Manifestul regal

La 10 Mai 2011, doi tineri intelectuali – Vlad Badea şi Filip Lucian Iorga – au dat publicităţii un Manifest Regal, care pledează în mod argumentat şi pertinent în favoarea monarhiei constituţionale în România.

Două mari argumente au stat la baza acestui manifest: Argumentul Instituţional (Vlad Badea) şi Argumentul Istoric (Filip-Lucian Iorga), pe care le-am rezumat mai jos:
Din punct de vedere instituţional,

monarhia se susţine prin:

Independenţa şi neutralitatea politică
Experienţa ne arată că nici un preşedinte al României nu a fost în stare să păstreze o relaţie echidistantă şi independentă faţă de partidele parlamentare, constituindu-se astfel în sursă de instabilitate. Preşedinţii României nu au fost ai tuturor românilor, ci mai degrabă reprezentanţi ai unor partide – fie ele de stânga sau de dreapta. Instituţia monarhiei este, dimpotrivă, caracterizată de independenţă şi neutralitate politică.

Distincţia între competenţele de reprezentare şi guvernare
De-a lungul timpului, preşedinţii au intervenit adeseori în afacerile guvernamentale, fără a avea o bază constituţională pentru astfel de demersuri – care au condus, inevitabil, la conflicte între preşedinţi (cu funcţie reprezentativă) şi prim-miniştri (cu rol de guvernare) şi la alimentarea neîncrederii populaţiei în instituţiile statului. Monarhia constituţională ar elimina aceste probleme, întrucât monarhul are atribuţii de reprezentare, nefiind un “concurent” al premierului (cu atribuţii de guvernare)

Dimensiunea diplomatică a regalităţii
Dincolo de înrudirea cu alte case regale europene – ce constituie în sine o punte de legătură cu alte state – , Casa Regală a României a întreprins numeroase acţiuni de susţinere a intereselor României pe lângă politicieni, oameni de afaceri sau ONG-uri din străinătate, inclusiv în problema aderării României la UE şi NATO sau la spaţiul Schengen.

Efectul pozitiv asupra coeziunii sociale
În regimurile monarhice europene, regele este adesea considerat drept „părintele naţiunii”, îndeplinind un rol care transcende caracterul funcţionalist pe care îl au preşedinţii aleşi, fiind un model inspiraţional care uneşte societatea

Continuitatea
Prin revenirea la monarhie s-ar depăşi eterna problemă a lipsei unui proiect de dezvoltare durabilă la nivel naţional – proiect care în teorie există pe agenda fiecărui preşedinte în parte, dar care, evident, se schimbă cu fiecare preşedinte ales, prelungindu-se astfel o stare de fapt defavorabilă dezvoltării pe termen lung a României.Monarhul constituţional – element constant pe scena politică, ar favoriza un proiect de ţară pe termen lung.

Profesionalizarea funcţiei de şef de stat
Din acest punct de vedere, modelul prezidenţial prezintă dezavantaje faţă de cel monarhic: în vreme ce la funcţia de preşedinte poate accede oricine, indiferent de pregătire, regele este educat toată viaţa pentru rolul ce-l va juca în viaţa statului.

Costuri
În ciuda unor idei preconcepute, monarhia nu reprezintă o povară financiară; în România, costurile s-ar putea menţine la nivelul celor implicate de instituţia prezidenţială.

Steagul României cu stema regală

Din perspectivă istorică,

monarhia se prezintă astfel:

1. Monarhia este forma de guvernământ tradiţională în spaţiul românesc;

În ciuda unor opinii ce tind să se generalizeze, monarhia nu este nicidecum “arhaică”, nici republica nu este o formă nouă de guvernământ; ambele îşi au rădăcinile în Antichitate, iar monarhia constituţională este ” cea mai tânără şi cea mai suplă formă de guvernare a unui stat”. Pe teritoriul românesc statul a fost de la început monarhic – model tradiţional, deci, pentru societatea noastră. Republica ne-a fost impusă din afară, fiind adusă cu forţa, de către un regim cu totul străin de neamul românesc, iar bilanţul ei până în momentul de faţă este dezastruos, demonstrându-şi, cu prisosinţă, eşecul.

2. Opţiunea pentru o dinastie străină – aducătoare de stabilitate, rigoare şi prestigiu internaţional – s-a impus în condiţiile specifice ale sec. XIX, de rivalitate între facţiunile adverse, care crea o stare de permanentă instabilitate. Ulterior, această alegere avea să se dovedească din plin benefică pentru dezvoltarea ţării, prin faptele şi actele regilor ce au vegheat cu înţelepciune interesele acesteia.

3. Întoarcerea armelor contra Germaniei naziste în timpul Regelui Mihai I a scurtat războiul cu câteva luni, salvând zeci de mii de vieţi. Ulterior, Regele Mihai a luptat pe toate planurile pentru menţinerea regimului democratic şi împotriva politicii de sovietizare impuse a Armata Roşie. Abdicarea sa forţată este lovită de nulitate, pentru că:

- s-a făcut sub presiune şi şantaj – peste o mie de studenţi anticomunişti se aflau în arest, sub ameninţarea execuţiei, dacă regele nu ar fi semnat abdicarea

- validarea ei s-a făcut în mod nedemocratic în Parlament, unde nu se întrunise cvorul necesar

- republica ce a urmat nu a fost validată de un referendum naţional

________________________

Citiţi Manifestul în întregime http://adf.ly/6758280/romaniaregala-manifest

articol preluat de pe http://taranista.wordpress.com/

Discursul complet al Regelui Mihai in Parlamentul Romaniei 25.10.2011: