Evenimentele Zilei de 24 ianuarie în Istorie

Harta Principatelor Române Unite (1859-1878)

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org

 

24 ianuarie este a 24-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 24 ianuarie

(BOR) Sf. Cuv. Xenia din Roma; Sf. Cuv. Xenia din Petersburg (Tedeum)

Sfânta Cuvioasă Xenia (sau Xenia romana) a trăit la începuturile creștinismului, în secolul al V-lea. Originară din Roma, ea a îmbrăcat haina monahală și a trăit într-o continuă priveghere, înfrânare și smerenie. Numele monahal pe care și l-a ales, Xenia, se traduce prin „străina”, vrând să arate prin acest gest că se înstrăinează de lumea aceasta, pentru a se dedica numai celor sfinte.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

Pomenirea sfintei Xenia din Sankt Petersburg (cca.  1719/1731 – 1803), numită și „cea smerită și nebună pentru Hristos” se face atât pe 24 ianuarie (6 februarie pe stil vechi) cât și pe 11 septembrie (24 septembrie pe stil vechi). În calendarul ortodox rus este pomenită și pe 24 mai, când se sărbătorește proclamarea ei ca sfânt care a avut loc în anul 1988.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Xenia, cuvioasă († secolul al V-lea); Sf. Francisc de Sales, episcop († 1622)

Francisc de Sales (François de Sales) (n. 1567, Thorens-Glières, Savoia, d. 1622, Lyon) venerat ca sfânt în Biserica Catolică și în Biserica Anglicană, a fost un episcop catolic al Genevei.

 

(BRC) Sf. Francisc de Sales, episcop, învățător al Bisericii

 

România – Ziua Unirii si Ziua Academiei de Poliție

 

Astăzi în istorie pentru 24 ianuarie

 

Evenimentele Zilei de 24 ianuarie în Istorie:

- 24 ianuarie 1859 – Unirea Principatelor Române;

- 24 ianuarie 1862 – Parlament unic al României;

- 24 ianuarie 1918 – Independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti;

- 24 ianuarie 1946 – Prima rezoluţie ONU

 

24 ianuarie 41 - Împaratul roman Caligula, cunoscut pentru excentricităţile sale şi pentru despotismul sau, a fost asasinat de Garda Pretoriană.

Caligula (latină: Caius Iulius Caesar Augustus Germanicus, 31 august 12 d.Hr. – 24 ianuarie 41 d. Hr.), de asemenea, cunoscut sub numele de Gaius, a fost Împărat Roman intre anii 37-41. Caligula a fost un membru al casei conducătoare convenționale cunoscută sub numele de dinastia Iulio-Claudiana. Germanicus, tatăl sau, era nepotul și fiul adoptat al împăratului Tiberius si a fost un general de succes și unul dintre cele mai iubite figuri publice din Roma.

Tânărul Gaius a primit porecla de Caligula (însemnând „cizma”, diminutivul de Caliga, sandală purtată de soldații romani) de la soldații tatălui său în timp ce i-a însoțit în timpul campaniilor sale din Germania. În timpul domniei sale scurte, Caligula a incercat sa-si sporeasca puterea personala.

El a inițiat o mare parte din proiectele de construcții ambițioase și locuințe de lux pentru el, dar a inițiat și construirea a două noi apeducte din Roma: Claudia Aqua și Anio Novus. În timpul domniei sale, imperiul a anexat regatul Mauritania și l- a făcut provincie. Caligula a fost primul împărat roman asasinat, in urma unei conspirații care implica ofițeri din garda pretoriană, precum și membri ai Senatului roman și a curții imperiale.

Scopul conspiratorilor a fost „să folosească ocazia de a restabili Republica Romană”, dar planul a fost zădărnicit, dupa ce în aceeași zi, garda pretoriană l-a declarat imparat pe unchiul lui Caligula , Claudius..

 

24 ianuarie 76 - S-a nascut împăratul roman Hadrian; (d. 10.07.138).

Publius Aelius Traianus Hadrianus (24 ianuarie 76 – 10 iulie 138) , a fost Împărat Roman (117-138). A fost al treilea dintre așa-zișii „cei cinci împărați buni ai Imperiului Roman”. A inițiat o serie de reforme în armată și justiție; arta și arhitectura au înflorit în timpul domniei lui. La Roma este restaurat Panteonul, se construiește Mausoleul sau viitorul Castel Sant’Angelo – mormântul împăraților romani până la Caracalla.

Hadrian a acordat o deosebită atenție promovării filosofiei și literaturii, manifestând o pronunțată înclinare pentru cultura greacă. El însuși era filosof și scriitor, fiind autorul unor poezii în greacă și latină, discursuri, scrieri filologice și enciclopedice. Pe plan extern, Hadrian încheie pacea cu parții și renunță la ultimele cuceriri ale lui Traian din provinciile Armenia, Asiria șiMesopotamia, fixând granița orientală pe Eufrat.

Legate de vizitele împăratului în Dacia, au loc două reorganizări administrative ale provinciei, împărțită în 119 în Dacia Superior și Dacia Inferior, iar în 123 în Dacia Porolissensis, Dacia Superior și Dacia Inferior. În Britannia, Hadrian a construit zidul defensiv ce îi va purta numele, și care trasa granița de nord a Imperiului Roman. În anul 132, intenția lui Hadrian de a înălța un templu al lui Jupiter la Ierusalim a declanșat ultima mare răscoală a iudeilor, condusă de Bar Kohba și reprimată în 135.

 

24 ianuarie 817 - A decedat Stefan al IV-lea, al 97-lea Papa al Bisericii Catolice; (n.cca.770).

Papa Ștefan al IV-lea (+ 24 ian. 817 la Roma) a fost papă al Romei din 22 iunie 816, fiind astfel succesorul lui Leon al III-lea. Numele lui înseamnă “coroana” (greacă). Sub pontificatul lui Ștefan papalitatea s-a apropiat mult de franci: Regele Ludovic cel Pios este încoronat și uns împărat de către acest papă (cu așa-zisa “coroana lui Constantin”).

Prin acest act, Imperiul francilor intră în tradiția vest-romană. Noul împărat garantează alegeri libere în fruntea bisericii, ceea ce va fi însă valabil abia sub succesorul lui, Pascal I. . Așa cum Ludovic promite neamestcul în treburile Romei, așa îi dă de înțeles papei că nu-i permite vreun amestec în viitorul dinastiei și al imperiului său

 

24 ianuarie 1125 - A decedat regele Georgiei, David al IV- lea , cunoscut sub numele de David Intemeietorul; (n.1073).

David al IV-lea a fost un rege din dinastia Bagrationi, a urcat pe tronul Georgiei în 1089 , la varsta de 16 ani, si a domnit din 1089 până la moartea sa. Este considerat a fi fost cel mai mare conducător georgian în istorie, el reușind sa-i alunge pe turcii selgiucizi din țară, in urma marii batalii de la Didgori în 1121. Reformele sale din armata și administrația i-au permis să se reunească tara și sa aduca o mare parte din Caucaz sub controlul Georgiei.

A sprijinit Biserica Ortodoxa și a fost un promotor notabil al culturii crestine. A fost canonizat de Biserica Ortodoxa Georgiana. David a eliberat în 1123 si Armenia și a fost uns în 1124 drept rege al armenilor, incluzând nordul acestei tari printre domeniile coroanei georgiene, Georgia devenind astfel cea mai importantă putere în Transcaucazia, cuprinzând un ținut întins „din Nicopsia până la Daruband și din Oseția până la Aragaț”. Domnia lui David, supranumit „Constructorul” (Aghmașenebeli în georgiană) este considerată drept debutul unei „Epoci de Aur” în istoria Georgiei.

 

24 ianuarie 1444 - S-a nascut Galeazzo Maria Sforza, duce de Milano (d. 1476)

Galeazzo Maria Sforza (24 ianuarie 1444 – 26 decembrie 1476) a fost Duce al Milano din 1466 până la moartea sa. A fost cunoscut pentru cruzime, tiranie și desfrânare. Sforza a fost renumit ca patron al muzicii. În timpul domniei sale, a sprijinului financiar și a încurajărilor, capela a devenit una dintre cele mai faimoase ansambluri muzicale din Europa.

Compozitori din nord, mai ales compozitori franco-flamanzi au venit să cânte în capela sa și să scrie masse, motete și muzică laică pentru el. După crimele lui Galeazzo, cei mai mulți cântăreții la capela Sforza au fugit și s-au stabilit în alte părți ajutând la creșterea standardelor muzicale din alte orașe cu ar fi Ferrara.

Galeazzo Sforza a fost un afemeiat notoriu, care trecea femeile curtenilor săi odată ce se sătura de ele. Enervânduse odată pe un braconier, l-a forțat să înghită un iepure întreg, cu tot cu blană; pe un bărbat l-a ținut de viu într-un sicriu, Pe un preot care i-a prezis o domnie scură l-a pedespsit prin a muri de foame. Acest lucru i-a făcut mulți dușmani în Milano.

 

24 ianuarie 1458 - Matei Corvin, al doilea fiu al guvernatorului lui Ioan Corvin, a fost ales rege al Ungariei.

Matia Corvin (mai des Matei Corvin, în maghiară Hunyadi Mátyás, în latină Matthias Corvinus, în germană Matthias Corvinus, în croată Matija Korvin; n. 23 februarie 1443, Cluj, Regatul Ungariei – d. 6 aprilie 1490, Viena, Sfântul Imperiu Roman), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în cronicile Moldovei sau Matei Corvin a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus Regatul Ungariei între anii 1458-1490. A fost botezat după Sfântul Matia, apostol, nu după Matei Evanghelistul.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

24 ianuarie 1679 - Regele Carol al II-lea al Angliei a dizolvat Parlamentul.

 

24 ianuarie 1712 - S-a născut Frederic al II-lea, supranumit „cel Mare”, rege al Prusiei, din dinastia Hohenzolern (d. 1786)

Frederic al II-lea, cel Mare (germană Friedrich II.; n. 24 ianuarie 1712, Berlin – d. 17 august 1786, Potsdam) a fost rege al Prusiei (1740-1786), din dinastia de Hohenzollern, al 14-lea prinț elector al Sfântului Imperiu Roman sub numele de Frederic IV (Friedrich IV.) de Brandenburg. A devenit cunoscut sub numele de Frederic cel Mare (Friedrich der Große) și a fost poreclit Der Alte Fritz (“Bătrânul Fritz”).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

24 ianuarie 1732 - S-a născut scriitorul şi dramaturgul Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais.

A fost ceasornicar, inventator, muzician, politician, refugiat, spion, editor, traficant de arme și revoluționar (atât francez cât și american). Este cunoscut mai ales pentru pentru piesele sale de teatru, dintre care două au cucerit o mare popularitate: „Bărbierul din Sevilla” şi „Nunta lui Figaro”; (d.18.05.1799).

 

24 ianuarie 1742 - Carol Albert de Bavaria devine împărat al Sfântului Imperiu Romano – German.

 

24 ianuarie 1746 - S-a născut regele Gustav al -II-lea al Suediei; (d.1792).

 

24 ianuarie 1779 - S-a născut Elisabeta Alexeievna, soţia ţarului Alexandru I al Rusiei (d. 04.05.1826).

Elisabeta Alexeievna (Louise de Baden) (13 / 24 ianuarie 1779 – d. 4 / 16 mai 1826) a fost soţia împăratului Alexandru I al Rusiei. Elisabeta Alexeievna s-a născut la Karlsruhe, la 24 ianuarie 1779 ca prinţesa Louise Maria Auguste a Marelui Ducat al Badenului şi aparţinea Casei Zähringen.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

24 ianuarie 1752 - S-a născut la Roma compozitorul italian Muzio Clementi (d. 1832). Este considerat parintele muzicii moderne pentru pian, dar acest renume ar trebui împarțit el si C.P.E. Bach, a cărui operă Clementi a studiat-o cu multă grijă și care i-a influențat în mare măsură stilul propriu .

 

24 ianuarie 1828 - S-a întemeiat în Grecia instituția numită Președinția Greciei.

 

24 ianuarie 1848 - La Moara lui Sutter din Coloma, California, colonistul american James Marshall descopera aur. Aceasta avea să ducă la Goana după aur din California de la jumătatea secolului al XIX-lea. La invazia cautatorilor de aur dornici de imbogatire au contribuit si declaratiile presedintelui american James Polk , care a evocat in public existenta unor bogatii incalculabile in California.

Curand imigranti si aventurieri veniti din Europa, Asia si America latina, s-au alaturat celor peste 100.000 de americani care au luat drumul Californiei. Oamenii traiau in conditii precare,astfel incat inca din primul an s-a inregistrat moartea a zece mii de persoane, ca urmare a lipsei adaposturilor, subalimentatiei, lipsei medicamentelor , dizenteriei si a altor epidemii.

Terenurile aurifere deveneau proprietatea primului venit. Orase efemere au rasarit ca din pamant in valea Sacramento. Ajungand la 90.000 de locuitori , dintre care 20.000 mexicani,si 10.000 indieni, California dervine in 1949 stat cu depline drepturi, in cadrul Statelor Unite ale Americii de Nord.

 

24 ianuarie 1849 - S-a născut Badea Cârţan, ţăran român autodidact, luptător pentru eliberarea naţională a românilor din Transilvania. (d.07.08.1911).

Gheorghe Cârțan cunoscut și sub numele de Badea Cârțan (n. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara – d. 7 august 1911) a fost un țăran român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, distribuind cărți românești, aduse clandestin din România, la sate. A călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea cu ochii săi Columna lui Traian și alte mărturii despre originea latină a poporului român. În 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.

 

24 ianuarie 1859 - Adunarea Electivă a Țării Românești s-a pronunţă pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza, ceea ce a insemnat unirea in fapt a Principatelor Moldovei şi Munteniei si punerea temeliei României moderne.

Unirea Principatelor Române a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea prin unirea statelor Moldova și Țara Românească sub numele Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești. Procesul unirii, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări, a cunoscut o etapă decizivă, care s-a dovedit a fi ireversibilă, prin alegerea colonelului moldovean Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

24 ianuarie 1862 - Deschiderea primului Parlament unic al României la Bucureşti. Domnitorul Al.I.Cuza proclamă solemn, în faţa Adunărilor Moldovei şi Ţării Româneşti, “Unirea definitivă a Principatelor”, iar oraşul Bucureşti este proclamat capitala ţării.

 

24 ianuarie 1864 - Este promulgată legea privind înfiinţarea Curţii de conturi din România, instituţie creata pentru verificarea şi controlul administrării şi mînuirii banilor publici.

 

24 ianuarie 1866 - A murit Aron Pumnul, cărturar român, lingvist, filolog, participant la evenimentele Revoluţiei de la 1848 din Transilvania.

Aron Pumnul (n. 27 noiembrie 1818, satul Cuciulata, județul Brașov; d. 12 ianuarie 1866) a fost un cărturar român, lingvist, filolog și istoric literar, profesor al lui Mihai Eminescu, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Transilvania A fost profesor de limba şi literatura română şi un animator cultural de prestigiu, avînd o deosebită vocaţie pedagogică. Printre elevii lui s-a numarat Eminescu, care i-a dedicat prima sa poezie publicată – “La mormîntul lui Arune Pumnul”.

 

24 ianuarie 1872 - A murit William Webb Ellis, cleric anglican, inventatorul rugbiului (n. 24.11.1806).

 

24 ianuarie 1878 - Trupele române ocupă localitatea Smîrdan (astazi in Bulgaria), punct important al sistemului otoman de apărare a Vidinului, în timpul războiului de independenţă a României.

 

24 ianuarie 1882 - S-a înfiinţat, la Bucureşti, societatea “Iridenţa Română”, care, din 1883, s-a numit “Carpaţi”. Societatea, din care facea parte si poetul Mihai Eminescu a militat pentru ajutorarea românilor transilvăneni.

 

24 ianuarie 1889 - S-a născut la Boboshticë, în Albania, scriitorul Victor Eftimiu (d.27.11.1972, București).

Victor Eftimiu (n. 24 ianuarie 1889, Boboştiţa, Albania – d. 27 noiembrie 1972, Bucureşti) a fost un poet, dramaturg, eseist, povestitor, scriitor şi traducător român de origine aromână, respectiv membru al Academiei Române şi francmason român din perioada interbelică (“Înşir’te, mărgărite”, “Omul care a văzut moartea”).

 

24 ianuarie 1891 - Îşi începe activitatea, la Bucureşti, “Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor”. Din iniţiativa ei, s-a publicat, în limba franceză, memoriul studenţilor universitari români, privitor la situaţia românilor din Transilvania şi Ungaria, adresat opiniei publice din Apusul Europei, prin care se evidenţia politica de oprimare a celor peste trei milioane de români din Austro-Ungaria. Memoriul a avut un puternic ecou în lume.

 

24 ianuarie 1893 - Apare la Bucureşti, revista satirică “Moftul român”, sub conducerea lui Ion Luca Caragiale şi Anton Bacalbaşa. Revista a apărut pînă la 12 mai 1902.

Moftul român a fost o revistă umoristică înființată de Ion Luca Caragiale în ianuarie 1893, după ce acesta se retrăsese din ziaristică de la sfârșitul anului 1889. Publicația era subintitulată ironic „Revista spiritistă națională, organ pentru răspândirea științelor oculte în Dacia Traiană”. În ea au fost publicate unele dintre cele mai valoroase schițe caragialiene. Începând cu numărul 11 a devenit ilustrată, publicând și caricaturi. Revista a apărut, cu unele întreruperi, până în anul 1902.

Printre colaboratorii ei s-au numărat Dimitrie Teleor, E. Gârleanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Cazaban. Calendarul Moftului român, pe anul 1908, de I. L. Caragiale, a apărut la București. Revista a fost relansată la data de 10 octombrie 2010, cu apariție lunară, și avându-l ca director editorial pe Miron Manega.

 

24 ianuarie 1901 – S-a născut Florica Bagdasar, medic neuropsihiatrie infantilă, prima femeie ministru din România (d. 1978)

Florica Bagdasar (n. 24 ianuarie 1901, Monastir, Imperiul Otoman – d. 19 decembrie 1978, București) a fost medic cu specialitatea neuropsihiatrie infantilă și a fost prima femeie ministru din România, la Ministerul Sănătății, în perioada 1946–1948.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.orgș en.wikipedia.org

 

24 ianuarie 1905 - S-a născut Grigore Vasiliu Birlic, actor român cu o îndelungată şi prestigioasă carieră teatrală (Teatrul National din Bucureşti).

Grigore Vasiliu Birlic (n. 24 ianuarie 1905, Fălticeni – d. 14 februarie 1970, București) a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie. A jucat în multe piese de teatru, precum și în filme. Numele de naștere era Grigore Vasiliu, Birlic fiind doar o poreclă pe care a primit-o datorită succesului din piesa Birlic, jucată la începutul carierei sale. Intre creatiile sale memorabile citam rolurile din filmele : “Bădăranii”, “Două lozuri”, “Steaua fără nume”; (n. Falticeni; d.14.02.1970).

 

24 ianuarie 1905 - A murit Nicolae Ionescu, publicist şi om politic, membru fondator al Societăţii Academice Române; (n.1820, Bradu, Neamt).

Nicolae Ionescu (n. 1820, Bradu, județul Neamț – d. 24 ianuarie 1905, Bradu) a fost un publicist și om politic român, membru fondator al Societății Academice Române (Academia Română) și vicepreședinte al Academiei Române (1889-1892). A desfășurat o activitate didactică intensă, a participat la Revoluția din 1848, a fost senator, deputat și ministru de externe. S-a remarcat ca un orator deosebit.

 

11/24 ianuarie 1906 - S-a născut la Balcic sculptorul Boris Caragea, membru corespondent al Academiei Române; (m. 8 august 1982).

 

24 ianuarie 1915 - A aparut la Craiova revista “Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga. Revista va apărea pînă în anul 1946.

Drum Drept a fost o revistă cu apariţie săptămânală care a apărut în ianuarie 1913 la Vălenii de Munte. În 1915 a fuzionat cu revista „Ramuri” iar redacţia s-a mutat la Craiova. În revistă au fost publicate cercetari literare ale lui Nicolae Iorga (fondatorul revistei), Nicolae Cartojan, Paul Papadopol, P. Cancel şi alţii.

 

24 ianuarie 1918 - In Rusia este introdus Calendarul gregorian, printr-o hotarare a Consiliului Comisarilor Poporului (bolsevic), care urma sa intre in vigoare la 14 februarie (s.n)

 

24 ianuarie 1918 - Sfatul Ţării din gubernia rusa Basarabia proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti.

La 24 ianuarie 1918 Sfatul Ţării din Basarabia, întrunit în şedinţă solemnă, votează în unanimitate şi proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti. Acest vot a constituit o etapă importantă pe calea unirii fostei Basarabii ţariste cu România. Proclamarea Republicii Democratice Moldoveneşti s-a făcut în condiţiile revoluţiei ruse din 1917. Iniţial Republica Democratică Moldovenească fusese declarată parte a unei viitoare Rusii federale.

 

24 ianuarie 1920 - A murit pictorul si sculptorul italian Amedeo Modigliani; (n.12.07.1884).

Amedeo Modigliani (n. 12 iulie 1884, Livorno – d. 24 ianuarie 1920, Paris) a fost un pictor și sculptor italian stabilit în Franța, reprezentant al “Școlii Pariziene” (“École de Paris”), evidențiat în scurta sa viață printr-o creație plină de eleganță și rafinament, care depășește granițele manierismului.

 

24 ianuarie 1921 - S-a născut la Chisinau regizoarea si scenarista română, Sorana Coroamă – Stanca, fiica medicului profesor universitar ieșean Gheorghe Plăcințeanu și a compozitoarei Mansi Barberis; (d. 07.01.2007).

 

24 ianuarie 1924 - Orașul rusesc Sankt Petersburg, numit in perioada 1914-1924, Petrograd, este redenumit Leningrad.

 

24 ianuarie 1932 - S-a născut actorul Silviu Stănculescu; (d.23 octombrie 1988). A desfasurat o bogată activitate la Teatrul de Comedie din Bucureşti (filme: “Liceenii”, “Mircea”, “Trahir”); (d.23.10.1998).

 

24 ianuarie 1932 - A fost desfiintat Ordinul Iezuitilor din Spania. Abolirea ordinului iezuiților a fost de scurtă durată, acesta fiind reînființat de către Vatican la începutul celei de-a doua decade a secolului al XIX-lea, o dată cu reinstalarea la putere a guvernelor conservatoare, spaniole.

Bazele ordinului au fost puse la data de 15 august 1534 de către un grup de studenți ai Universității din Paris, în frunte cu Ignațiu de Loyola. Ordinul a fost aprobat pe 27 septembrie 1540 de papa Paul al III-lea, prin bula „Regimini militantis Ecclesiae”. Pe lângă cele trei voturi (promisiuni) călugărești obișnuite (ascultare, castitate, sărăcie), iezuiții au introdus un al patrulea vot, anume cel de ascultare necondiționată față de papă.

Iezuiții au întemeiat renumite instituții de învățământ, pe care le-au deschis tuturor categoriilor sociale. S-au făcut remarcați atât în domeniul educației, cât și pe tărâm misionar. Au răspândit creștinismul în toate noile continente, fiind activi mai ales în Asia (Japonia, China, India) și în America de Sud (Paraguay). Călugării iezuiți s-au implicat în punerea în practică a hotărârilor Conciliului Tridentin, care a decis primenirea Bisericii Catolice după șocul Reformei protestante.

Iezuiții au fost principalii promotori ai Contrareformei, căutând să restabilească credința catolică în țări cu tradiție protestantă, precum Anglia, Germania, Olanda și Ungaria. În Ucraina și Transilvania iezuiții au sprijinit afirmarea bisericilor greco-catolice, aducând importante servicii culturii țărilor respective.

Universitatea din Cluj este continuatoarea colegiului iezuit la care a învățat și Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul. Societatea lui Isus a fost desființată în mai multe rânduri. În România ordinul a fost interzis ultima dată în anul 1948 , odată cu instaurarea regimului comunist. După 1989ordinul a reintrat în legalitate. Sediul Provinciei Române a Societății lui Isus se află în municipiul Cluj.

 

24 ianuarie 1932 - Apare lunar la Bălţi, România, revista literară “Cuget moldovenesc”, sub conducerea poetului şi traducătorului Petre Stati. Revista va apărea pînă în decembrie 1937.

 

24 ianuarie 1939 - În Chile are loc un cutremur cu magnitudine 8,3 pe scara Richter; 28.000 morţi.

 

24 ianuarie 1941 - S-a născut cântăreâul american Neil Diamond.

 

24 ianuarie 1943 - Se incheie Conferinta de la Casablanca in care presedintele american F.D. Roosevelt si primul ministru britanic Winston Churchill au luat hotarari importante in legatura cu desfasurarea razboiului dus impotriva Axei.

 

24 ianuarie 1946 - Adunarea Generală a ONU adoptă prima rezoluţie. Aceasta se referea la utilizarea în scopuri paşnice a energiei atomice şi eliminarea armelor atomice sau a altor arme de distrugere în masă.

 

24 ianuarie 1948 - Începe construcția Fabricii de confecții, “APACA“, din București. La 1 mai1948, fabrica începe să producă.

 

24 ianuarie 1950 - S-a născut (la Reșiâa) solista de muzică uşoară romană Stela Enache.

Stela Enache (nume real: Steriana Aurelia Bogardo, n. 24 ianuarie 1950, Reșița, Caraș-Severin) este o solistă vocală din România. A fost căsătorită cu compozitorul și cântărețul român de muzică ușoară Florin Bogardo

 

24 ianuarie 1958 - Doi cercetători, Sir John D. Cockcroft (Marea Britanie) şi Lewis L. Strauss (SUA), anunţă public reuşita primei fuziuni controlate a două nuclee atomice uşoare, transformate într-unul greu. Energiile degajate sunt foarte mari, similare cu efectele exploziei unei bombe cu hidrogen.

 

24 ianuarie 1960 - Fosta colonie Camerun devine independenta de Franţa.

 

24 ianuarie 1961 - S-a născut actriţa de origine germană, Nastassia Kinski,

 

24 ianuarie 1965 - A murit Winston Churchill, fost prim-ministru al Marii Britanii, scriitor, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1953; (n.30.11.1874).

Sir Winston Leonard Spencer Churchill (n. 30 noiembrie 1874 – d. 24 ianuarie 1965), om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit în Al Doilea Război Mondial.

 

24 ianuarie 1972 - În apropiere de Guam, a fost descoperit soldatul japonez Shoichi Yokoi, care a petrecut 28 de ani în junglă, crezând că al doilea război mondial e încă în desfășurare.

 

24 ianuarie 1976 - A incetat din viaţă Emil Bodnăraş, vicepreşedinte al Consiliului de Stat. (n. 1904)

Emil Bodnăraș (n. 10 februarie 1904, satul Iaslovăț, Ducatul Bucovinei, Austro-Ungaria – d. 24 ianuarie 1976, București) a fost un lider comunist român, general al Armatei Române și spion sovietic. La data de 23 august 1944, Emil Bodnăraș (cu numele conspirativ de inginerul Ceaușu) a participat împreună cu Lucrețiu Pătrășcanu, ca reprezentanți ai PCR, la acțiunea condusă de către Regele Mihai de demitere a guvernului mareșalului Ion Antonescu. A făcut parte din grupul de comuniști care l-a preluat în custodie pe Ion Antonescu și pe ministrul Mihai Antonescu. Cei doi au fost ținuți prizonieri într-o casă conspirativă a partidului mai înainte de a fi predați autorităților militare sovietice.

Bodnăraș a devenit membru al Comitetului Central și al Biroului Politic al Partidului Comunist Român în urma alegerilor din 1945. Din anul 1946 a fost deputat al PCR în toate legislaturile Marii Adunări Naționale. Între martie 1945 și noiembrie 1947 a fost secretar general la președinția Consiliului de Miniștri însărcinat cu supravegherea serviciilor secrete și șeful Serviciului Secret al Armatei. În această calitate, a deținut rangul de subsecretar de stat la Președinția Consiliului de Miniștri (1 decembrie 1946 – 5 noiembrie 1947). El s-a ocupat de organizarea fraudării alegerilor parlamentare din 1946 și de Înscenarea de la Tămădău (cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro).

A fost unul dintre cei mai importanți oameni politici în vremea lui Gheorghiu-Dej, fiind în permanentă legătură cu serviciile secrete sovietice, cărora le prezenta rapoarte regulate asupra activității tuturor liderilor comuniști români, după cum s-a dovedit mai târziu în cazul lui Ana Pauker). La data de 5 noiembrie 1947, după înlăturarea din guvern a reprezentanților grupării Tătărăscu, Bodnăraș a fost numit în funcția de ministru al apărării, fiind avansat la gradul de general-colonel.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

24 ianuarie 1977 - ‘A avut loc ‘Masacrul de la Atocha” – Pe 24 ianuarie 1977, Carlos Garcia Julia şi alţi câţiva militanţi de extremă dreapta au împuşcat mortal trei avocaţi comunişti, un student la Drept şi un funcţionar.

”Masacrul de la Atocha”, după numele străzii unde a avut loc atentatul, a şocat Spania post-franchistă, aflată în plină tranziţie către democraţie.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

24 ianuarie 1979 - Coca Cola se pune pentru prima data in vanzare in China , sub numele de Ke Kou Ke lo. Pana atunci aceasta bautura racoritoare era blamata de propaganda comunista, fiind considerata un simbol al imperialismului american si al decadentei occidentale.

 

24 ianuarie 1983 - In Italia, 32 de teroristi, membri ai organizatiei marxiste extremiste „Brigazile Rosii”, sunt condamnati la inchisoare pe viata, pentru rapirea si asasinarea in 1978 a politicianului Aldo Moro, fost prim ministru al guvernului italian, in 1978.

 

24 ianuarie 1983 - A murit George Cukor, regizor american; (n. 07.07.1899.

 

24 ianuarie 1984 - A fost lansat pe piaţă primul computer Apple Macintosh.

 

24 ianuarie 1986 - A avut loc prima survolare a planetei Uranus cu nava spațială Voyager 2.

Uranus este a șaptea planetă de la Soare și a treia că mărime (după diametru). Uranus este mai mare ca diametru însă mai mică sub aspectul masei decât Neptun. Plasat pe o orbită de 19 ori mai îndepărtată de Soare decât cea a Pământului, Uranus, ca și Neptun, primește foarte puțină căldură. Cu un diametru de 52.000 km, Uranus este de 2 ori mai mic decât Saturn, dar de 5 ori mai mare decât Terra (Pământul). Este înconjurat de inele întunecate și are 27 sateliți.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

24-25 ianuarie 1989 – A avut loc arestarea grupului de ziariști care pregătise publicația anticomunistă România.

Un grup de ziarişti români a încercat în cursul anului 1988 imposibilul: tipărirea unui ziar ilegal. După ce au încercat mai multe variante tehnice, Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă şi Ştefan Niculescu Maier, împreună cu tipograful Alexandru Chivoiu, au recurs la metoda culegerii manuale, cu litere de plumb sustrase din Combinatul „Casa Scânteii”. Lotul România Liberă format din redactori şi apropiaţi ai ziarului cu acelaşi nume, a fost arestat în zilele de 24 – 25 ianuarie 1989, după ce, în urma unui denunţ, a fost descoperită presa tipografică rudimentară pe care membrii săi imprimaseră sute de exemplare dintr-un ziar anticomunist ilegal, difuzat în diverse oraşe ale ţării.

A urmat o o anchetă dură, prin care securiştii voiau să demonstreze legătura cu servicii de spionaj străine. Încadrarea iniţială în articolul Codului Penal privind “propaganda împotriva orânduirii socialiste” a fost schimbată, după două luni, în diverse alte încadrări de drept comun, pentru a nu se crea impresia că regimul Ceauşescu are deţinuţi politici.

O parte dintre inculpaţi au fost trimişi cu domiciliu forţat în diverse oraşe din ţară, iar lui Petre Mihai Băcanu i s-a intentat un proces de drept comun („speculă cu maşini”). Scopul era să se dezmintă acuzaţiile venite din Occident că în România ar mai exista deţinuţi politici. „Speculantul” Petre Mihai Băcanu a fost eliberat din arestul Securităţii (Calea Rahovei nr. 39) doar în după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989, iar trimiterea în judecată a fost casată la 10 ianuarie 1990.

Din grup au făcut parte:

- Petre Mihai Băcanu (n. 1940) ziarist la România Liberă, cap al listei de acuzare

- Mihai Creangă (n. 1942), ziarist la România pitorească

- Anton Uncu (1938-1998), ziarist la România Liberă

- Alexandru Chivoiu (1948-2005), tipograf la Combinatul “Casa Scânteii”

- Ştefan Niculescu Maier (n. 1958), inginer informatician la Institutul de Proiectării şi Automatizări

articol preluat de pe www.memorialsighet.ro

 

24 ianuarie 1990 - Ion Raţiu, preşedintele fondator al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL), a revenit în România după 50 de ani de exil.

Ion Augustin Nicolae Rațiu (n. 6 iunie 1917, Turda, Comitatul Turda-Arieș, Austro-Ungaria – d. 17 ianuarie 2000, Londra, Regatul Unit) a fost un politician român, reprezentant al Partidului Național Țărănesc (devenit ulterior PNȚCD). În 1940, Ion Rațiu a fost numit consilier la Legația României de la Londra, sub ministrul Viorel Tilea. La 29 noiembrie 1940, la câteva săptămâni după instaurarea Statului Național-Legionar, a fost fondat Comitetul Național Român. Rațiu a făcut parte din conducerea organizației, aflată sub președinția lui Viorel Tilea. Între 1940 și 1990 a locuit în Regatul Unit, unde a înființat (în 1979, împreună cu soția sa, Elisabeth Pilkington ) și finanțat Fundația Rațiu. De asemenea, a fondat în 1984 Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

După repatriere, în ianuarie 1990, a ajutat la refacerea PNȚ alături de Corneliu Coposu, devenind vicepreședinte al PNȚCD. A candidat la funcția de președinte al României la alegerile din 1990 unde a obținut 4,29 % din voturi și s-a plasat pe locul 3. A fost ales deputat de Cluj din partea PNȚCD la alegerile din 20 mai 1990, respectiv la cele din 1992. În 1996 a fost ales deputat de Arad, tot din partea PNȚCD. În 1991 a înființat ziarul Cotidianul.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

24 ianuarie 1990 - Prin Decretul-Lege nr. 40 al Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN), s-a adoptat Imnul de Stat al României, “Deşteaptă-te, Române” (versuri de Andrei Mureşeanu, muzica Anton Pann).

 

24 ianuarie 2004 - A început desfăşurarea proiectului cultural “Oraşul de sub oraş”, care a constat în spectacole susţinute de actorii Teatrului Masca în staţiile de metrou din Bucureşti.

 

24 ianuarie 2006 - A încetat din viaţă istoricul ieşean Gheorghe Platon, membru titular al Academiei Române. A colaborat la (“Domeniul feudal în Moldova în preajma Revoluţiei de la 1848″, “Lupta românilor pentru unitate naţională. Ecouri în presa europeană”, “Cum s-a înfăptuit România modernă. O perspectivă asupra strategiei dezvoltării” (în colab.), “Unirea Principatelor Române”, “De la formarea naţiunii la Unirea cea Mare. Studii de istorie modernă” (6 volume) şi a colaborat la “Tratatul de Istorie a Românilor”; (n. 26 februarie 1926).

 

24 ianuarie 2010 - Crina “Coco” Popescu în vârstă de 15 ani a escaladat cel mai înalt vârf al Oceaniei – Carstensz Pyramid (4884m) din Indonezia, devenind astfel cea mai tânără alpinistă din lume care urcă acest munte. Recordul anterior era deţinut de americanca Samantha Larson care a urcat pe acest vârf în 2007 la vârsta de 18 ani.

 

24 ianuarie 2013 - A decedat Dan Mihăescu (n. 5 iunie 1933), umorist, scenarist și regizor român, un apropiat al marelui actor Toma Caragiu, pentru care a scris și a regizat cele mai multe momente satirice, printre care „Așa e în tenis” și „Fabula”