Articole

Ziua Planetei Pământ – Ziua Internaţională a Mamei-Pământ (ONU)

The unofficial Earth Day Flag created by John McConnell includes The Blue Marble photograph taken by the crew of Apollo 17

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

La 22 aprilie, sărbătorim, în fiecare an, Pământul prin marcarea Zilei Planetei Pământ, dar şi a Zilei Internaţionale a Mamei-Pământ (ONU), ziua când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător. Această mișcare s-a născut în SUA într-o perioadă când au avut loc mai multe evenimente deosebite, printre care înăbușirea prin folosirea armelor de foc a revoltei unor studenți împotriva războiului din Cambodgia, ”Masacrul din 4 mai”, apariția fibrelor optice, succesul melodiei „Bridge over Troubled Water”, ultimul album al formației Beatles, moartea lui Jimmy Hex, un accident nuclear în Carolina de Sud la centrala nucleară din Savannah River din apropierea orașului Aiken (nerecunoscut timp de 18 ani), poluarea foarte mare cu gaze și fum, considerată ”semn al prosperității”. Despre mediul înconjurător a început să se vorbească din ce în ce mai des.

Trebuie să acţionăm decisiv pentru a ne proteja planeta de ameninţările venite din partea coronavirusului, cât şi a perturbării climei“, transmite secretarul general al ONU, António Guterres, pe pagina ONU dedicată zilei, www.un.org.

Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970, ca zi de luptă împotriva poluării, cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care il arată față de mediu. Simbolul ales pentru această sărbătoare a planetei Terra este litera grecească teta de culoare verde pe fundal alb. Ziua Pământului a fost marcată pentru prima dată la 22 aprilie 1970, când aproximativ 20 de milioanede cetățeni americani, în marea lor majoritate tineri și foarte tineri au participat la manifestații anti-poluare pe întreg teritoriul Statelor Unite.  Ulterior, în 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.

U.S. Senator Edmund Muskie speaking at Fairmount Park, Philadelphia on Earth Day, 1970 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

U.S. Senator Edmund Muskie speaking at Fairmount Park, Philadelphia on Earth Day, 1970 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

La 23 aprilie 2009, prin Rezoluția 63/278, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat ziua de 22 aprilie ca “International Mother Earth Day“, sărbătoare oficială a planetei Pământ și expresie comună a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat și mai verde. O altă inițiativă a ONU pentru planeta noastră a fost Rezoluția 60/192 din 22 decembrie 2005, prin care anul 2008 era proclamat Anul Internațional al Planetei Pământ.

În întreaga lume, cuvântul “mamă” are o mare putere. Pământul este “mamă” pentru fiecare din noi — o planetă uluitoare care, din timpuri imemoriale, a susținut nenumărate forme de viață. Atâta timp cât trăim, avem nevoie de aer, apă, sol fertil și nenumărate alte daruri pe care această planetă ni le oferă, susținea secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, în mesajul pentru ediția 2015 a acestei zile.

În 2017, de Ziua Planetei Pământ, NASA a lansat un site unde oamenii pot “adopta” părți ale planetei.

Steagul Pământului - Ziua Planetei Pământ - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Steagul Pământului – Ziua Planetei Pământ – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tema stabilită pentru Ziua Planetei Pământ vizează schimbările climatice, care reprezintă cea mai mare provocare pentru viitorul umanităţii şi pentru sistemele de susţinere a vieţii care fac lumea noastră locuibilă. Ziua dedicată Pământului reprezintă un răspuns unanim la un mediu aflat în criză din cauza deversărilor de petrol, a smogului sau a râurilor atât de poluate care, în unele cazuri, au luat foc, potrivit www.earthday.org.

În 2020 se marchează 50 de ani de la prima zi dedicată Pământului, căreia i se atribuie lansarea mişcării ecologice moderne şi care este în prezent recunoscută drept cel mai mare eveniment civic al planetei, potrivit sursei menţionate. În condiţiile date ale confruntării cu coronavirusul toţi cetăţenii planetei Pământ sunt chemaţi să acceseze site-ul earthday.org pentru a participa virtual la cea de-a 50-a aniversare a Zilei Planetei Pământ prin conversaţii globale, apeluri la acţiune, spectacole, instrucţiuni video şi multe altele.

Ziua Internaţională a Mamei-Pământ este sărbătorită pentru a aminti fiecăruia dintre noi că Pământul şi ecosistemele sale ne oferă viaţă şi mijloace de subzistenţă. Natura suferă din cauza incendiilor australiene, a temperaturilor crescute şi, nu în ultimul rând, din cauza celei mai mari invazii de lăcuste din Kenya, iar, în prezent, de pe urma confruntării cu COVID-19 – o pandemie aflată în strânsă legătură cu sănătatea ecosistemului nostru.

Organizaţia Naţiunilor Unite ne îndeamnă să ne reamintim mai mult ca niciodată în această Zi dedicată Mamei-Pământ că avem nevoie de o schimbare, spre o economie mai durabilă, care să funcţioneze atât pentru oameni, cât şi pentru planetă. Să promovăm armonia cu natura şi Pământul. Răspândirea coronavirusului prezintă un risc imens pentru sănătatea publică şi pentru economia globală, dar şi pentru diversitatea biologică. Cu toate acestea, biodiversitatea poate fi o parte a soluţiei, deoarece această diversitate de specii ar îngreuna răspândirea rapidă a agenţilor patogeni – menţionează site-ul www.un.org/en/observances/earth-day.

Ziua Internaţională a Mamei-Pământ din 2020 – anul internaţional pentru sănătatea plantelor (ONU Rez. 73/252 din 28 dec. 2018) – are rolul de indicator al sănătăţii Pământului.

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro
cititi mai mult despre Ziua Planetei Pământ si pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; en.wikipedia.orgwww.earthday.orgwww.un.org

Ziua internațională a permaculturii

Foto: (c) www.permacultureday.org
Articol: AGERPRES/ (Documentare — Dumitrescu Daniela, editor: editor: Horia Plugaru)

În 2015, la 3 mai se marchează Ziua internațională a permaculturii. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în urmă cu șase ani, în prima zi a lunii mai, fiind o inițiativă locală australiană. Ea a devenit foarte repede cunoscută la nivel mondial celebrându-se, în prezent, în peste 35 de țări.

În acest an, tema zilei este “În sprijinul sol!”. Este celebrat în această zi și anul 2015 ca An Internațional al Solurilor declarat de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin Rezoluția 68/232 în 2014. Un sol sănătos este important pentru sănătatea oamenilor, animalelor și plantelor și reprezintă baza pentru dezvoltarea vieții pe Pământ. Solul ne dă hrană, apă curată, aer curat, tratamente medicale, fibre, combustibil și este, de asemenea, un regulator de climă. Milenii de agricultură și alte activități umane au pus în pericol solul, degradându-l. Astăzi, aproape o treime din suprafața planetei este clasificată ca desert și un sfert din totalul terenurilor agricole s-au pierdut. Solul vegetal rămas este epuizat și ar putea dispărea în următorii 60 de ani, se menționează pe www.permacultureday.org. Vestea bună este că ne putem reabilita solurile degradate și, în același timp, putem rezolva și alte provocări globale.

Ziua internațională a permaculturii este o zi prin care se urmărește conștientizarea oamenilor privind acțiunile prin care pot contribui reabilitarea și reconstrucția ecologică a solurilor, pornind de la acțiuni individuale în propriile grădini și comunități. În întreaga lume au loc acțiuni pentru permacultură: case deschise, grădini și ferme, ateliere educaționale, prezentare de filme, care ne oferă o oportunitate de a experimenta permacultura pe teren și de învăța de la practicanți.

Permacultura este un sistem de design pentru o viață durabilă, care s-a dezvoltat în Australia în anii 1970, iar, în prezent, este practicat de milioane de oameni din întreaga lume. Termenul de permacultură derivă din agricultura (sau cultura) permanentă. Plecând de la sistemul de proiectare de tip agro-ecologic, permacultura s-a dezvoltat la scară internațională. Printre altele, conceptul presupune crearea, prin diferite metode, a unui sistem care se autosusține. Permacultura devine tot mai mult o formă de arhitectură a naturii, precum și o instituție informală a idealurilor sociale alternative. În esență, permacultura are în vedere conservarea planetei Pământ într-un stadiu ce permite omului un trai decent și, în același timp, crearea și menținerea unor relații între oameni bazate pe întelegere, respect, cooperare, etc precum și pe împărțirea echitabilă a resurselor.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Ziua Internațională a Pământului: SUA anunță măsuri contra schimbărilor climatice

Foto: (c) Yin Bogu / XINHUA
Articol: AGERPRES/(AS-autor: Cristina Mac, editor: Codruț Bălu)

Președintele SUA, Barack Obama, care are în programul din această săptămână mai multe acțiuni menite să sublinieze ‘efectele reale’ ale schimbărilor climatice și eforturile sale de combaterea a acestui fenomen, va vizita miercuri, cu ocazia Zilei Internaționale a Pământului, un parc natural din statul Florida, scrie EFE.

Parcul Everglades este ‘unul dintre cele mai speciale și mai apreciate din SUA’ și, pe măsură ce nivelul apei mărilor și oceanelor crește din cauza încălzirii globale, sunt amenințate ‘rezervele subterane care alimentează cu apă locuitorii din Florida’, a explicat consilierul prezidențial Brian Deese, într-un mesaj electronic difuzat de Casa Albă. Everglades este cea mai mare rezervație naturală subtropicală din SUA și primește peste un milion de vizitatori.

O listă de patru rezervații naturale asupra cărora administrația americană intenționează să-și concentreze atenția în vederea adaptării lor la modificările climatice ar urma să fie dată publicității la Washington, iar guvernul va aloca noi fonduri pentru protejarea parcurilor naturale, a menționat sursa citată.

Totodată, se vor anunța o serie de măsuri pe care Ministerul Agriculturii le va implementa cu ajutorul agricultorilor, crescătorilor de animale și al proprietarilor de păduri în vederea reducerii efectului de seră al emisiilor de CO2, a mai informat Brian Deese.

În săptămânala sa intervenție radiofonică de sâmbăta trecută, Barack Obama a calificat schimbările climei drept cea mai mare amenințare cu care se confruntă Terra, exprimându-și încrederea că ‘efectele sale cele mai grave’ se pot preveni printr-un acord angajant încheiat la conferința ONU pentru mediu care va avea loc la Paris în luna decembrie.

‘Schimbările climatice nu mai pot fi nici tăgăduite, nici ignorate. Lumea privește către SUA pentru ca să-și asume conducerea în această privință. Și tocmai asta facem’, a spus șeful de la Casa Albă, pledând pentru ‘energiile curate’ și pentru eficiența energetică a vehiculelor și clădirilor.

Duminică, secretarul de stat american, John Kerry, și ministrul francez de externe, Laurent Fabius, au inaugurat la Washington o reuniune a celor mai mari economii din lume prin intermediul căreia speră să impulsioneze tratativele în vederea unui acord la conferința de la Paris.

SUA s-au angajat la ONU, la finalul luni martie, să-și reducă până în 2025 cu 25-28 % față de 2005 emisiile de gaze cu efect de seră și au cerut celorlalte state să-și fixeze obiective la fel de ambițioase.

De asemenea, Barack Obama a semnat recent un ordin pentru diminuarea, în următorul deceniu, cu 40 % a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de entități ale guvernului federal, amintește EFE. Această măsură a fost precedată, în iunie 2014, de un plan de reducere a emisiilor de la termocentralele din SUA cu 30 % până în 2030 prin comparație cu nivelul din 2005.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Liviu Mihaiu, despre acordarea sumei de un miliard de euro pentru Deltă: „Cu banii ăştia se construia o Deltă nouă“

Liviu Mihaiu, în studioul Adevărul Live FOTO David Muntean
articol – Mariana Iancu – adevarul.ro

Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Delta şi Dunărea“, consideră că România nu este pregătită să absoarbă fonduri de un miliard de euro.

România are alocat în bugetul 2014-2020 al Uniunii Europene un miliard de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, păstrarea biodiversităţii şi dezvoltarea turismului în Delta Dunării.

Informaţia a fost făcută publică de premierul Victor Ponta în discursul susţinut la deschiderea Târgului de Turism.

„Cu banii ăştia se poate construi o deltă nou-nouţă, însă, in opinia soc civile organizate profesional, e greu de crezut că România are administraţia pregătită pentru accesarea acestui imens fond alocat reconstrucţiei Deltei Dunării când trei mari fonduri operaţionale printre care şi POS-ul de Mediu au mari probleme de absorbţie şi administrare”, consideră Liviu Mihaiu, preşedintele asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta“.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Elevii din Romania au obtinut primul loc la cel mai important concurs de ecologie. Ideile care le-au adus victoria – video

PETRU RARES NATIONAL COLLEGE #ZFEP2015 Winner #GHS #Europe

protv.ro
Elevii unui colegiu din Piatra Neamt au adus Romania pe podiumul celui mai important concurs de ecologie, in Abu Dhabi.

Au castigat un premiu de 100 de mii de euro, dupa ce au convins juriul ca pot reduce cu succes consumul in liceul lor. Pavele care se incarca de la pasii elevilor, panouri solare si sisteme de captare a apei de ploaie – sunt doar cateva dintre ideile pe care juriul le-a apreciat.

Colegiul Petru Rares din Piatra Neamt a fost singura institutie din Europa prezenta la competitia din Emiratele Arabe Unite. 8 liceeni – indrumati de profesorul lor – au urcat pe aceeasi scena cu fostul vicepresedinte american Al Gore, renumit pentru indarjirea cu care lupta impotriva incalzirii globale.

“Ideea ne-a venit in primul rand vazand cerintele proiectului. Am facut un brainstorming cu totii si am ajuns la aproximativ o suta de idei si in final am reusit sa ne impartim pe echipe, pentru a putea selecta dintre acestea ideile optime pentru proiect”, a spus o eleva, Ana Rotaru.

“Este o experienta unica, de care probabil nu voi mai avea parte si sigur este contributia intregii echipe, meritul nu este al unui singur om. Eu in general m-am ocupat de izolare si economisirea caldurii”, a spus un elev, Cezar Vasiliu.

Cei 100 de mii de euro castigati de elevii ingeniosi vor fi folositi pentru implementarea proiectului verde in liceul lor. Copiii vor planta arbori Paulonia, vor monta panouri solare si pavele energetice. In plus, vor construi un sistem de captare a apei de ploaie, ca sa o foloseasca la toalete.

“Dorim sa amplasam panouri solare pe partea de sud a salii de sport, numarul ar putea fi in jur de 20″, a spus un elev.

Dupa ce proiectul va fi gata, institutia isi va reduce cheltuielile cu energia electrica si apa la o treime.

articol preluat de pe http://www.protv.ro/

foto adevarul.ro

TERRA Mileniul III

TERRA Mileniul III este o organizatie de protectie a mediului ce promoveaza programe de dezvoltare sustenabila la nivel national si international in domeniul energiei, transportului si al schimbarilor climatice.

Statutul TERRA Mileniul III (pdf)

MISIUNE

Activitatea principala a Fundatiei se inscrie in domeniul schimbarilor climatice. Lucram pentru a imbunatati politicile in acest sector si pentru a ajuta oamenii sa se adapteze la efectele schimbarilor climatice.

Concret, activitatile TERRA III urmaresc trecerea de la combustibilii fosili si energia nucleara catre eficienta energetica si utilizarea surselor regenerabile de energie, de la transportul auto catre forme de transport durabil si nepoluant, de la produse si consumuri nesustenabile catre noi tehnologii si produse prietenoase cu mediul.

Astfel de masuri incurajeaza trecerea economiei romanesti intr-o etapa noua, a sustenabilitatii si ofera garantia unui mediu mai curat si mai sanatos.

In paralel, organizatia continua cu succes activitatile de educare a copiilor si adultilor pe teme legate de schimbarile climatice si protectia mediului in general.

Pentru realizarea acestei misiuni, TERRA III sutine dezvoltarea tehnologica si economica dintr-o perspectiva durabila si propune solutii practice pentru ca activitatile noastre de zi cu zi sa aiba un impact cat mai redus asupra mediului.

articol preluat de pe http://terramileniultrei.ro/

WWF în România

202173_10151173111882298_1302545025_o_432917

 Misiune

O lume în care oamenii sǎ trǎiascǎ fericiţi şi sǎnǎtoși, în limitele resurselor naturale ale pământului, respectând spaţiul naturii sǎlbatice. http://wwf.ro/ //www.adoptaunurs.ro/

Descrierea companiei

Fondată în 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţari.

Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la nivel local până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de pigmei Baka în pădurile tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp, poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Informaţii generale
Natura e ceea ce nu ne-a lipsit niciodata in Romania si e cam singura garantie pentru un viitor sustenabil.Cu toate acestea, suntem departe de a avea o intelegere profunda a problemelor de mediu pe care lumea si tara noastra, implicit, le traverseaza in momentul de fata.

Fiecare dintre noi consuma mai mult decat partea cuvenita din resursele planetei si produce mai multe deseuri decat poate s Vezi mai mult

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.
Organizaţia are sediul în Bucureşti şi două filiale în ţară: la Braşov şi la Baia Mare.În 2011 WWF România a derulat campania Salvați Pădurile Virgine, alături de peste 100.000 de aliați care au semnat petiția pentru protejarea integrală a acestor păduri. În 2012 a fost emis ordinul de ministru care definește clar criteriile de identificare a pădurilor virgine și care conferă pădurilor virgine identificate statutul de păduri strict protejate. Solidaritatea românilor în acest demers a fost cu adevărat exemplară.În anul 2007, WWF a creat Earth Hour (Ora Pământului), un eveniment global din ce în ce mai apreciat, care din 2009 se sărbătorește și în România.
WWF-România
Str. Ioan Caragea Vodă, nr. 26,
Corp A, sector 1, cod 010537, BucureştiTel: +4021 317 49 96
Fax: +4021 317 49 97email: office@wwfdcp.ro
WWF- România- filiala Braşov
Strada Lungă nr.175,
cod 500051, Braşov, RomâniaTel.:+40 368 462 564
Fax:+40 368 462 564
WWF-România- filiala Baia Mare
Bd. Unirii, Bl.12A, ap.86, 430272
Baia Mare, Maramures.Tel: +40 262 224 035
Fax: +40 262 224 035
Echipa noastră este formată din 50 de specialiști care activează în 5 departamente:
Păduri şi arii protejateApe dulciEconomie verdeComunicare şi marketing

Financiar- administrativ

Lucrăm prin:

Proiecte Model: WWF utilizează abordări inovatoare în teren, pentru a produce rezultate palpabile, vizibile şi măsurabile.

Lobby şi advocacy: WWF convinge factorii de decizie locali, naţionali şi internaţionali să creeze strategii şi legislaţii care să sprijine conservarea naturii şi dezvoltarea durabilă.

Parteneriate: WWF acţionează, de multe ori, în parteneriat cu autorităţi locale şi naţionale, ONG-uri şi companii.

Conştientizare: Printr-o gamă largă de activităţi de comunicare, WWF determină sensibilizarea factorilor de interes, inclusiv a publicului larg, şi înţelegerea de către aceştia a problemelor de mediu existente.

Crearea capacităţii instituţionale: WWF sprijină formarea de noi abilităţi şi furnizarea de noi cunoştinţe la nivelul guvernelor, ONG-urilor şi a altor factori de interes din întreaga regiune.

Află care sunt principalele realizări ale WWF în România.

Vrei sa fii voluntar pentru WWF?

articol preluat de pe http://wwf.ro/

(STUDIU) Transportul public eficient, cheia pentru un oraș mai curat

Implementarea unor sisteme de tranzit urban sustenabile și eficiente poate reprezenta un mod prin care se poate lupta împotriva schimbărilor climatice cu costuri scăzute.

Acest studiu ajunge la concluzia că emisiile de substanțe poluante ale transportului urban pot fi reduse cu mai mult de 50% până în 2050, rezultând și economii de peste 100 de mii de miliarde de dolari. Autorii acestui studiu susțin și că prin reducerea acestor emisii s-ar înregistra cu 1,4 milioane de morți premature mai puțin decât în prezent.

Concluziile fac parte dintr-un studiu prezentat într-o întrunire din cadrul UN Habitat, de cercetători de la Universitatea California din Davis și de la Institutul pentru Transport și Politică de Dezvoltare (Institute for Transportation and Development Policy — ITDP).

Co-autorul acestui studiu, Michael Replogle, director administrativ al ITDP, a precizat că una dintre cele mai ieftine dar poate și cea mai trecută cu vederea soluție pentru reducerea emisiilor poluante din orașe este de a le facilita oamenilor accesul la opțiuni nepoluante de a ajunge din punctul A în punctul B.

„Transportul, în special în condițiile creșterii rapide a numărului de posesori de automobile, reprezintă sursa de CO2 cu cea mai rapidă creștere din lume. În contextul în care fiecare sector al economiei globale trebuie să devină mai verde, eliminarea blocajelor de trafic din marile orașe ale lumii oferă cele mai importante câștiguri cu cele mai mici costuri”, explică el.

Acest raport oferă o viziune asupra unui viitor în care o mare parte din transportul în mediul urban se desfășoară prin intermediul mijloacelor publice nepoluante și prin mijloace nemotorizate, așa cum ar fi bicicleta sau mersul pe jos. Această viziune include și o scădere a ratei de extindere a infrastructurii rutiere urbane, a amenajărilor de noi de parcări și, în general, orice inițiativă care poate fi considerată că încurajează deținerea și folosirea unui automobil.

Raportul avertizează și că, fără o astfel de importantă schimbare de paradigmă în ceea ce privește politicile și investițiile, urbanizarea rapidă ar avea ca rezultat dublarea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de transportul urban până în 2050, față de nivelurile din 2010.

„Blocajele de trafic pe care le observăm în prezent vor deveni mult mai mari și vom petrece în trafic un timp mult mai îndelungat decât în prezent”, a declarat Michael Replogle, adăugând că aglomerarea suplimentară a traficului are și un efect negativ asupra economiei și afacerilor pentru că oamenii vor întârzia mai mult la serviciu și vor fi mai puțin productivi.

„Spre exemplu în orașele care au realocat spațiul stradal pentru a implementa sisteme moderne de tranzit rapid cu autobuzul, s-au obținut practic beneficii similare unui nou serviciu de metrou, la suprafață și pentru o fracțiune din costuri, pe lângă beneficiile aduse de extinderea zonelor pietonale și a pistelor de biciclete, schimbând modul în care oamenii se deplasează în mediul urban”, a explicat el.

„Avem nevoie ca autoritățile să colaboreze cu băncile pentru dezvoltare și cu alte instituții pentru a da undă verde acelor proiecte care își propun să realoce spațiul stradal în favoarea transportului public, a bicicliștilor și a celor care merg pe jos. Spre deosebire de strategiile din domeniul energetic care necesită investiții în cele mai costisitoare noi tehnologii, în acest caz este vorba despre un simplu set de investiții într-un sistem de transport public mai performant și în creșterea siguranței pe străzi pentru cicliști și pietoni”, a mai subliniat el.

Acest raport a fost prezentat cu o săptămână înainte de Summitul ONU cu privire la schimbările climatice, care va avea loc la New York.
articol preluat de pe http://independent.md