(Gabriel Ferugean) Nu mai apărați politicienii!
foto – timesnewroman.ro
articol – Gabriel Ferugean (exclusiv pentru Uniti Schimbam)
Gabriel Ferugean
12 iunie 2015
De ani de zile sînt uimit de fervoarea cu care oamenii se grăbesc să sară în apărarea politcienilor care le plac, așa cum sari în apărarea unui camarad drag. Și aș vrea să clarificăm un lucru important: cînd pleci la drum alături de cineva, acel cineva îți devine camarad. Aveți idealuri comune, scopuri comune, împărțiți nu doar ideile ci și bucata de pîine. Ești gata să lupți pînă la ultima suflare alături de acel camarad, la fel ca pentru ideile voastre, pentru că știi că e gata să se sacrifice pentru camarazii săi și doar astfel ideile comune vor reuși să triumfe. E foarte frumos! E generos, e altruist, e minunat, aproape eroic.
Acestea fiind zise, să aruncăm o privire la politicienii despre care vorbim. TOȚI politicienii. Care au case, mașini, diverse proprietăți, acțiuni la firme și își fac vacanțele prin țări exotice. ABSOLUT TOȚI politicienii. Dacă vă vine vreunul în minte care face excepție, opriți-vă din citit și numiți-l! TOȚI politicienii români au prosperat în ultimii 25 de ani, în feluri în care un salariu de demnitar ar fi imposibil să o facă. Și-au promovat afacerile, neamurile, prietenii, partenerii de afaceri, dar mai ales propriul interes. Nu are rost să dau nume. Absolut toți au o bubă pe undeva. O casă luată de la stat pe un preț de nimic, o nevastă/amantă/fiică/nepoată, soț/fiu/nepot/unchi – sau oricare alte rude posibile care au devenit din semianalfabeții de serviciu și golanii cartierului geniile sectorului guvernamental. O afacere frumos aranjată cu statul. Un telefon dat la omul potrivit și în momentul potrivit! Chiar și atunci cînd par că fac ceva pentru binele unui amărît nu știu cum să arate alegătorilor ce au făcut, ca să își asigure voturile pentru scrutinul următor.
Să ne uităm la oamenii care se luptă pentru ei. Oamenii simpli, soldații obișnuiți, simpatizanții și susținătorii cu care politicienii își justifică pozițiile în stat din care își coordonează manevrele cu care au ajuns incredibil de bogați și de nesimțiți. Ce au cîștigat toți acești oameni prin munca și votul politicienilor? Cît ar fi cîștigat dacă munca și votul politicienilor nu erau înlocuite de corupția și nepotismul despre care vorbeam mai sus?
Și acum vine întrebarea cea mai importantă: sînt acești politicieni camarazii oamenilor care îi susțin? Au ei idealuri comune cu oamenii simpli, sînt ei gata să se sacrifice pentru o lume un pic mai bună sau pentru ca oamenii să aibă un trai mai ușor? Greu de spus, avînd în vedere vilele imense din bani greu de justificat și birourile somptuoase mobilate din bani publici, nu? Unde e sacrificiul? Unde e munca lor pentru camarazii care îi apără, pentru cei care sînt gata să renunțe la prieteni, la familie, la serviciu numai pentru a se asigura că politicienii lor preferați nu își pierd pozițiile? În treacăt fie spus, aceste poziții nu se pierd niciodată. Nu rămîne nimeni pe afară. Nu moare nimeni de foame. Politicienii doar se rotesc prin fața ciolanului și împart cuminți bucatele, alternînd hălcile mari de la guvernare cu porțiile dietetice din opoziție. În timp ce susținătorii lor își numără banii cu mare atenție pentru cumpărăturile simple și înghit în sec în fața restaurantelor, ofertelor turistice și mașinilor de vînzare.
La toate astea nu mai am de adăugat decît îndemnul din titlu: nu mai apărați politicienii! Apărați-vă drepturile, apărați-vă libertatea, dar nu vă mai puneți speranțele în politicieni. Luptați pentru voi și pentru binele vostru! Nu mai săriți de grija că vreun politician ar putea ajunge la închisoare sau sărac lipit. Nici în închisoare nu o va duce prea rău iar sărac lipit nu va ajunge niciunul. iar dacă vreunul din ei avea vreun pic de demnitate, vă asigur că nu ajungea politician!
Repet: nu mai apărați politicienii!
