(Gheorghe Piperea) “Le urez fostilor mei aliati viata lunga si prospera, insa era proceselor colective contra bancilor s-a terminat”
articol – Gheorghe Piperea
foto – romanialibera.ro
Gheorghe Piperea – foto – facebook.com
29 august 2015
Intrucit marti reincepe sezonul, vreau sa va spun cite ceva despre capitalismul banditesc si despre troli, adica despre armatele de avocati si consultanti ai overlorzilor si ai acestor banditi capitalisti.
Ambele sintagme se regasesc in Pretul inegalitatii de J E Stiglitz si, desi se refera la SUA post – nine – eleven, se potrivesc manusa Romaniei post – criza.
Cele de mai jos sunt concluzii ale mele rezultate din comparatia acestor “modele” cu realitatile faptice romanesti cu care m-am confruntat incepind cu 2010.
Un sistem judiciar finantat de partile litigiului este in mod evident inegal si deci inechitabil. Corporatia abuziva poate sa isi angajeze avocati scumpi, troli care ar face orice sa cistige – PR, lobby, “cursuri” de specializare a judecatorilor, sponsorizari de campanii electorale, aliante cu autoritatile de control si supravghere sau chiar, la nevoie, ar face ceea ce trebuie pt anexarea acestora.
Chiar si trecerea timpului le este favorabila acestor corporatii si trolilor lor bine platiti. Nu toti opozantii lor au nervii si rabdarea sa lupte pina la sfirsit. Cei mai multi vor renunta, pentru mici despagubiri sau favoruri oferite de puternicul lor adversar.
Particularii nu au aceleasi mijoace si arme pentru un proces judiciar. Multi renunta la lupta inainte de a incepe, altii renunta pe parcurs – costurile legale sunt mari, sansele de a cistiga, invaluite in ceata, puterea celor cu care se lupta, mult prea mare si mult prea afisata (cam asa cum isi arata cocalarii lanturile, tatuajele, piercing-urile si “mertzan”-ele).
Statul, inclusiv ANPC, dispune de resurse financiare, logistice si de resurse umane limitate pentru a se lupta cu acesti troli in favoarea cetatenilor si a nevinovatilor.
Singura modalitate eficienta de lupta ar fi fost procesele colective – costurile legale initiale ar fi fost mult reduse, fiind deplasate catre onorariile de succes final. Armele judiciare s-ar fi egalizat, atit ca forta mediatica si de lobby, cit si ca reprezentare prin avocati – acestia din urma ar fi putut face fata trolilor corporatiilor.
De aceea a fost atit de esential ca aceste initiative sa fie eliminate. De aceea au fost atit de insistent descurajate. In Romania judiciara a lui 2015 cam asta a fost marea miza a trolilor (il includ aici, la virful piramidei, pe dl Isarescu, “lectorul” principal al seminarului de Sinaia din 28-29 aprilie).
In mare parte, trolii au reusit. Nu mai sunt procese colective noi contra bancilor.
Si nici nu vor mai fi.
Din doua motive :
- avocatii – pesti sanitari care s-au hranit cu ideile balenei pentru a-si face clienti printre consumatori au ajuns la concluzia ca procesele individuale sunt mai eficiente;
- din o mie de reclamanti in procesele colective contra Volksbank, 900 au acceptat oferta Iceberg (in conditii mult mai defavorabile decit cele care ar fi rezultat din proces sau din negocierea imaginata de noi); mai putin de 20 dintre cei 900 au considerat ca s-ar cuveni un onorariu de succes celor care au facut posibil acest “cadou” din partea bancii; in aceste conditii, singura noastra motivatie a ramas satisfactia de a fi determinat acest “cadou”; nici macar un “multumesc” din partea celor 880 de fosti aliati ai nostri nu am primit, desi ar fi fost suficient; dimpotriva, am primit amenintari cu procese; culmea ironiei este ca printre cei 880 de fosti aliati sunt si preoti, politisti, invatatori etc., oameni care ar fi trebuit sa stie sensul cuvintelor alianta si multumesc.
Le urez fostilor mei aliati viata lunga si prospera, insa era proceselor colective contra bancilor s-a terminat.
articol preluat de pe https://www.facebook.com/gheorghe.piperea
