Premiile România Curată 2014. Vezi nominalizările și VOTEAZĂ ACUM!
Romania Curata
Cine a schimbat cele mai multe partide politice în 2014? Cine a reușit să supraviețuiască în politică în ciuda gafelor și a acțiunilor lor care au stârnit iritare publică? Cine a avut cele mai proaste și/sau controversate inițiative legislative? Cine sunt intelectualii care și-au contorsionat logica și șira spinării pentru a obține diferite beneficii? Care sunt magistrații, instituțiile publice dar și grupurile și cetățenii care s-au evidențiat în mod pozitiv prin faptelor lor în 2014? Votează acum, mai jos, nominalizările propuse pentruPremiile România Curată 2014! Dacă ai și alte propuneri/nominalizări la cele șapte categorii, semnalează-le la secțiunea ”comentarii” (în funcție de propuneri, redacția România Curată le va include la vot).
Premiul “Traseistul Anului 2014”
Octavian Bot, un bihorean ales deputat în București, a bătut recordul la număr. Acum câteva luni s-a înscris în PLR-Tăriceanu, al 10-lea partid în care se află de când e „politician” (aici și aici)! A fost nominalizat și anul trecut, când avea doar nouă partide la activ.
Mihai Stănișoară, pentru fidelitate de familie. A fost ales deputat PDL, dar ulterior s-a alăturat PNL, primind un post de vicepreședinte pe vremea lui Crin Antonescu. În 2014, Stănișoară a părăsit PNL și i s-a alăturat lui Călin Popescu Tăriceanu la PLR împreună cu un fin al său, deputatul Ion Cupă, care l-a însoțit fidel pe traseul PDL-PNL-PLR.
Deputatul Ioan Viorel Teodorescu, pentru viteză. Teodorescu a reușit să facă parte din trei partide într-o singură lună. În toamna lui 2014 a migrat de la PNL la partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, apoi la UNPR.
Tudor Barbu, membru în Senat, face parte din aleșii PPDD al ăror număr a scăzut atât de dramatic că grupul lor parlamentar a trebuit desființat. A început mandatul ca membru PP-DD, a trecut la PC, iar în prezent este membru PNL.
Premiul “Supravieţuitor Fruntaş”
Liviu Dragnea, care a pierdut și campania pentru Geoană și campania pentru Ponta, a reușit să își facă picată la Curtea Constituțională și migrația primarilor și regionalizarea și tot a rămas șef peste baroni.
Victor Ponta, care a dat doctoratul înapoi doar pentru a dovedi că poți fi prim ministru și fără doctorat.
Victor Ciorbea, singurul avocat al poporului din lume care se pregătește să dea faliment dacă nu-i plătește altcineva datoriile (vezi aici).
Daniel Constantin, pentru performanța de a fi unicul ministru al agriculturii din Europa care datorează bani unui pușcăriaș dar supraviețuiește oricărei remanieri.
Premiul “Pericol Legislativ în Acţiune”
Membrii Comisiilor pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaților, care au dat aviz negativ Legii cadru pentru statutul cetățenilor Republicii Moldova, lege pe care tot ei o inițiaseră. Între timp, se schimbase alianța de guvernare…
Dan Șova, pentru elanul legislativ menit să-i scape de pârnaie pe Hrebenciuc și Mitrea și alți baroni corupți, faptă pentru care este urmărit penal de DNA pentru trafic de influență.
Comisia Juridică de la Camera Deputaților, pentru eforturi neîntrerupte de a promova ideea că parlamentarul e deasupra legii, inclusiv prin exemplu personal (Ioan Adam, deputat de Brasov, fugărit de DNA)
Mihnea Costoiu și Ecaterina Andronescu, pentru consecvența cu care ordonează de urgență ce a mai rămas din educație cu fiecare prilej.
Premiul “Intelectualul de aur”
Cristian Preda, exclus recent din al treilea partid care l-a susținut pentru funcții în decursul vremii, PMP, pentru sinceritatea declarației că ”s-a folosit de PMP să ajungă în PE” și precizarea că se simte apropiat de Monica Macovei deși au avut strategii diferite la europarlamentarele din acest an pentru a obține fotoliul de europarlamentar.
Sorin Cîmpeanu, rectorul Universitatii de Agronomie din Bucuresti si presedintele Consiliului National al Rectorilor (CNR), a fost pus de Victor Ponta ca ministru al Educatiei în schimbul sprijinului electoral și la ordonanța Educației. Cîmpeanu a vorbit adesea în numele CNR, fiind dezavuat de alți rectori (vezi aici).
Vladimir Tismăneanu, pentru că a făcut cel mai mare sacrificiu personal în aceste alegeri pe care susține că le-a câștigat, pierzând vila RAAPPS Lac 2 a doua oară, în favoarea candidatului de dreapta Klaus Johannis, pe care l-a declarat un Relu Fenechiu cu nume german care decorează pe unii cu simpatii legionare.
Premiul “Curaj în exercitarea justiției“
Carmen Dudaş, Mihai Topor şi Daniel Asaftei – juriști băcăuani care s-au opus împroprietăririi ilegale a lui Paltin Sturza cu 43.000 de hectare de pădure. După doi ani, în plasa procurorilor a intrat o întreagă mafie a retrocedărilor, printre care şi deputaţii PSD Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam.
Camelia Bogdan și Mihai Alexandru Mihalcea, completul care l-a condamnat definitiv pe Dan Voiculescu, supus multor abuzuri din partea presei aflată în proprietatea acestuia.
Judecătoarele Anca Mădălina Alexandrescu şi Codruţa Strîmb. Cele două judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti au efectuat cercetarea judecătorească a celor opt grei ai fotbalului în mai puţin de şase luni, după ce cauza fusese trimisă spre rejudecare de Curtea Supremă, dând sentințe record și începând curățirea acestui sport.
Premiul ”Cea mai activă instituție în favoarea bunei guvernări”
Primăria Oradea pentru implementarea Oradea City Report, o aplicaţie pentru telefonul mobil sau tabletă, gratuită, simplă şi intuitivă, care permite cetăţenilor cu spirit civic să transmită diverse sesizări şi incidente către Primăria Oradea şi operatorii serviciilor publice locale (Compania de Apă Oradea, Oradea Transport Local, Termoficare Oradea, Poliţia Locală Oradea, Luxten Lighting Company, RER Ecologic Service).
DNA, pentru întreaga sa activitate din anul 2014, dar mai ales dosarul Microsoft.
Consiliul Concurenței, pentru că a controlat strict activitatea greilor din comerțul alimentar și a obținut aprobarea ca împreună cu Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor să creeze în 2015 un mecanism prin care consumatorii vor putea compara prețurile din retailul alimentar.
Premiul ”Implicare civică”
Diaspora Românească Unită – zecile de grupuri informale și asociații (peste 30), cele mai multe constituite toamna trecută, care au organizat și/sau au participat la peste 100 de evenimente în ultimul an pe diferite teme legate de România (Roșia Montană, gaze de șist, conferințe, întâlniri, evenimente culturale și/sau civice organizate de ei, participarea ca invitați la evenimente organizate de alții, scrisori deschise, scrisori către clasa politică autohnă, mobilizare la vot încă înainte de primul tur etc. aici).
Alexandru Popescu – românul care a parcurs aproape 3.000 de km pe jos, de la Ploiești la Bruxelles, pentru a transmite mesajul la Parlamentul European că ”românii nu vor cianuri și fracking” (aici).
Alexandru Bajdechi – studentul care luptă drepturile tinerilor din Constanța prevăzute de Legea Educației, dar ignorate de Radu Mazăre și autoritățile locale; în august a solicitat în instanță dizolvarea Consiliului Local, care nu se mai întrunise de două luni (aici).
Iașul Iubește Teii – pentru continuarea acțiunilor începute anul trecut, inițierea și promovarea unei Hotărâri de Consiliu Local pentru replantarea de tei pe B-dul Ștefan cel Mare, inițierea unei petiții cu 7.000 de semnături în sprijinul hotărârii, alte acțiuni civice (aici).
Inițiativa civică Prelungirea Ghencea – pentru modul în care pun presiune pe primarul Capitalei Sorin Oprescu și guvernanți să-și respecte promisiunile făcute în campaniile electorale (aici).
Prietenii Parcului IOR – grupul care l-au obligat pe primarul de sector Robert Negoiță să renunțe la sala polivalentă pe care intenționa să o construiască în Parcul IOR (aici).
Centrul pentru Resurse Civice Constanța (cu implicarea celor de la Uniți Salvăm și CSRM) – pentru mobilizarea și monitorizarea cu observatori voluntari a alegerilor prezidențiale.
Dan Perjovschi – care a alimentat și susținut voluntar, cu desene devenite virale sau transformate în pancarde în stradă, mai toate acțiunile civice din acest an (vederi pentru Roșia Montană, gaze de șist, Iașul iubește teii, observatori voluntari etc.).
Mona Nicoară – pentru scrisoarea publică care l-a determinat pe primarul Clujului Emil Boc să reconsidere ideea unei grădinițe segregaționiste pentru copiii romi de la Pata Rât (aici); alături de Miruna Coca-Cozma, Mona Nicoară a realizat documentarul ”Școala noastră”, despre o inițiativă similară (o școală doar pentru copiii romi) la Târgu Lăpuș.
Harry Tavitian – care a demonstrat că spiritul protestatar al jazz-ului este cât se poate de real și în România (aici și aici).
Grupul de Inițiativă Civică (GIC) Brașov – implicat, în principal, în lupta împotriva fracking-ului, dar și pe probleme de dezvoltare durabilă (agricultură sustenabilă, valorificarea patrimoniului cultural), acțiuni de solidarizare cu diaspora, pentru Roșia Montană.
Studenții Andrei Fărcaș, Alexandra Pintea, Ionuț Deneș, Tudor Turdean, Denis Pașcalău (Cluj) și Edwin Sebastian Marc (Timișoara) care și-au asumat responsabilitatea organizării primelor mitinguri de solidarizare cu diaspora la Cluj și Timișoara (cele din 8 noiembrie 2014 – aici)
Fundația Pro Munții Apuseni (Câmpeni) – înființată anul trecut, în timpul protestelor pentru Roșia Montană, care a continuat acțiunile anul acesta nu doar pentru Roșia Montană, ci și susținerea altor probleme ale locuitorilor Apusenilor și acțiuni de promovare a dezvoltărilor alternative ale zonei
Asociația Salvați Bucureștiul și Nicușor Dan – pentru numeroasele procese în justiție pentru salvarea patrimoniului cultural, a spațiilor verzi din București și pentru respectarea drepturilor cetățenilor în raport cu abuzurile autorităților, precum și cele legate de lupta împotriva fracking-ului
Miliția Spirituală – pentru acțiuni directe menite să mobilizeze cetățenii, împotriva abuzurilor legislative (vezi aici ședința de lectură din George Orwell și Michel Foucault pe scările de la SRI)
Spiritul civic al Clujului sau Fenomenul Cluj – pentru zecile de acțiuni, evenimente, conferințe etc. – de la protestele împotriva legilor Big Brother sau împotriva ordonanței migrației, cele pentru spațiul public (”Jos Gardul” la concertul lui Billy Idol), împotriva zidului segregării de la Baia Mare și pentru drepturile romilor de la Pata Rât, acțiuni comunitare și de implicare a comunităților în decizii locale (proiectul ”La Terenuri” sau ”Orașul Vizibil”), pentru drepturile animalelor, mobilizarea pentru diaspora, grupul MindBomb care continuă să realizeze voluntar identități vizuale și susținere grafică pentru acțiuni civice, acțiunile și programele operatorilor culturali din centrele independente Fabrica de Pensule, tranzit.ro și Casa Tranzit, festivalul de teatru, dans, video cu tematică civică Temps D Image, Piața Autonomă, lupta pentru Roșia Montană și păduri sau împotriva fracking-ului etc. (vezi și Declarația de la Cluj, care sintetizează o parte importantă a revendicărilor clujenilor)
Campania Salvați Roșia Montană (CSRM) – pentru continuarea luptei în instanțe împotriva avizelor și autorizațiilor ilegale obținute de RMGC; pentru extinderea luptei și în cazul proiectului de la Certej și a tuturor proiectelor de exploatare a aurului în cariere deschise și cu cianuri; pentru transformarea Roșiei Montane într-un centru european de civism(Forumul Megaproiectelor Inutile, primul Forum al Diasporei, coalizarea mișcărilor anti-cianură din Europa într-o mișcare comună și lansarea campaniei europene Bang Ban Cyanide – cu două importante victorii de etapă: interzicerea cianurilor în Slovacia și respingerea definitivă a unui proiect în Asturia/Spania); pentru activitățile de susținere a dezvoltărilor alternative la Roșia Montană (vezi programul Adoptă o Casă – ARA & Alburnus Maior – sau FânFest); pentru implicarea și susținerea altor mișcări civice din România și Europa
Organizatorii Festivalului ManiFest – primul festival anti-fracking din România, organizat între 6 și 8 septembrie la Puiești (jud. Vaslui – aici)
Grupul Inimi Deschise din satul Vizurești (jud. Dâmbovița) – pentru implicarea localnicilor și a autorităților în realizarea unor proiecte și obiective comunitare (aici)
Soprana Diana Pap – care a pozat nud împotriva poluării produse de fabrica de cauciucuri Continental din Timișoara (aici)
