Evenimentele Zilei de 13 mai în Istorie: 13 mai 1968

Protestului studentilor din Paris (1968)

foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

13 mai este a 133-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 13 mai

(BOR) Sfânta Muceniță Glicheria; Sfântul Cuvios Serghie Mărturisitorul

 

(BRU) Sf. Gliceria, martiră († 161); Apariția Preasfintei Fecioare Maria la Fatima (1917)

 

(BRC) Sf. Fecioară Maria de la Fatima

 

Ecuador - Ziua Independenței (1830)

 

Astăzi în istorie pentru 13 mai

 

Evenimentele Zilei de 13 mai în Istorie:

- 13 mai 1968 – Protestul studenților din Paris;

- 13 mai 1989 – Grupuri mari de studenți ocupă Piața Tiananmen;

- 13 mai 2005 – Masacrul de la Andijan, Uzbekistan

 

13 mai 1373 - Mistica engleza Julian Norwich are viziuni care sunt ulterior transcrise în Revelatiile Iubirii Divine (o carte care poartă de asemenea titlul Apocalipsa dragostei).

Acesta carte include șaisprezece viziuni și contemplații mistice pe iubirii universale. Publicata în 1395, este prima carte publicată în limba engleză scrisa de o femeie. Julian Norwich (n.cca.8 noiembrie 1342 – d. 1416) este considerata sfânta in Biserica Anglicană, desi nu există nici o dovadă a unei posibile beatificării si este privita ca un important mistic creștin. Este venerată în bisericile anglicane și luterane.

 

13 mai 1476 - După strălucita victorie de la Vaslui repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei, însuși sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul pornește cu oastea din Adrianopol și deschide marea campanie împotriva Moldovei.

La 13 mai 1476, după strălucita victorie de la Vaslui (10 ianuarie 1475) repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei, însuși sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul pornește cu oastea din Adrianopol și incepe marea campanie împotriva Moldovei. În primăvara 1475, Veneția încheie pace cu imperiul Otoman, astfel ca acesta primește răgazul necesar pentru operațiuni militare la Marea Neagră. Mehmed II-a, cuceritorul Constantinopolului, atacă Crimeea genoveză, cucerind pe rînd cetățile Caffa, Tana și Mangop și Hanul Crimeei devine dependent de Poartă.

Astfel la 1476, Tătarii atacă Moldova din est iar însăși sultanul conduce Armata otomană din sud. Ștefan cel Mare este nevoit să perimită grosului armatei formate din răzeși să-și apere casele de tătari rămînînd cu armata de curte în fața inamicului principal. Urma să aibă loc Bătălia de la Valea Albă (Bătălia de la Războieni) la 26 iulie 1476. Scopul atacului otoman, susținut și de tătari, era preluarea cetăților Chilia și Cetatea Albă și înlocuirea lui Ștefan cu alt domnitor loial Imperiuliui. Ștefan cel Mare a solititat ajutor militar țărilor creștine ale Europei, dar majoritatea lor au refuzat. Polonia a păstrat neutralitatea, fiind amenințată de otomani.

Unicul ajutor a venit de la Matei Corvin, regele Ungariei. Oastea sutanului număra 150 000 oameni, din care 90 000 luptători, la care se adăugau 12 000 de munteni a lui Laioltă Basarab și forțele tătărești de 30 000 călăreți. Tuturor le se opune oastea moldavă a lui Ștefan cel Mare numărînd 40 000 oșteni. Oastea sultanului a urmat itinerarul Adrianopol-Varna-Dobrogea-Vadul Obluciței. Înaintarea pe teritoriul Moldovei a început la 10 iulie 1476 pe direcția Prut-Siret-Suceava.

Din cauza inferiorității mari de forțe, Ștefan rămas doar cu 10 000 boieri, se retrage, satele din calea dușmanului fiind părăsite și ogoarele arse. La 25 km nord-vest de Roman, pe un platou împădurit, Ștefan orzanizează o tabără întărită cu un șanț, val de pămînt și trunchiuri de copaci. Un obstacol de model husist a fost executat din carele oștirii legate între ele la adăpostul cărora se trăgea cu tunurile în otomani.

Prin această amplasare a liniei de apărare Ștefan își asigura o cale de retragere în Transilvania.Bătălia a durat 2 zile după care Ștefan cu oastea se retrage în pădure, pierzînd 200 morți și 800 prizonieri, în schimb otomanii au pierdut 30 000 oameni. Bătălia a fost cîștigată de sultan dar acesta nu a putut nimici oastea Moldovei. Garnizoanele Cetăților Nemț, Suceava și Hotin au reușit să respingă atacurile otomane. Ștefan a refăcut o armată de 16 000 oșteni și a hărțuit otomanii pînă la retragerea sultanului peste Dunăre, o parte din prăzi fiind recuperată.

 

13 mai 1497 - Papa Alexandru al VI-lea îl excomunică pe Girolamo Savonarola, un călugăr dominican italian, predicator, critic și reformator al moravurilor religioase și sociale catolice; (n. 21 septembrie 1452, Ferrara, d. 23 mai 1498, Florența).

La vârsta de 20 de ani publică prima sa lucrare, „De ruina mundi”, în care critică corupția și decadența moravurilor societății din vremea sa. În 1482, Lorenzo di Medici „Magnificul” – la îndemnul lui Pico della Mirandola – îl cheamă la Florența, unde devine prior al mănăstirii San Marco. Aceasta nu-l împiedică să denunțe în predicile ținute de la amvonul bisericii Santa Maria Novella însăși corupția familiei di Medici, susținând un model de viață auster și atrăgându-și prin aceasta simpatia populației. Prestigiul lui a crescut o dată cu ocuparea Florenței de trupele regelui Carol al VIII-lea al Frantei și alungarea de la putere a Medicilor.

El instituie „Repubblica Fiorentina” cu un regim zis „democratic”, în care însă Savonarola deține puterea absolută. În această calitate, ia o serie de măsuri printre care abolirea luxului și a cămătăriei, crearea unui ” Munte de Pietate” și perceperea impozitelor pe avere. Structura politică arepublicii concentrează puteri ample în mâinile organului conducător, „Consiglio Maggiore”, în timp ce Savonarola, cu un fanatism religios excesiv, pe care astăzi l-am numi fundamentalism , arde pe rugul „Vanității” în Piazza della Signoria instrumente ale „păcatului”: oglinzi, produse cosmetice, haine elegante, instrumente muzicale, obiecte de artă, cărți considerate imorale și textele în manuscris ale cântecelor laice.

Savonarola luptă nu numai împotriva desfrâului și a modului de viață ostentativ opulent, ci și împotriva cultului păgân antic și, ca o consecință, împotriva artei insuficient pătrunsă de spiritualitatea creștină. Călugărul înzestrat cu un talent oratoric de excepție a captivat masele, înspăimântându-le cu viziuni apocaliptice. El impune oamenilor rigoare morală și un ascetism religios radical, fiindcă acestea pot salva orașul de catastrofă.

Chiar și pictorul Sandro Botticelli își aruncă în foc propriile tablouri pe teme mitologice cu nuduri feminine. In predicile sale, devine tinta insusi Papa Alexandru al VI-lea „Borgia” și întreaga Curie romană. Modul său de interpretare a Sfintei Scripturi îi atrage în 1495 acuzația de erezie. Cum Savonarola refuză să dea ascultare papei, acesta îi interzice să mai predice, interdicție pe care Savonarola o ignoră. Între timp situația politică la Florența devine tot mai critică, partizanii vechii oligarhii a Medicilor, „gli Arrabbiati” („Înfuriații”) și populația nemulțumită de rigorile morale, „i Compagnacci” se revoltă.

În 1497, în momentul culminant al luptei pentru putere, sosește de la Roma vestea excomunicării lui Savonarola, pe care acesta o declară nevalabilă. Sub noua putere politică instaurată în 1498, Savonarola este arestat, judecat de un tribunal inchizitorial, torturat și condamnat la moarte pentru erezie. În ziua de 23 mai 1498, după ce a fost spânzurat, trupul lui a fost ars pe rug în Piazza de la Signoria iar cenușa lui a fost aruncată în apele râului Arno. La locul supliciului se poate vedea astăzi o mică placă comemorativă.

 

13 mai 1515 - Sora regelui Henric al VIII-lea al Angliei și văduva regelui Ludovic al XII-lea al Franței, Maria Tudor, se căsătorește oficial cu Charles Brandon, Duce de Suffolk, deși erau căsătoriți în secret de trei luni.

Maria Tudor (18 martie 1496 – 25 iunie 1533) a fost sora mai mică a regelui Henric al VIII-lea al Angliei și regină a Franței în timpul mariajului ei cu Ludovic al XII-lea al Franței. După moartea acestuia, s-a căsătorit cu Charles Brandon, Primul Duce de Suffolk.

 

13 mai 1607 - Căpitanul John Smith şi un batalion de soldaţi debarcaţi la Jamestown, în Virginia, au pus bazele primei colonii englezeşti în Lumea Nouă

 

13 mai 1655 - S-a născut Papa Innocenţiu al XIII-lea (d. 1724).

Papa Inocențiu al XIII-lea (născut la 13 mai 1655, la Poli, în apropierea Romei – decedat la 7 martie 1724, la Roma) a fost un papă al Romei, având numele la naștere Michelangelo dei Conti. Michelangelo dei Conti a fost ales papă la 8 mai 1721, luându-și numele de Inocențiu al XIII-lea (în latină Innocentius XIII, în italiană Innocenzo XIII, în franceză Innocent XIII), în amintirea Papei Inocențiu al III-lea, unul dintre strămoșii săi. Papa Inocențiu al XIII-lea l-a proclamat Doctor al Bisericii pe Sfântul Isidor din Sevilla, în anul 1722. În anul 1723, a protestat, în van, contra invadării de către împăratul Carol al VI-lea a ducatelor de Parma și de Piacenza, care se aflau sub suzeranitate papală. A refuzat să retragă Bulla papală Unigenitus.

Papa Inocențiu al XIII-lea l-a sprijinit pe episcopul român unit cu Roma Ioan Giurgiu Patachi, în demersurile acestuia pentru promovarea independenței Bisericii Române Unite cu Roma față de episcopiile și arhiepiscopiile de rit latin din Ungaria. Papa Inocențiu al XIII-lea a dus o luptă continuă împotriva cardinalului rebel francez Noailles și împotriva altor episcopi francezi rebeli.

 

13 mai 1717 - S-a născut Arhiducesa de Austria, Maria Terezia, din dinastia Habsburgilor; (d. 1780). A fost împărăteasă a Sfântului Imperiu Romano- German.

Maria Terezia a Austriei (la naștere: Erzherzogin Maria Theresia Amalia Walpurga von Österreich) , cunoscută și ca Maria Theresia, (n. 13 mai 1717, Viena – d. 29 noiembrie 1780, Viena), din Casa de Habsburg, conducătoarea Țărilor Ereditare Austriece între anii 1740-1780, fiica lui Carol al VI-lea împărat romano-german (1685–1740), soția împăratului Francisc Ștefan și mama împăraților Iosif al II-lea și Leopold al II-lea

 

13 mai 1792 - S-a nascut Papa Pius al IX-lea (Giovanni Maria Mastai-Ferretti, d. 7 februarie 1878, Roma).

Papa Pius al IX-lea, născut Giovanni Maria Mastai-Ferretti, (n. 13 mai 1792, Senigallia, Italia – d. 7 februarie 1878, Roma) a fost Papă timp de 31 de ani din 16 iunie 1846 până la moartea sa. Este cel mai prelungit pontificat din istoria Bisericii. A convocat Conciliul Vatican I în 1869, care a declarat dogma infailibilității papale. Papa Pius al IX-lea a definit și conceptul a Neprihănitei Zămisliri a Feciorei Maria, care înseamnă că Maria a fost concepută în afara păcatului primordial. A fost beatificat (declarat fericit). Papa Pius al IX-lea a refuzat să elibereze copilul evreu Edgardo Mortara, care fusese răpit, la vârsta de 6 ani, din familia lui de poliția papală, ca să fie educat ca creștin catolic.

Acest scandal a otrăvit relațiile Papei cu comunitățile evreiești și cu cercurile liberale contemporane. Pontificatul sau a coincis cu mișcări revoluționare în Italia și în toată Europa. A fost nevoit să părăsească Roma, iar în 1870 a pierdut Statele Papale în favoarea Italiei. El a renunțat la Legea Garantării din partea Italiei, care presupunea finanțarea Vaticanului și dependența politică a acestuia. A încheiat concordate cu Austro-Ungaria, Portugalia, Spania, Ecuador, Venezuela, Honduras, Salvador și Haiti.

 

13 mai 1806 - A murit Samuil Micu supranumit si Klein, cărturar iluminist, filolog şi traducător, reprezentant de seama al Şcolii Ardelene; (n. septembrie 1745).

Samuil Micu, supranumit și Klein sau Clain, pe numele laic Maniu Micu, (n. septembrie 1745, Sadu – d. 13 mai 1806, Buda) a fost un teolog greco-catolic, istoric, filolog, lexicograf și filozof iluminist român, reprezentant al Școlii Ardelene. Samuil Micu Klein a fost nepotul episcopulului roman Inocentiu Micu Klein. A redactat o serie de lucrări cu caracter istoric și lingvistic , prin care urmărea să informeze pe învățații străini despre originea romană a poporului și a limbii române, despre continuitatea românilor pe teritoriul fostei Dacii și, influențat de iluminism, a militat, în opera sa, pentru egalitatea în drepturi a românilor cu celelalte națiuni din Transilvania, pentru înlăturarea iobăgiei, numărându-se printre autorii cunoscutului memoriu oficial numit Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae din 1791.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

13 mai 1840 - S-a născut scriitorul francez Alphonse Daudet.

Alphonse Daudet s-a nascut in orasul Nimes, intr-o familie instarita care a saracit insa in perioada cand acesta era la scoala astfel ca nu a mai reusit sa ii mai achite cursurile. Daudet nu a reusit din acest motiv sa isi ia diploma de bacalaureat, iar ca sa se intretina s-a angajat ca pedagog intr-un colegiu din Ales. Ulterior, s-a stabilit in Paris, unde a si debutat ca scriitor cu un volum de versuri romantice. Succesul a venit insa in anul 1869, cand a publicat ciclul de povestiri „Scrisori din moara mea”. Este autorul celebrei trilogii „Tartarin”, dar si a altor lucrari satirice, fanteziste ori romane de moravuri.

Boala l-a determinat sa renunte la stilul trepidant de viata si, impreuna cu familia, s-a retras in mica localitate Champsrosay, in 1872. Doar romancierul Victor Hugo a reusit sa il determine sa vina din cand in cand la Paris. Daudet se inscrie printre cei mai acerbi scriitori anticlericali ai secolului, dar este cunoscut si pentru criticile aduse de el impotriva Academiei franceze. A incetat din viata in 15 decembrie 1897, la Paris, ultimul sau roman fiind „Nemuritorul”, publicat in 1888.

 

13 mai 1846 - Statele Unite declară război Mexicului. Este inceputul razboiului mexicano american.care e a avut loc între 1846 și 1848 în urma anexarii în 1845 de către Statele Unite a Texasului. Mexicul a revendicat Texasul ca provincie mexicană și a refuzat să recunoască secesiunea acesteia și dobândirea independenței pe cale militară de către Texas în 1836. Cea mai importantă consecință a războiului pentru Statele Unite au reprezentat-o termenii capitulării Mexicului în conformitate cu Tratatul de la Guadalupe Hidalgo , prin care teritoriile mexicane Alta California si Santa Fe de Nuevo Mexic au fost cedate Statelor Unite. În plus, raul Rio Grande a devenit graniță între Texas și Mexic, iar Mexicul nu a mai revendicat niciodată Texasul.

 

13 mai 1860 - Bătălia de la Catalafim – trupele de voluntari patrioti italieni conduse de Giuseppe Garibaldi, înfrâng armata regatului Neapole. In 1861, trupele lui Garibaldi au cucerit Sicilia și Neapole, care s-au unit astfel cu regatul Sardiniei și Piemontului. În fapt, in anul 1861 întreaga Italie, cu excepția Romei (aflată sub autoritatea Papei) și a Veneției (rămasă sub control austriac), a fost unificată.

 

13 mai 1860 - A fost adoptata legea cu privire la principiile si la modul de desfasurare a instructiei in armata Principatelor Unite, care „vor fi de acum inainte uniforme”.

 

13 mai 1861 - Astronomul australian John Tebbutt descoperă cometa C/1861 J1, una din cele mai mari comete ale secolului al XIX-lea.

 

13 mai 1864 - Este adoptată Legea pentru concesionarea drumurilor de fier ale României din partea de dincoace de Milcov către W.H.Ward, Thomas Barkley și asociații lor.

 

13 mai 1882 - S-a născut pictorul francez Georges Braque, întemeietor alături de Pablo Picasso, al curentului cubist in pictura(d. 31 august 1963).

 

13 mai 1888 - În Brazilia se da Legea abolirii sclaviei, cunoscuta si sub denumirea de “Legea de aur”(Lei Áurea).

 

13 mai 1889 - S-a născut episcopul de Arad Grigorie Comşa (prenumele la botez: Gheorghe), apreciat orator şi „episcop misionar” (a înfiinţat câteva colecţii de lucrări teologice moralizatoare – „Biblioteca preotului ortodox”, „Biblioteca creştinului ortodox” ş.a); deputat în primul Parlament al României întregite (1920); membru de onoare al Academiei Române din 1934; (m. 1935).

 

13 mai 1889 - S-a născut Ion Trivale (pseudonimul lui Iosif Netzler), critic literar (în ciuda activităţii restrânse din cauza morţii premature, Trivale rămâne unul dintre criticii de elită ai literaturii române) şi traducător (a transpus în limba română câteva dintre „Schiţele umoristice” ale lui Mark Twain); (m. 1916, pe front)

 

13 mai 1894 - La   Zăicani, județul Bălți, s-a nascut Gherman Pântea, autor, director general (ministru) al apărării în Guvernul Basarabiei, licențiat în drept, militar și om politic român din Basarabia, (d. 3 februarie 1968, București)

Gherman Pântea (n. 13 mai 1894 Zăicani, județul Bălți – d. 3 februarie 1968, București) a fost un autor, director general (ministru) al apărării în Guvernul Basarabiei, licențiat în drept, militar și om politic român din Basarabia, membru al Sfatului Țării, primar al orașului Chișinău (de trei ori) și primar general al Odesei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; cersipamantromanesc.wordpress.com

 

13 mai 1904 - S-a nascut Elvira Godeanu, o cunoscută actriță română de film, radio, teatru formată la generația de aur a marilor artiști interbelici; (d. 3 septembrie 1991).

Elvira Godeanu (n. 13 mai 1904 București – d. 3 septembrie 1991) actriță română de film, radio, teatru și voce formată la generația de aur a marilor artiști interbelici. A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română. Elvira Godeanu rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale. A fost căsătorită cu Emil Prager, un cunoscut inginer constructor și arhitect din perioada interbelică.

 

13 mai 1905 - Margareta Geertruida Zelle apare pentru prima dată în Paris, ca dansatoarea Mata Hari. Dansul ei cu vălul are un mare succes încă de la început.

Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle) (* 7 august 1876 – †15 octombrie 1917), născută în Leeuwarden, căsătorită cu un ofițer olandez de origine engleză, Campbell MacLeord, la vârsta de 18 ani. După divorțul celor doi s-a făcut cunoscută în Europa fiind o dansatoare, curtezană și spioană în serviciul Germaniei în timpul primului război mondial. A fost condamnată și executată de către un pluton de execuție francez, în 15 octombrie 1917, pentru spionaj. Plutonul era alcătuit din 12 soldați. Mata Hari și-a dat haina de piele jos de pe ea în fata plutonului înainte să fie executată. A spionat pentru Franța, iar după aceea pentru Germania.

 

13 mai 1907 - S-a nascut Daphne du Maurier, scriitoare engleză (d. 1989)

Daphne du Maurier (n. 13 mai 1907 – d. 19 aprilie 1989) a fost o scriitoare britanică. Multe dintre operele sale au fost adaptate în filme, inclusiv romanele Rebecca(adaptarea cinematografică a câștigat Premiul Oscar in 1941) Hanul Jamaica si povestirile scurte Pasările si Nu privi acum.A mai scris Verișoara mea Rachell, Generalul Regelui și Golful Francezului. Primele trei adaptări au fost regizate de către Alfred Hitchcock iar ultimul de Nicolas Roeg.Un roman gotic, plin de intrigi, care amintește de opere celebre cum ar fi Jane Eyre – Charlotte Brontë și La răscruce de Vânturi – Emily Brontë.Bunicul ei a fost scriitorul George Du Maurier iar tatăl ei actorul Gerald Du Maurier.Sora ei mai mare Angela a devenit și ea la rândul ei scriitoare iar sora mai mică Jeanne a fost pictor.

 

13 mai 1909 - S-a născut actriţa franceză de origine română Jany Holt (născută Ruxandra Ecaterina Vlădescu-Olt); (m. 2005).

 

13 mai 1917 - La Fatima, important loc de pelerinaj din Portugalia, trei copii, cu vârste între 7 şi 10 ani, au avut viziuni cu Fecioara Maria. În 1930 aceste viziuni au fost recunoscute de Biserica Catolică, iar pe locul respectiv s-a ridicat o biserică.

 

13 mai 1919 - S-a născut inginerul George S. Bărănescu, stabilit (din 1979) în SUA; activitate de cercetare în domeniul motoarelor cu ardere internă; autor al unor invenţii (brevetate în SUA şi în alte state industrializate) care includ concepte de motoare cu ardere internă având capacitatea de conservare a energiei, toleranţă la combustibili şi emisii poluante reduse; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 2001)

 

13 mai 1924 - S-a născut Iv Martinovici (prenumele la naştere: Iuliu Victor), poet, prozator şi traducător (a tradus din poezia lui Rabindranath Tagore şi din literatura populară şi cultă chineză) (m. 2005).

 

13 mai 1926 - Primul zbor in balon peste Polul Nord. Américanul Lincoln Ellsworth, norvegianul Roald Amundsen, italianul Umberto Nobile, alaturi de alti 12 membri ai echipajului, au survolat cu dirijabilul Norge, Polul Nord.

 

13 mai 1929 - În România este emis un Decret prin care sunt amnistiate toate infracțiunile politice încercate sau săvîrșite de către cetățeni români pînă la 2 decembrie 1928. Decretul a fost completat prin Legea pentru amnistie din 6 iunie și Decretul din 11 iunie prin care erau grațiate toate infracțiunile politice săvîrșite în intervalul 8 mai – 6 iunie 1929.

 

13 mai 1930 - A murit Fridtjof Nansen, explorator şi om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861).

Fridtjof Nansen (n. 10 octombrie 1861 – d. 13 mai 1930) a fost un explorator, om de știință, diplomat, umanitarist norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Campion la schi și la patinaj în tinerețe, a condus echipa care a efectuat prima traversare a Groenlandei prin interior în 1888, și a devenit celebru pe plan internațional după ce a ajuns la 86°14′ latitudine nordică în cadrul expediției spre Polul Nord⁠(en) din 1893–96. Deși a renunțat la explorări după ce s-a întors în Norvegia, tehnicile și inovațiile sale de călătorie polară, în ceea ce privește echipamentul și îmbrăcămintea, au influențat o generație de expediții arctice și antarctice.

 

13 mai 1931 - S-a născut Dan Grigorescu, critic şi istoric de artă; membru titular, din 2004, al Academiei Române; (m. 2008).

 

13 mai 1937 - România şi Iugoslavia au încheiat la Bucureşti, un Tratat de comerţ şi navigaţie.

 

13 mai 1938 - A murit Charles Edouard Guillaume, fizician elveţian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861).

 

13 mai 1938 - S-a născut la Cluj, tenorul roman Ludovic Spiess; (d. 2006).

Ludovic Spiess (n. 13 mai 1938, Cluj – d. 29 ianuarie 2006, Drăgănești, județul Teleorman) a fost un tenor lirico-spint român, ministru al culturii între 1991-1992 și director al Operei Române din București între 2001-2005. A avut o carieră densă, deși destul de scurtă, pe care a completat-o în plan socio-politic, fiind Directorul Festivalului Internațional “George Enescu” în anul 1991, Ministru al Culturii în Guvernul Stolojan (1991-1992), director al Operei Române din București între 2001-2005 și Președintele Comitetului Național Român pentru UNICEF.

Ca ministru al culturii în guvernul Stolojan, a redeschis Castelul Peleș vizitatorilor, amenajându-l ca muzeu, și a organizat centre culturale românești la Viena, Budapesta, Veneția și New York. Ludovic Spiess are numeroase înregistrări la Electrecord dar și în străinătate la case de discuri precum: Decca, Philips, EMI, Intercord, RCA sau Ariola. Rolul său favorit a fost Rodolfo din Boema. A murit de infarct în timpul unei partide de vânătoare în județul Teleorman. Între hobyurile lui Spiess s-au regăsit vânătoarea, pescuitul, ping-pongul, gătitul și colecțonatul pipelor.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

13 mai 1940 - Al Doilea Război Mondial – Începe cucerirea Franței de către Germania, armata germană traversează Meuse. Winston Churchill ține faimosul discurs „sânge, trudă, lacrimi și sudoare” în Camera Comunelor.

 

13 mai 1940 - Regina Wilhelmina a Țărilor de Jos își părăsește țara pentru Marea Britanie după invazia nazistă. Prințesa Juliana își duce copiii în Canada pentru siguranță.

Wilhelmina (Wilhelmina Helena Pauline Maria; 31 august 1880 – 28 noiembrie 1962), regina Olandei din 1890 până în 1948. A domnit timp de aproape 58 de ani, cea mai lungă domnie a unui monarh olandez.

Juliana (Juliana Louise Emma Marie Wilhelmina (n. 30 Aprilie 1909 – d. 20 Martie 2004) regina Regatului Olandei intre anii 1948 si 1980.

 

13 mai 1940 - S-a născut in Bucuresti, Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet,prozator, editor, traducător şi eseist (m. 23 apr. 1996, Bucuresti).

Mircea Ciobanu, (n. Mircea Sandu, 13 mai 1940, București – d. 22 aprilie 1996, București) a fost un poet, prozator, editor, traducător și eseist român. A absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii din Iasi si Bucuresti (1959-1964) si a debutat in revista Tribuna (1959), cu poemul La portile luminii. Debut editorial cu volumul de versuri Imnuri pentru nesomnul cuvintelor (1966).

A fost redactor la Editura Pentru Literatura (1967-1969), la „Cartea Romaneasca”, de la infiintarea acesteia (1970) si la Editura Eminescu (dupa 1989). A colaborat la revistele Romania literara. Tribuna, Ramuri. A fost un poet important al generatiei sale (Imnuri pentru nesomnul cuvintelor, 1966; Patimile, 1968; Etica, 1971; Cele ce sunt, 1974; Versuri, 1982; Vantul Alwb, 1984; Viata lumii, 1989).

A fost si un autor de naratiuni parabolice (Martorii, 1968; 1973; Taietorul de lemne, 1974), si epopei biblic-arhetipale (Cartea fiilor, 1970). Romanul ciclic Istorii, I-V (1977-1986), incorporeaza experienta de pana aici, autorul ramanand fidel sistemului sau de simboluri. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor (1977; 1981; 1991; 1993).

 

13 mai 1942 - S-a nascut Constantin Vaeni, regizor, scenarist şi actor român.

 

13 mai 1943 - Lipsita de sprijin de la Berlin, Armata germană din Africa de Nord (Afrika Corps), aflata sub conducerea mareşalul Erwin Rommel, capitulează în faţa aliaţilor anglo-americani.

Erwin Johannes Eugen Rommel (n. 15 noiembrie 1891 – d. 14 octombrie 1944) a fost unul dintre cei mai remarcabili feldmareșali ai Germaniei, in cel de-al doilea război mondial. A fost comandatul general al trupelor germane din Africa, trupele Wehrmacht-ului cunoscute sub numele de Deutsches Afrikakorps,fiind supranumit „vulpea deșertului”(în germană, Wüstenfuchs), datorită campaniilor militare reușite pe care le-a repurtat pentru armata germană în Campania din Africa de nord. Dupa sfarsitul campaniei armatei germane in Africa de Nord, a fost numit comandantul forțelor germane menite să se opună invaziei aliaților din Normandia.

 

13 mai 1945 - S-a născut la Corabia, Ion Oblemenco, cunoscut jucător de fotbal şi antrenor, ale carui performanţeau fost legate de echipa „Universitatea Craiova”; în prezent stadionul din Bănie îi poartă numele; (m.1 septembrie 1996, Agadir).

Ion Oblemenco (n. 13 mai 1945, Corabia – d. 1 septembrie 1996, Agadir) a fost un fotbalist român, care, în ciuda numărului mare de goluri marcate, n-a fost selecționat niciodată în Echipa națională de fotbal a României. A fost poreclit Tunarul din Bănie, pentru eficacitatea sa la marcarea golurilor

 

13 mai 1946 (13-20) - Yehudi Menuhin, violonist american (naturalizat britanic în 1985) a susţinut, la Bucureşti (în sala Aro), şase concerte alături de profesorul său, George Enescu (pe 13 şi 15 mai, Enescu l-a acompaniat pe Menuhin la pian, pe 18 mai au cântat amândoi la vioară, iar concertele din zilele de 14, 17 şi 20 mai au fost dirijate de George Enescu)

 

13 mai 1949 - S-a născut la Timișoara, Julieta Szönyi, (actualmente Julieta Szönyi Ghiga), actriță română de teatru și film de origine maghiară.

Julieta Szönyi (actualmente Julieta Szönyi Ghiga) (n. 13 mai 1949, Timișoara) este o actriță română de teatru și film.
Rolurile sale cele mai cunoscute sunt cel al Otiliei din filmul Felix și Otilia[1] (1972) și cel al Adnanei din filmul serial Toate pînzele sus (1976)

 

13 mai 1950 - S-a nascut renumitul cântăreţ şi compozitor american Stevie Wonder.

Stevie Wonder (la naștere Stevland Hardaway Judkins, născut pe data de 13 mai 1950; și-a schimbat mai târziu numele în Stevland Hardaway Morris) este un cântăreț, compozitor, multi-instrumentist și producător american. Este orb din naștere. A semnat un contract cu casa de discuri Motown la vârsta de 11 ani și continuă să cânte pentru aceasta și în ziua de azi.

 

13 mai 1954 - S-a născut în Australia , cântăreţul şi compozitorul irlandez, Johnny Logan pe numele său real Seán Patrick Michael Sherrard) . A câștigat concursul muzical Eurovision de două ori: în 1980 și în 1987.

Johnny Logan (n. 13 mai 1954, Frankston lângă Melbourne, Australia), pe numele său real Seán Patrick Michael Sherrard) este un cântăreț și compozitor irlandez care a câștigat concursul muzical Eurovision de două ori: în 1980 și în 1987.

 

13 mai 1955 - S-a născut actorul român Dinu Manolache („Fata Morgana”, „Desene pe asfalt”, „Cine mă strigă?”); (d. 3 septembrie 1998).

Dinu Manolache (n. 13 mai 1955, Rogova, județul Mehedinți — d. 3 septembrie 1998, București) a fost un actor român de teatru și film. A absolvit IATC-ul în 1980, în clasa profesorului Octavian Cotescu. Ulterior, a lucrat cu mari regizori români precum Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete etc. A fost asistent la clasa profesorului Mircea Albulescu, regie, cu piesele Pădurea de William Shakespeare și Bechet. Ultimul teatru în care a regizat a fost Teatrul Mic cu piesele Trei nopți cu Madox și Desculț în parc. A scris și poezii păstrate încă în manuscris. A murit după o lungă suferință ( cancer ) și a fost îngropat la Cimitirul Bellu ortodox, pe Aleea Artiștilor. A fost căsătorit cu actrița Rodica Negrea cu care are o fiică, actrița Ilinca Manolache.

 

13 mai 1960 - Prima ascensiune a vârfului Dhaulagiri, Nepal cel de-al şaptelea munte ca înălţime din lume.

Dhaulagiri (Muntele Alb) este un munte din masivul Himalaya care are altitudinea de 8.167 m deasupra n.m. fiind situat pe locul șapte în categoria munților peste 8000 de m înălțime. Prin valea Kali Gandaki, Dhaulagiri este despărțit de muntele Annapurna (8.091 m), care se află la est 35 km depărtare.

Inălțimea muntelui Dhaulagiri a fost pentru prima oară măsurată în anul 1809 de locotenentul William Spencer Webb și căpitanul John Hodgson, care au măsurat 8190 de m, fiind descoperit primul munte peste 8000 de m, recordul fiind deținut de Kangchenjunga care în lexiconul din 1838 era considerat cel mai înalt munte din lume.

Prima ascensiune a fost făcută de o expediție elvețiană si austriacă condusă de Eiselin Max. A fost prima ascensiune in Himalaia cu ajutorul unui avion, care dupa ce i-a depus pe alpinisti pe un versant al muntelui,în cele din urmă sa prăbușit în partea de nord a muntelui în timpul decolarii și a fost abandonat.

 

13 mai 1961 - A murit Gary Cooper, actor american.

Gary Cooper (născut Frank James Cooper la 7 mai 1901 – d. 13 mai 1961) a fost unul dintre cei mai mari actori americani de film, deținător al Premiului Oscar.

 

13 mai 1968 - S-a nascut Oana Sârbu, cântăreaţă de muzica usoara şi actriţă română.

 

13 mai 1968 - Muncitorii francezi se alătură protestului studentilor din Paris, declarand o grevă generală de o zi.

Sesizând oportunitatea, Partidul Comunist a susţinut mişcările îndreptate împotriva administraţiei de Gaulle. De asemenea, două puternice uniuni sindicale au anunţat proteste pentru 13 mai. La 13 mai 1968, mai mult de un milion de persoane, studenți, profesori și muncitori au mărșăluit prin capitala franceză cerând demisia guvernului lui Charles de Gaulle și au protestat fata de brutalitatea poliției în timpul manifestatiilor din ultimele zile, făcându-l pe premierul Georges Pompidou să anunţe personal eliberarea studenţilor reţinuţi şi redeschiderea Universităţii Sorbona, dar hotărârea nu a stins protestul.

La redeschiderea universităţii, studenţii au ocupat-o şi au declarat-o „universitatea poporului”. Invitaţi la televiziune, studenţii s-au comportat ca „oameni iresponsabili cu idei utopice, care doreau să distrugă din rădăcini societatea de consum”, după cum se scrie în lucrarea „Cum a evitat Franţa războiul civil”, a lui Mattei Dogan, sociolog şi politolog francez de origine română, decedat în 2010.

 

13 mai 1969 - La Kuala Lumpur, Malaezia au loc revolte rasiale, cunoscute mai târziu sub numele de “Incidentul din 13 mai“.

 

13 mai 1969 - A murit Ion Bâlea, autorul celei mai bogate şi valoroase culegeri de folclor din Maramureş, realizată între anii 1905-1909 şi 1910-1913, parţial în colaborare cu Tiberiu Brediceanu şi Bela Bartok; (n. 11 ianuarie 1883).

 

13 mai 1981 - Tentativa de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea de către turcul Mehmet Ali Ağca.

In Piata Sfantul Petru de la Vatican, cu putin timp inainte de inceperea slujbei, Papa Ioan Paul al II-lea a fost impuscat de Mehmet Ali Agca, un turc in varsta de 23 de ani. Atentantul, care s-a soldat cu ranirea grava a Papei Ioan Paul al II-lea, s-a petrecut in timp ce acesta se deplasa cu papa-mobilul prin multimea de credinciosi care astepta inceperea slujbei.

Atacatorul a tras patru focuri de arma in suveranul pontif, insa doar doua gloante l-au atins – unul a intrat in abdomen, iar un altul in bratul stang. Celelalte gloante au ranit doua femei, o americanca si o jamaicanca. Oamenii au reusit sa il imobilizeze pe turc inainte sa fie prea tarziu.Papa Ioan Paul al II-lea a fost transportat imediat la spital, unde a fost supus unei operatii de urgenta.

La proces, acesta si-a recunoscut vinovati si a declarat ca a actionat de unul singur. In iulie 1981 a fost condamnat la detentiune pe viata. Dovezi ulterioare au indicat ca atentantul a fost pus la cale de serviciile secrete sovietice KGB-iste si de cele bulgare, insa nu exista dovezi clare in acest sens. Papa Ioan Paul al II-lea a avut puterea sa il ierte pe Mehmet Ali Agca, in 1983 vizitandu-l in inchisoarea in care isi ispasea pedeapsa.

 

13 mai 1989 - Grupuri mari de studenți ocupă Piața Tiananmen și încep greva foamei.

 

13 mai 1990 - Sfatul Frontului Popular din republica sovietica Moldova a facut o declaratie de adeziune la Proclamatia de la Timisoara.

 

13 mai 1997 - A murit Alexandra Caradja (cunoscută ca „prinţesa Caragea”), descendentă directă din familia fostului domnitor al Ţării Româneşti Ion Gh. Caradja; prinţesa a ajutat în timpul celui de-al doilea război mondial prizonierii americani concentraţi în România; plecată din ţară în 1948 şi stabilită la Paris (n. 1920).

 

13 mai 1999 - A murit Titel Constantinescu, scriitor şi regizor; a lucrat câteva decenii la Teatrul Naţional Radiofonic; (n. 1927).

 

13 mai 2005 - Masacrul de la Andijan, Uzbekistan.

Masacrul de la Andijan, o represiune împotriva propriului popor

Andijan, Uzbekistan, a fost locul celei mai mari și sângeroase revolte populare din teritoriile fostei URSS de la destrămarea sa din 1991. Pe 13 mai 2005, președintele uzbec Islam Karimov a ordonat deschiderea focului asupra mii de oameni care protestau împotriva politicii sale represive și a arestării abuzive a 23 de afaceriști locali.

Cei 23 de afaceriști fuseseră arestați cu un an înainte și acuzați de „extremism, fundamentalism și separatism”, precum și de aparținerea la o organizație clasificată de stat drept teroristă. Oamenii de afaceri susțineau însă că au fost arestați din cauza sprijinului de care se bucurau la nivel local. O altă teorie spune că aceștia au fost închiși ca urmare a unui plan de epurare a aliaților fostului guvernator al Andijanului, Kobiljon Obidov, înlocuit din funcție la ordinea lui Karimov.

În timpul procesului au avut loc mai multe proteste. Pe 10 mai a avut loc o demonstrație la care au participat, pașnic, 1000 de oameni, majoritatea rude ale acuzaților. Pe 11 mai pe străzi erau deja 4000 de oameni; toți așteptau verdictul. Procurorii ceruseră condamnări între 3 și 20 de ani de închisoare, însă anunțarea verdicului a fost amânată. Pe 12 mai autoritățile au arestat o parte din protestatari, inclusiv rude ale acuzaților.

În aceeași noapte, protestatarii au ocupat o bază militară și au forțat intrarea în închisoarea în care se aflau cei 23 de acuzați, eliberându-i. Inspirați de succesul recentei revoluții din țara vecină, Kârgâstan, unde în urma protestetelor președintele a fost demis, grupul de protestatari din Andijan a cerut demisia lui Karimov. S-au lansat acuzații de corupție și persecuții împotriva musulmanilor care erau acuzați pe nedrept de comploturi jihadiste.

Karimov a refuzat să negocieze cu protestatarii și a ordonat înăbușirea protestelor. Piața plină de oameni a fost înconjurată de soldați, care au deschis apoi focul asupra mulțimii. Nu se cunoaște numărul morților, acesta fiind probabil de ordinul sutelor (unele estimări merg însă până la 1500 de victime). Morții au fost ulterior înmormântați în gropi comune.

Autoritățile au declarat că au existat doar 187 de victime și au dat vina pe islamiști și pe puterile occidentale pentru plănuirea unei lovituri de stat. În urma valului de opresiune ce a urmat masacrului, sute de persoane au fost arestate și condamnate cu până la 22 de ani de închisoare.

Incidentul a avut repercursiuni și asupra influenței americane în zonă. Respingând criticile occidentale cu privire la masacru și cererile repetate pentru organizarea unei anchete internaționale, guvernul lui Karimov a închis o bază militară americană aflată la granița cu Afghanistan și s-a reorientat către Moscova. Astfel, americanii pierdeau influența asupra celei mai populate și bine plasate (din punct de vedere strategic) foste țări sovietice din Asia Centrală.

cititi mai mult pe: historia.ro

 

13 mai 2008 - A murit marele actor roman basarabean Colea Răutu A jucat in filmele “Moara cu noroc”, “Răscoala”, “Neamul Şoimăreştilor”, “Mihai Viteazul”, “Cel mai iubit dintre pământeni”; (n. 28 noiembrie 1912).

Colea Răutu (n. Nikolai Rutkovski, 28 noiembrie 1912, Limbenii Noi, județul Bălți, astăzi în Republica Moldova – d. 13 mai 2008, București) a fost un actor român de teatru și film.

A fost cel mai mare fiu din cei patru copii ai familiei Rutkovski, alături de Larisa, Natalia și Valentin. A fost elev la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chișinău. Nu i-a plăcut niciodată cartea, așa cum singur recunoștea, în schimb îi plăcea foarte mult fotbalul, jucând câtva timp în echipa Uzinelor „Mociornița” din București. A urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București.

A fost mai întâi corist la Opera din Cluj. A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Actorul Colea Răutu Rutkovski a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.

 

13 mai 2008 - A decedat Costică Toma, fost portar al echipei CCA, actuala Steaua Bucureşti, şi al reprezentativei României; (n. 1 ianuarie 1928).

Costică Toma (n. 1 ianuarie 1928, Brăila – d. 13 mai 2008, București) a fost un fotbalist și antrenor român care a jucat pe postul de portar. Toma a început fotbalul în 1940, când a jucat pentru FC Suter pe postul de atacant. După ce a jucat la echipa de tineret Capșa București, s-a mutat la Iași. A jucat numai un sezon la CS Armata, și după două luni la CA Câmpulung Moldovenesc, a semnat cu Steaua București.

A jucat doisprezece ani pentru clubul Armatei. A avut o rivalitate faimoasă și de fair-play cu Ion Voinescu. Se spune că Toma și Voinescu au format cel mai bun cuplu de portari pe care i-a avut un club de fotbal românesc. Toma are 16 selecții la echipa națională de fotbal a României și este inclus în echipa de aur a clubului de fotbal Steaua București.

 

13 mai 2010 - A murit medicul şi profesorul Ioan D. Haulică; (n. 1924)

Ioan D. Haulică (n. 29 octombrie 1924, Ipatele, Iași, d. 13 mai 2010, Iași) a fost un medic român, profesor de fiziologie la Facultatea de Medicină din Iași și membru titular (1994) al Academiei Române.

 

13 mai 2011 - A murit Ovidiu Dumitru, textier, scenarist şi realizator în TVR. A fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai Televiziunii Române, fiind realizator al mai multor emisiuni, printre care şi „Televiziunea, dragostea mea”, despre care a spus că este „o adevărată declaraţie de dragoste” faţă de unica televiziune a vieţii lui: Televiziunea Română (n. 1933).

 

13 mai 2012 - A murit la Paris, pictorul, sculptorul si arhitectul francez de origine română Horia Damian (stabilit la Paris din 1946); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 27 februarie 1922 la București).

Horia Damian (n. 27 februarie 1922, București—d. 13 mai 2012, Paris) a fost un pictor francez de origine română, membru de onoare din străinătate al Academiei Române (din 1993). Expune pentru prima dată la Salonul Oficial în anul 1942 (unde obține Premiul pentru gravură); 1942 reprezintă și anul primei sale expoziții personale.

A participat al Bienalei de la Veneția în 1942. Ulterior, ca participant în cadrul Salonului Oficial din 1945, obține Premiul Anastase Simu, care consta și dintr-o bursă, ce i-a permis să ajungă la Paris, unde a avut privilegiul de a studia sub coordonarea lui André Lhote și a lui Fernand Léger. 1952 este anul primei sale expoziții în străinătate (după plecarea din țară), expoziție care va fi urmată de alte manifestări de anvergură.

A avut numeroase expoziții de pictură și sculptură în America de Nord și Europa și a participat la Bienala de la Veneția și la cea de la São Paolo Dintre muzeele care adăpostesc lucrările sale se pot aminti Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian din București, Muzeul Național de Artă Contemporană și Muzeul Cantini din Marsilia. Artistul este menționat în dicționarul Bénézit.

 

13 mai 2014 - A incetat din viata in Bucuresti, Mihail Grămescu, prozator SF, poet, critic si editor ; (n.16 februarie 1951, București).

Mihail Grămescu (n. 16 februarie 1951, București – 13 mai 2014, București) a fost un scriitor român, membru al secției de Proză a Uniunii Scriitorilor din România. A primit mai multe premii „Știință și tehnică” în anii 1980, premiul Uniunii Scriitorilor din România și două premii în străinătate: la Moscova, Rusia (SocCon, 1989) și la Fayence, în Franța (EuroCon, 1990).

Debutul sau editorial a avut loc abia în 1981 cu volumul de povestiri SF Aporisticon, publicat în 150.000 de exemplare. Cartea a cunoscut un uriaș succes de public și de critica. De un succes considerabil s-a bucurat și povestirea „Cântecul Libelungilor”, apărută în volumul Săritorii în gol și recompensată cu numeroase premii. De-a lungul timpului, Mihail Grămescu a publicat mai multe volume de povestiri și poezii, precum și un roman SF, Phreeria.

Opera sa a fost tradusă în publicații străine, cum ar fi revistele „Antares”,”Dialogue”, „L’Emhleme” și „Miniature” din Franța, „Gradina” (Iugoslavia), antologia maghiară Téren és időn túl.. , precum și în rusă și bulgară. Împreună cu Adina Lipai a realizat pentru editura Granada, colecția anuală Fantasticul Mileniului III, tradusă în maghiară, sârbă, franceză, rusă, germană și engleză.

 

13 mai 2020 - La ordinea zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com