reducerea datoriilor.Semnați acum apelul urgent. Când vom avea suficiente semnături, vom lansa o campanie de impact în presă:

SEMNATI AICI: https://secure.avaaz.org/ro/stand_with_greece_loc_eu/?byiSKcb&v=61536

Merkel știe să asculte vocea cetățenilor și poate să fie flexibilă atunci când situația o cere: după criza de la Fukushima  și demonstrațiile de amploare împotriva energiei nucleare din Germania, ea a fost de acord cu închiderea  centralelor nucleare.

E adevărat că proasta guvernare, corupția și împrumuturile iresponsabile ale guvernelor anterioare se numără printre factorii care au pus economia Greciei la pământ. Dar în timp ce 90% din fondurile de salvare au mers la băncile străine care au împrumutat bani Greciei înainte de criză, populația a suportat măsurile de austeritate – privatizări și dereglementări, tăieri ale pensiilor și salariilor și creșterea taxelor.  Cu toate acestea, așa cum mulți au prezis, problema datoriei nu a fost rezolvată, iar cei afectați sunt cei mai săraci dintre greci – cei bogați și-au trimis deja o mare parte din avere în străinătate.

Această dezbatere tensionată nu ar trebui să conducă la un referendum cu două opțiuni dificile pentru poporul grec. Numeroși economiști și lideri politici importanți sunt de acord asupra unei posibile soluții: o conferință dedicată găsirii de opțiuni pentru restructurarea și reducerea datoriei, pentru ca economia Greciei să poată din nou să respire, să se refacă și să își onoreze, în timp, angajamentele.

Săptămâna aceasta, avem șansa de a le arăta lui Merkel și altor lideri că opinia publică spune ”Nu” unor politici a căror ineficiență e deja dovedită.Semnați acum  apelul urgent și hai să declanșăm o schimbare radicală, pentru a pune în sfârșit interesele cetățenilor mai presus de interesele băncilor:

SEMNATI AICI: https://secure.avaaz.org/ro/stand_with_greece_loc_eu/?byiSKcb&v=61536

O mișcare cu amploarea și forța noastră e cea mai în măsură să transforme astfel de crize în oportunități. Am putea asista la un dezastru  istoric, dar dacă ne vom face auziți acum,  o putem convinge pe Merkel să își schimbe poziția și să fie vocea unei Europe democratice. Azi,  e de datoria fiecăruia dintre noi să lupte pentru un sistem economic mai uman,  construit de cetățeni pentru cetățeni. Iar acest proiect poate începe acum în Grecia.

Cu speranță,

Alice, Ricken, Spyro, Alex, Marigona, Mike și întreaga echipă Avaaz

SURSE (ÎN ENGLEZĂ):

Greece over the brink (New York Times)
http://www.nytimes.com/2015/06/29/opinion/paul-krugman-greece-over-the-brink.html

Creditors’ economic plan for Greece is illiterate and doomed to fail (The Guardian)
http://www.theguardian.com/world/2015/jun/23/creditors-economic-plan-for-greece-is-illiterate-and-do

Europe’s Empress Stays Silent (Politico)
http://www.politico.eu/article/grexit-greece-merkel-empress-stays-silent-germany-debt-default/

Joseph Stiglitz, Thomas Piketty and Other World-Renowned Economists Demand End to Greek Austerity (In These Times)
http://inthesetimes.com/article/18020/joseph-stiglitz-thomas-piketty-greece-syriza-austerity

Child poverty up in more than half of developed world since 2008 (The Guardian)
http://www.theguardian.com/society/2014/oct/28/child-poverty-developed-world-unicef-report-global-recession

Crumbs of comfort don’t hide Europe’s employment divide (EU Observer)
https://euobserver.com/news/129396

Health cuts see new-born deaths jump 43% in Greece (Euractiv)
http://www.euractiv.com/health/troikas-pressure-greeces-healthc-news-533948

(Daciana Ilie) Dosarul Chiliman: Contract prin care soacra lui Moisescu îşi împrumuta fiica cu 670 mil. euro, găsit la percheziţii

foto – Vlad Moisescu (Imagine: Alexandru Hojda/Mediafax Foto)
articol – Daciana Ilie – Mediafax

Anchetatorii au descoperit, în urma percheziţiilor de săptămâna trecută făcute la locuinţa lui Vlad Moisescu, un contract prin care soacra fostului trezorier al PNL îşi împrumuta fiica cu suma de 670 de milioane de euro, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

Potrivit surselor judiciare citate, acest contract a fost considerat suspect de către anchetatori ţinînd cont de acuzaţiile care i se aduc lui Vlad Moisescu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

La ora transmiterii acestei ştiri, la DNA Ploieşti au ajuns şi fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu şi consilierul local Ion Brad, care au intrat în sediul instituţiei fără a face declaraţii presei.

Tot la DNA Ploieşti ajunseseră cu puţin timp în urmă şi primarul sectorului 1 al Capitalei, Andrei Chiliman, precum şi consiliera sa personală, Ioana Costescu, tuturor anchetatorii urmând să le aducă la cunoştinţă faptul că va fi instituit sechestru asigurător pe averile lor.

Vlad Moisescu, fostul trezorier al PNL, şi Ioana Costescu, consilierul personal al primarului Andrei Chiliman, sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat şi trafic de influenţă, iar Andrei Chiliman şi consilierul local din Sectorul 1 Ion Brad, de constituirea a unui grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă într-un dosar privind atribuirea preferenţială de lucrări unor firme de la care primeau „comisioane” de 10% din valoarea contractelor încheiate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, vineri noapte, ca Andrei Chiliman, Vlad Moisescu, Ioana Costescu şi Ion Brad să fie cercetaţi în libertate, sub control judiciar, în acest dosar.

Andrei Chiliman a fost luni la Secţia 1 Poliţie pentru controlul judiciar, el declarând, la ieşire, că nu are ce să comenteze despre dosarul în care este urmărit pentru complicitate la trafic de influenţă, pentru că anchetatorii nu au probe împotriva sa.

Întrebat dacă ajungeau la PNL Sector 1 o parte din banii care ar fi fost ceruţi pentru ca Primăria Sectorului 1 să atribuie preferenţial lucrări unor firme, Chiliman a răspuns: „Nu mă întrebaţi pe mine, întrebaţi-i pe cei care au inventat chestia asta”.

De asemenea, întrebat dacă procurorii vor pune sechestru pe averea sa, Chiliman a spus: „Cu ce ocazie? Nu mai întrebaţi, că nu e cazul”.

Sâmbătă, după ce instanţa supremă a respins cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a lui Chiliman şi a decis ca acesta să fie cercetat în libertate, primarul a fost la Secţia 1 Poliţie, pentru a stabili cu poliţiştii supraveghetori zilele în care se va prezenta, dar şi celelalte obligaţii din cadrul măsurii controlului judiciar.

Andrei Chiliman spunea, la plecarea de la Secţia 1 Poliţie, că timp de două luni, perioada în care se află sub control judiciar, nu poate exercita funcţia de primar al Sectorului 1, el precizând că nu se gândeşte la demisie şi că în dosarul în care este cercetat nu este vorba de şpagă.

„Nu au existat bani, nu s-a luat şpagă, nu s-a dat şpagă. O să vin deocamdată de două ori pe săptămâna”, a mai spus Chiliman, care trebuie să meargă la Secţia 1 Poliţie în zilele de luni şi joi, de la ora 08.30.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/dosarul-chiliman-contract-prin-care-soacra-lui-moisescu-isi-imprumuta-fiica-cu-670-mil-euro-gasit-la-perchezitii-14484884

(Lucian Isar) Unii romani chiar nu inteleg bancurile cu Euro si Grecia?

articol – Lucian Isar – lucianisar.com

Lucian Isar - foto - lucianisar.com

Lucian Isar – foto – lucianisar.com

Unii romani nu inteleg fizica cuantica. Unii romani nu inteleg ingineriile financiare. Unii romani nu inteleg nanotehnologiile.

In schimb majoritatea romanilor inteleg foarte bine bancurile. Si inainte si dupa revolutie.

Marea majoritate a romanilor inteleg de ce sunt asa de multe bancuri cu Euro si Grecia si in plus inteleg si lectiile care ar trebui trase din aceste bancuri.

Aderarea la euro este o decizie politica. Altfel spus, daca o noua echipa de politicieni doresc sa o faca, o pot face si miine. Criteriile nominale pot fi fortate (vezi Grecia) iar politicienii romani se pricep la negociat cu partenerii europeni (vezi privatizarile majore).

Anuntul privind intentia Romaniei de a adera la euro in 2019 a aparut in urma unei initiative personale a unui fost ministru al bugetului ce se autopromova la Ecofin. Urmand o perioada de alegeri, nimeni nu l-a bagat in seama in mod serios desi sa afli de asa ceva de pe Reuters era o premiera pentru multe institutii ale statului cu atributii directe intr-o eventuala aderare.

In ultima vreme si cu exemple statale vivide, majoritatea comentatorilor au inteles ca pentru romani este importanta dezvoltarea economica si nu doar cresterea statistica de tip INS, convergenta reala catre media europeana si ca daca nu exista o ameliorare a venitului disponibil, cresterea statistica devine doar subiect de declaratie politica.

Lipsa de intelegere a stadiului economiei romanesti si a necesarului de spatiu fiscal a facut un presedinte in 2010 sa impinga fara negociere Romania in compactul fiscal. Desigur acelasi fost presedinte inca sustine ca pentru a alimenta investitii in terenuri de fotbal in panta erau necesare taieri de salarii si cresterea de pe o zi pe alta a TVA.

Compactul fiscal negociat din pozitia de premiantul clasei este o greseala de amator comparativ cu o pripire referitor la aderarea Romaniei la euro.

articol preluat de pe http://lucianisar.com/

Rezervele valutare mondiale sunt în scădere după un deceniu de creștere

Foto: (c) Gabriel PETRESCU / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu)

Rezervele valutare mondiale au scăzut până la 11.600 miliarde de dolari în luna martie, de la nivelul record de 12.030 miliarde de dolari înregistrat în luna august 2014, punând capăt unei tendințe de creștere care a început în 2004, arată datele publicate de Bloomberg.

Deși scăderea ar putea fi influențată de faptul că aprecierea dolarului a redus valoarea altor valute, precum moneda euro, ea scoate totuși în evidență o modificare a politicii băncilor centrale, multe dintre ele din statele emergente, care în ultimul deceniu și-au majorat rezervele valutare cu 824 miliarde de dolari în fiecare an.

Dincolo de aspectul emblematic al revenirii dolarului american în poziția de valută mondială de necontestat, scăderea rezervelor are mai multe implicații posibile pentru piețele mondiale în condițiile în care ar putea îngreuna eforturile țărilor emergente de a majora oferta monetară și a susține creșterea economică, ar putea agrava declinul monedei euro și ar putea reduce cererea pentru obligațiunile americane.

‘Este o provocare semnificativă pentru piețele emergente. Ele au nevoie acum de mai multe stimulente. Semințele au fost plantate pentru volatilitate în viitor’, a declarat Stephen Jen, fost economist la Fondul Monetar Internațional.

Analiștii de la Credit Suisse Group AG estimează că statele în curs de dezvoltare, care dețin împreună două treimi din rezervele valutare globale, au cheltuit 54 miliarde de dolari din aceste rezerve în trimestrul patru, cea mai mare sumă de după criza financiară globală din 2008. De exemplu, China și-a redus rezervele valutare până la 3.800 miliarde de dolari în luna decembrie 2014 de la 4.000 de miliarde de dolari în luna iunie. De asemenea, rezervele Rusiei au scăzut cu 25% în ultimul an, până la 361 miliarde de dolari în luna martie, iar rezervele Arabiei Saudite au scăzut cu 10 miliarde de dolari în perioada care a trecut după luna august 2014 până la 721 miliarde de dolari.

Analiștii de la Deutsche Bank AG estimează că tendința este posibil să continue atât timp cât prețul petrolului rămâne unul scăzut iar creșterea pe piețele emergente rămâne una slabă, ceea ce va reduce intrările de dolari care sunt utilizate de Băncile centrale pentru a-și majora rezervele. În plus, o astfel de evoluție este una nefavorabilă pentru moneda euro, care a beneficiat în ultimul an de pe urma achizițiilor de valută ale băncilor centrale interesate să-și diversifice rezervele.

Potrivit celor mai recente date ale Fondului Monetar Internațional, ponderea euro în rezervele valutare mondiale a scăzut la 22% în 2014, cel mai redus nivel înregistrat după 2002, în timp ce ponderea dolarului a atins cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, 63%.

‘Orientul Mijlociu și China sunt două regiuni care este posibil să se confrunte cu presiuni pentru a-și reduce rezervele valutare în următorii ani. Băncile centrale de aici vor trebui să vândă euro’, a spus analistul Deutsche Bank, George Saravelos.

cititi mai mult pe http://www.agerpres.ro/economie/2015/04/06/rezervele-valutare-mondiale-sunt-in-scadere-dupa-un-deceniu-de-crestere-17-45-38

Ioan Micula: Vom cere statului român despăgubiri de 2,5 miliarde euro dacă aplică decizia CE

foto – Mediafax
articol – Liviu Iancu – Mediafax

Fraţii Micula vor să atace în instanţă, la forurile europene şi naţionale, decizia CE potrivit căreia statul trebuie să recupereze de la ei despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susţinere a investiţiilor în zonele defavorizate, considerând-o abuzivă.

„CE nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească. Noi nu am primit nicio înştiinţare de la ei, nici oficială, nici neoficială, dar dacă vom primi o asemenea decizie, o vom contesta”, a declarat Ioan Micula pentru MEDIAFAX.

El spune că, în cazul în care grupul deţinut de el şi fratele său va fi afectat de decizia Comisiei Europene, vor cere în instanţă de la statul român despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, cât valorează investiţiile făcute de ei în România.

„România are un angajament ferm prin care se obligă să respecte Tratatul cu Suedia şi convenţia ICSID. Nicio firmă străină nu va mai veni pe teritoriul României dacă nu se respectă convenţia ICSID”, a adăugat omul de afaceri.

Potrivit unui comunicat al CE, în urma unei investigaţii amănunţite, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că suma plătită de România celor doi investitori suedezi drept despăgubire ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiţii încalcă normele UE privind ajutoarele de stat. Beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată.

„Fraţii Micula trebuie să returneze tot ce au primit până acum ca despăgubire de la stat, adică 76 milioane de euro, plus dobânzi. Pentru restul sumei, până la circa 190 de milioane de euro, câştigată în instanţă de investitori, banii au fost imobilizaţi într-un cont la Trezorerie.

Aveam o prevedere în legea ajutorului de stat potrivit căreia, dacă există o investigaţie la nivelul Comisiei Europene privind un ajutor de stat, furnizorul, adică Ministerul de Finanţe, va institui măsuri asiguratorii pentru ca în cazul unei decizii de recuperare a Comisiei Europene, aceasta să poată fi pusă în aplicare imediat şi astfel să se respecte legile europene în vigoare.

După decizia Curţii de Arbitraj de la Washington, Ministerul Finanţelor a virat banii într-un cont deschis la Trezorerie pe numele fraţilor Micula, pentru a nu fi în pericol să fie executate active din România, dar în acelaşi timp, ANAF a imobilizat suma în Trezorerie”, a declarat pentru MEDIAFAX Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro

Irlanda achită anticipat creditul de la FMI, realizând economii de 1,5 miliarde de euro

Foto: (c) Ștefan MICSIK / Arhiva AGERPRES
AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Dicu, editor: Nicoleta Gherasi)

Guvernul Irlandei a cerut Agenției pentru Managementul trezoreriei (NTMA) să finalizeze plata anticipată a împrumuturilor de la Fondul Monetar Internațional, a anunțat joi ministrul de Finanțe, Michael Noonan, transmite Reuters.

Dublinul a înlocuit peste 18 miliarde de euro din cei 22,5 miliarde de euro împrumutați de la FMI cu finanțare mai ieftină de pe piețele financiare, iar joi a vândut obligațiuni de un miliard de euro, cu scadența la 30 de ani și un randament de 1,3%, condiții mult mai favorabile față de pachetul de asistență financiară din 2010.

‘Am dat instrucțiuni NTMA să continue cu plata anticipată a ultimei tranșe de 5,5 miliarde de euro din creditul obținut de la FMI. Această rambursare anticipată ne va permite să facem economii de peste 1,5 miliarde de euro’, a explicat oficialul irlandez.

Și Portugalia, care a fost a treia țară din zona euro care a solicitat asistență financiară, după Irlanda și Grecia, a urmat exemplul autorităților de la Dublin și a rambursat anticipat creditul de la FMI.

La finele lui 2010, Irlanda a împrumutat bani atât de la FMI, cât și de la Uniunea Europeană, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, după ce nu a mai putut să se finanțeze de pe piață.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Cazanciuc: Este nevoie reală de un miliard de euro pentru a construi mai multe penitenciare

de Cosmin Vaideanu – mediafax.ro

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat, vineri, la Constanţa, că este nevoie de un miliard de euro pentru a construi mai multe penitenciare care să acopere deficitul de aproximativ 11.000 de locuri în momentul de faţă.

“Este nevoie reală de un miliard de euro pentru a construi mai multe penitenciare care să acopere deficitul de 10-11.000 de locuri în momentul de faţă. Asta înseamnă penitenciare noi, plus investiţii în penitenciarele vechi pentru a încerca să le aducem la limita demnităţii umane”, a declarat Robert Cazanciuc, vineri, într-o conferinţă susţinută la Constanţa, unde a participat la şedinţa de bilanţ a activităţii Curţii de Apel şi a instanţelor din raza de competenţă.

El a menţionat că oricât s-ar investi în penitenciarele vechi, acestea nu vor putea oferi condiţii decente de detenţie sau o încercare de reabilitare a deţinuţilor.

“Discutăm despre un sistem învechit de infrastructură şi indiferent cât încercăm noi să investim nu avem cum să transformăm un penitenciar construit la 1800 şi ceva sau la 1900 într-unul în care să ai condiţii decente de detenţie ca să nu mai spun de încercarea de reabilitare”, a precizat ministrul Justiţiei.

Cazanciuc a mai spus că el şi ministrul de Justiţie al Italiei au declanşat, anul trecut, un demers privind găsirea de fonduri europene pentru a se investi în penitenciare din Europa.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Cazanciuc: Ponta este verişorul soţiei mele, nu are nicio legătură cu evoluţia mea personală

robert-cazanciuc-liviu-adascalitei
foto antercom.ro

Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, spune că soţia sa este verişoara lui Victor Ponta şi că el şi premierul se cunosc de 25 de ani, imediat după facultate lucrând multă vreme împreună, dar că aceste lucruri nu au legătură cu evoluţia sa personală, ci faptul că au avut încredere unul în celălalt.

Robert Cazanciuc a fost întrebat, vineri, la Constanţa, într-o conferinţă de presă, ce grad de rudenie are cu Victor Ponta, el spunând că nu este rudă cu premierul, dar că soţia sa este verişoara acestuia.

“Nu există un grad de rudenie, dacă vreţi să fim foarte riguroşi. Domnul Ponta este verişorul soţiei mele, dar eu într-o relaţie de rudenie cu domnul Ponta, riguroşi fiind, evident nu sunt, dar evident soţia mea este. Eu şi cu domnul Ponta ne cunoaştem de 25 de ani şi evident faptul că am lucrat împreună de foarte mulţi ani, imediat după facultate, nu are nicio legătură cu evoluţia mea personală, familială. Atunci când am început să lucrez cu domnul Ponta, spre exemplu, la Corpul de Control al premierului nu o ştiam pe soţia mea şi nu a avut cu siguranţă nicio influenţă în cooptarea mea într-o echipă la vremea respectivă de către domnul Ponta. A avut importanţă faptul că am avut încredere unul în altul şi considerăm că putem face echipă, considerăm că putem să facem lucruri bune. Asta a fost motivul pentru care am acceptat această funcţie”, a declarat Robert Cazanciuc.

El a participat, vineri, la şedinţa de bilanţ a Curţii de Apel Constanţa.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/