Evenimentele Zilei de 12 august în Istorie

Divanul ad-hoc al Moldovei (7 octombrie 1857)

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

12 august este a 224-a zi a calendarului gregorian și a 225-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zileie de 12 august

(BOR) Sf. Mc. Fotie şi Anichit (†305/306)

Sf. Mc. Fotie şi Anichit (+306) – au pătimit în Nicomidia (Bitinia – Asia Mică) în timpul persecuției pornite de Împăratul Dioclețian împotriva creștinilor.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Ss. Foțiu și Anicet, martiri (†305/306)

 

(BRC) Sf. Ioana Francisca de Chantal, călugăriță; Sf. Anicet, papă, martir

Pontificatul lui Papa Anicet a fost în perioada 154 – 165 sau157 – 168, în funcție de diferitele surse consultate. Sirian de origine, născut la Emesa. A fost al zecelea papă după Sf. Petru și succesor al lui Papa Pius I în 157. Pontificatul său a fost marcat de dialogul sau disputa cu Sf. Policarp, episcopul de Smirna. Subiectul diferențelor doctrinare dintre Papa Anicet și Sf. Policarp era data la care trebuia sărbătorită învierea lui Isus: Sf. Policarp și episcopia sa sărbătoreau învierea lui Isus în ziua de 14 a lunii ebraice Nisan, fără a da importanță în care zi a săptămânii cade acest 14 Nisan.

În schimb, pentru Papa Anicet și pentru Biserica Catolică de la Roma, învierea lui Isus trebuia sărbătorită Duminica, ziua în care Isus a fost crucificat, fără a da importanță datei. În disputa despre ziua de celebrare a Paștelui, Papa Anicet a preferat să păstreze tradiția catolică romană de a celebra Învierea Domnului în zi de duminică, fără să impună și bisericii din Smirna acest lucru; astfel Papa Anicet a respectat dreptul episcopiei de a celebra Paștele conform propriei tradiții.

Este foarte probabil că l-a cunoscut pe sf. Iustin, care a fost martirizat pe timpul pontificatului său, în 165. Papa Anicet a desfășurat o vie activitate antignostică. Istoricii sunt de părere că el este acela care a ridicat în aria necropolei vaticane monumentul în cinstea Sf. Petru (primul nucleu al viitoarei bazilicii vaticane). Acest monument a devenit obiect de pelerinaj pe la începutul sec. al III-lea și a fost redescoperit cu ocazia săpăturilor arheologice efectuate în deceniul 1939 – 1949, din dispoziția lui Papa Pius al XII-lea. Papa Anicet a fost martirizat în timpul persecuției împăratului Antoniu și a fost înmormântat lângă Sf. Petru.

 

Ziua internaţională a tineretului (ONU)

În 1999, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a aprobat recomandarea făcută de Conferinţa mondială a miniştrilor responsabili pentru Tineret ca 12 august să fie declarată Ziua internaţională a tineretului. Potrivit ONU (www.un.org), Ziua internaţională a tineretului reprezintă un prilej de a sărbători şi a integra vocile, acţiunile şi iniţiativele tinerilor, precum şi implicarea lor semnificativă, universală şi echitabilă. Marcarea acestei zile va fi reprezentată de o discuţie gen podcast, alături de evenimente organizate independent în întreaga lume, care recunosc importanţa participării tinerilor la viaţa şi procesele politice, economice şi sociale.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Astăzi în istorie pentru 12 august

 

Evenimentele Zilei de 12 august în Istorie:

 

- 12 august/septembrie 490 î.Hr. – Bătălia de la Maraton;

- 12 august 1099 – Bătălia de la Ascalon;

- 12 august 1121 – Bătălia de la Didgori;

- 12 august 1857 – Adunarea ad-hoc a Moldovei

 

12 august 490 î.Hr. - Grecii ii inving pe invadatorii perși în Bătălia de la Marathon; atenienii conduși de Miltiade au înfrânt armata persană trimisă de imparatul Darius I (alte surse, indica data bătăliei la 12 septembrie).

Bătălia de la Maraton a avut loc în anul 490 î.Hr., între armata persană care invadase Grecia continentală și o alianță a orașelor-stat (polisuri) grecești. A fost un episod hotărâtor din cadrul Războaielor medice, fiind prima dată când perșii au fost înfrânți decisiv într-o bătălie deschisă. Bătălia de la Maraton a marcat sfârșitul primei invazii a perșilor în Grecia, aceștia fiind siliți să se retragă în Asia. Deși războaiele dintre greci și perși au continuat, cu unele întreruperi, încă mulți ani, bătălia de la Maraton a demontat mitul invincibilității persane, pregătind terenul pentru următoarele bătălii victorioase ale grecilor, de la Salamina și Plateea. Legenda spune că Pheidippides, un mesager atenian, a alergat distanţa de 42 de kilometri de la câmpul de luptă din oraşul Marathon, până la Atena, pentru a anunţa victoria asupra Persiei în bătălia de la Marathon. În momentul în care a ajuns, a strigat : Nenikikamen! (Am învins!), după care a murit pe loc.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 august 30 î.Hr. - S-a sinucis Cleopatra a VII-a Philopator, ultima regina a Ptolemeilor din Egipt.

Cleopatra (n. 69 î.Hr., d. 12 august 30 î.Hr.) a devenit Cleopatra a VII-a a Egiptului, la moartea tatălui său, Ptolemeu al XII-lea, în anul 51 î.Hr.. Ea intenţionase revigorarea tradiţiilor Egiptului de odinioară, căutând sprijinul lui Iulius Cezar şi Marc Antoniu. Moartea ei legendară şi felul cum cucerise inimile celor doi generali, ambiţiile ei privind gloria Egiptului elenistic şi opoziţia faţă de Imperiul Roman, o consacrară drept una din cele mai celebre femei din istorie.

După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria fusese cucerită de romani, care înconjuraseră mausoleul Cleopatrei. După ce aflase că va fi trimisă în lanţuri la Roma, ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra se pregăti pentru o moarte demnă de o regină, luând mese fastuoase şi îmbrăcând cele mai bune haine ale ei. Lui Octavian îi trimise un testament conform căruia dorea să fie înmormântată alături de iubitul ei, Marc Antoniu, şi îl lăsa la conducerea Egiptului pe fiul ei Cezarion, drept Ptolemeu al XV-lea.

Neacceptând să ajungă sub dominaţia lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., probabil prin muşcături de vipere. Trupul Cleopatrei a fost îngropat alături de Marc Antoniu, pe ţărmul Marii Mediterane, cu toată pompa. Apoi, Octavian l-a executat pe fiul Cleopatrei (Cezarion), aflându-se în drum spre India. A anexat Egiptul Imperiului Roman şi a folosit avutul Cleopatrei pentru a-şi plăti veteranii.

Potrivit istoricilor, în timp ce se afla în mausoleu, Cleopatra le ceruse sclavilor să aducă un coş cu un şarpe (sau cu 2 şerpi). Ea ar fi luat şarpele şi l-ar fi pus la sân, unde ar fi primit muşcătura ucigătoare. Se spune că agonia reginei ar fi durat 3 ore. Unii cercetători identifică şarpele cu o viperă egipteană, alţii cu o cobră, simbolul coroanei faraonilor. Şarpele ar fi muşcat-o în dreptul inimii, ceea ce ar fi provocat moartea rapidă.

Se mai spune că ea murise alături de 2 sclave. Alţi cercetători cred că sinuciderea prin otravă de şarpe ar fi fost demnă de o regină, dar au dubii în privinţa acestei metode dată fiind durata scurtă de agonie, susţinută de documente. Mulţi spun că Cleopatra ar fi fost ucisă cu o lovitură de sabie dată pe ascuns chiar de Octavian, care voia să se descotorosească de ea. El ar fi şi autorul teoriei sinuciderii. O altă teorie ar fi că Octavian i-a pus otrava în apă,iar Cleopatra ar fi murit la scurt timp după.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

12 august 678 - Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra Constantinopolului.

 

12 august 1099 - Se incheie Prima Cruciadă, odată cu bătălia de la Askalon și cu retragerea forțelor fatimide în Egipt.

În dimineața zilei de 12, iscoadele cruciaților au raportat poziția taberei fatimide și armata s-a îndreptat spre ea. În timpul marșului, cruciații fuseseră organizați în nouă divizii: Godefroy conducea flancul stâng, Raimond pe cel drept, iar Tancred, Eustațiu, Robert de Normandia și Gaston al IV-lea al Béarnului formau centrul; ei erau împărțiți în încă două divizii mai mici, iar câte o divizie de pedestrași mergea în fața fiecăreia. Acest aranjament a fost utilizat și ca linie de luptă lângă Ascalon, centrul armatei fiind între porțile Ierusalim și Iaffa, dreapta aliniată cu coasta Mediteranei, și cu stânga în dreptul porții Iaffa.

Conform majorității relatărilor (atât creștine cât și musulmane), fatimizii au fost luați pe nepregătite, iar bătălia a fost scurtă, dar Albert de Aix a spus că bătălia a durat ceva timp și s-a dat în fața unei armate egiptene destul de bine pregătite. Cele două linii de bătălie au tras cu săgeți una asupra celeilalte până când s-au apropiat destul de mult încât să lupte cu sulițe și cu alte arme de mână. Etiopienii au atacat centrul liniei cruciate, iar avangarda fatimidă a reușit să-i flancheze pe cruciați și să le înconjoare ariergarda, până când Godefroy a sosit să-i salveze.

În pofida superiorității numerice, armata lui al-Afdal nu era atât de puternică și periculoasă ca armatele selgiucide cu care luptaseră cruciații mai devreme. Bătălia pare să se fi terminat înainte să fie pregătită cavaleria grea a fatimizilor. Al-Afdal și soldații săi speriați au fugit înapoi în siguranța orașului fortificat; Raymond i-a urmărit pe unii din ei în mare, alții s-au urcat în copaci și au fost uciși cu săgeți, în vreme ce alții au fost călcați în picioare în retragerea spre porțile Ascalonului. Al-Afdal și-a lăsat în urmă tabăra și comorile care au fost capturate de Robert și Tancred. Nu se știe câți cruciați au murit, dar egiptenii au pierdut aproximativ 10–12.000 de oameni.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 august 1121 - Bătălia de la Didgori – (în estul Georgiei)  Regele David al IV-lea  “Constructorul” al Georgiei zdrobește trupele unei puternice coaliții musulmane și il invinge decisiv pe celebrul comandant selgiucid Ilghazi. Evenimentul marchează sfârșitul ocupației musulmane asupra Georgiei și a regiunii caucaziene. Victoria de la Didgori a inaugurat Epoca de Aur medievala georgiana și este sărbătorită în cronicile din Georgia ca o “victorie miraculoasa”.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

12 august 1323 - Se semnează Tratatul de la Nöteborg dintre Suedia şi Novgorod, care reglementează pentru prima data frontiera dintre cele două ţări. Suedia și Novgorodul își delimitează frontierele; Finlanda este recunoscută ca provincie suedeză, în vreme ce Carelia de nord trece sub stăpânirea rușilor.

 

12 august 1399 - Bătălia de la râul Vorskla.

Bătălia de pe Râul Vorskla a avut loc pe 12 august 1399, între o coaliție formată din lituanieni, polonezi, teutoni, moldoveni, valahi și tătari răsculați conduși de Vitold și armata Hoardei de Aur condusă de hanul Timur Kutlug. Aceasta, una din cele mai sângeroase bătălii ale secolului al XIV-lea din Europa de Est, s-a încheiat cu înfrângerea decisivă a coaliției creștine.

Bătălia a început pe 12 august. După lupta dintre un morza tătar și cavalerul lituanian Syrykomla, încheiată cu victoria celui din urmă, armata lituaniană a început traversarea râului. Tătarii au întâmpinat-o cu un atac frontal, iar o parte a cavaleriei lor a lovit flancurile, închizînd rândurile și despărțind armata lituaniană de cea poloneză. În ciuda numărului mare de trupe și a echipamentului lituanian superior (inclusiv artilerie, a cărei utilizare a fost însă ineficientă împotriva călăreților, muschetelor și arbaletelor), armata lui Vitold nu a putut rezista, și a fost învinsă.

Hoarda a urmărit resturile trupelor lui Vitold până la Kiev. Cei mai mulți dintre comandanți (circa 50) au fost uciși; Vitold însuși a fost rănit și a scăpat cu greu. Vitold, Tohtamâș, precum și aliații germani au fugit de pe câmpul de luptă. Urmărind inamicul în retragere, tătarii au devastat teritoriile lituaniene, iar Kievul, cu o recompensă uriașă (3.000 de grivne lituaniene), a reușit să se achite de atacul tătarilor, care amenințau să distrugă orașul.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

12 august 1480 - Bătălia de la Otranto in Apulia (Italia) : Trupele otomane decapiteaza 800 de prizonieri creştini care refuza să se convertească la Islam. Trupurile martirilor crestini sunt ingropate în Catedrala din Otranto şi în biserica Santa Caterina o Formiello din Neapole.

 

12 august 1499 - S-a desfășurat Bătălia de la Zonchio, sau prima batalie de la Lepanto, un episod al razboiului turco-venetian din 1499-1503, considerat a fi prima batalie navala din istorie, in care la bordul navelor au fost utilizate tunuri.

 

12 august 1681 - S-a născut Vitus Bering, navigator și explorator danez în serviciul Rusiei (n. 1741)

Vitus Jonassen Bering (n. 12 august 1681, Horsens, Danemarca – d. 19 decembrie 1741, Insula Bering, Rusia) a fost un explorator danez în serviciul Marinei Ruse, un căpitan-komandor cunoscut marinarilor ruși drept Ivan Ivanovici. El a fost primul european care a descoperit Alaska și Insulele Aleutine. Strâmtoarea Bering, Marea Bering, Insula Bering, Ghețarul Bering și Puntea Bering poartă numele exploratorului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org

 

12 august 1687 - A avut loc a doua Bătălie de la Mohács, dintre forțele sultanului otoman Mehmed al IV-lea, comandate de Marele Vizir Sari Süleyman Pașa, și armatele imparatului Sfantului Imperiu Romano-German Leopold I, conduse de Charles de Lorraine.

Rezultatul a fost o înfrângere zdrobitoare pentru otomani. După bătălie, Imperiul Otoman a căzut într-o criză profundă si pentru un an a fost paralizat . Comandantul Sari Suleyman Pașa , speriat că va fi ucis de trupele sale,a fugit de la comanda armatei . Când vestea înfrângerii a ajuns la Istanbul la începutul lunii septembrie, a fost numit comandant Abaza Sivayus Pasa . Cu toate acestea, înainte de a putea prelua comanda, întreaga armata otomană s-a dezintegrat.

Fostul comandant, Sari Suleyman Pașa a fost executat la ordinul sultanului. Dezintegrarea a armatei otomane a permis armatei imperialilor habsburgici sa cucereasca zone întinse detinute pana atunci de otomani. Cea mai mai mare parte a Slavoniei si Transilvania au intrat sub ocupația austriecilor. La data de 9 decembrie 1687 a fost organizată o Dieta la Bratislava in care Arhiducele Joseph a fost încoronat rege ereditar al Ungariei iar descendentii împăraților habsburgici au fost declarati regii unsi ai Ungariei.

 

12 august 1759 - Războiul de Șapte Ani (1756 – 1763) – Bătălia de la Kunersdorf

În 1759, prusacii au avut de suferit de pe urma înfrângerilor. În Bătălia de la Kay sau Paltzig, contele rus Piotr Saltîkov cu cei 47 000 de soldați au învins armata de 26 000 de soldați comandați de generalul Carl Heinrich von Wedel. Deși hanovrenii au fost învinși de armata franceză de 60 000 de soldați la Minden, generalul austriac Daun a fost forțat să se predea unei armate prusace de 13 000 de soldați în Bătălia de la Maxen.

Frederic însuși și-a pierdut o mare parte din armata în Bătălia de la Kunersdorf, în cea mai mare înfrângere din cariera sa militară, ce l-a determinat să abdice sau să se sinucidă. Dezastrul rezultat parțial a fost datorită eroarei de judecată a rușilor, ce erau gata să demonstreze forța la Zorndorf și la Gross-Jagersdorf prin cooperarea ruso-austriacă.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

12 august 1762 - S-a nascut George al IV-lea, rege al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei și al Hanovrei, din 29 ianuarie 1820, până la moartea sa; (d.26 iunie 1830).

 

12 august 1816 - S-a născut Ion Ghica, om politic, prozator și economist român (d. 1897)

Ion Ghica (n. 12 august 1816, București – d. 22 aprilie 1897, Ghergani, județul Dâmbovița) a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Economist, matematician, scriitor, pedagog, diplomat și om politic, Ion Ghica a fost prim-ministru de cinci ori: de trei ori al guvernului României (în 1866, în 1866-1867 și în 1870-1871) și de două ori între 1859 și 1860, la Iași și la București, în perioada în care țările române se uniseră într-un stat, însă păstrau încă două guverne separate.

A fost din 1874 membru titular al Societății Academice Române și președinte al ei, ales la 18 septembrie 1876 până în 1879, când instituția a fost redenumită în Academia Română. A fost președinte al Academiei Române de mai multe ori (1879 – 1882, 1884 – 1887, 1890 – 1893 și 1894 – 1895). Cartea Scrisori către Vasile Alecsandri este capodopera sa de scriitor.

 

12 august 1848 - A încetat din viaţă George Stephenson, inginer englez (n. 1781)

George Stephenson (n. 9 iunie 1781 – d. 12 august 1848) a fost un inginer englez care a construit prima cale ferată publică ce utiliza locomotive cu abur. A fost considerat părintele căilor ferate. Ecartamentul liniei sale de 1.435 mm (4 picioare și 8 țoli și jumătate) este considerat actualmente ecartamentul standard al căilor ferate. Unicul său fiu, Robert Stephenson, a continuat tradiția tatălui, fiind un valoros inginer feroviar.

 

12 august 1851 - Inventatorului Isaac Singer ii este acordat un brevet pentru maşina sa de cusut.

Isaac Merritt Singer (n. 26 octombrie 1811 – d. 23 iulie 1875), inventator, actor și industriaș american. A fost autorul a numeroase și semnificative îmbunătățiri și inovații ale mașinii de cusut (pe care a adus-o la forma, versatilitatea și funcționalitatea celor de astăzi), respectiv fondatorul corporației Singer Sewing Machine Company. Se spune că soția sa, Isabella Eugénie Boyer, a servit ca model sculptorului Frédéric Auguste Bartholdi pentru Statuia Libertății din New York.

 

12 august 1857 - Sub presiunea celorlalte puteri europene, Poarta Otomană a ordonat anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei. Noile alegeri au dat câștig de cauză unioniștilor.

Nicolae Vogoride (Vogoridis, Bogoridi), (n. 1820, Iaşi – d. 23 aprilie 1863, Bucureşti), sprijinit de Austria şi Turcia, care-i promiteau lui Vogoride domnia, prin falsificarea listelor electorale de reprezentare în Divanul Ad-hoc al Moldovei obţine funcţia de Caimacam (locţiitor, regent) al Moldovei între 1857 – 1858.

Anterior căimăcămiei proprii, Vogoride, a fost Ministru de Finanţe al Moldovei: 18 decembrie 1856 – 7 martie 1857 sub căimăcămia lui Teodor Balş. După ce a fost numit Caimacam al Moldovei, Vogoride s-a manifestat ca un antiunionist convins şi dornic de a-şi face partizani.

Compromisul de la Osborne între Napoleon al III-lea al Franţei, susţinut de regina Victoria a Angliei, precum şi de regii Prusiei, Rusiei şi Sardiniei, a contribuit la anularea primelor alegeri în Moldova. Poarta Otomană ordonă anularea alegerilor pentru Adunarea ad-hoc a Moldovei la 12 august 1857 şi organizarea la 18 august de noi alegeri, care de această dată se soldează cu o majoritate unionistă.

La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei şi prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate. Colonelul Alexandru Ioan Cuza se numără printre deputaţii noi aleşi în Divan, meniţi să dezbată şi viitorul Principatelor.

Unirea ulterioara a Principatelor româneşti îşi datorează înfăptuirea conjuncturii internaţionale favorabile apărute după Războiul Crimeii (1853-1856) şi dorinţei de unire a românilor. Sesizînd momentul internaţional favorabil, elita românească de la acea data, generaţia paşoptistă, a înteles şansa extraordinară care li se oferă şi a acţionat în consecinţă. Dorinţa puterilor occidentale era aceea de a bloca Rusia din drumul spre controlul continentului european.

Congresul de la Paris (13 februarie 1856-18 martie 1856) a încercat să pună bazele unei noi ordini europene după Războiul Crimeii, avînd la bază îngrădirea puterii ruseşti şi a influenţei sale în sud-estul Europei. Blocarea Imperiului Rus era eminentă, dar în ceea ce priveşte Unirea Principatelor, opiniile Marilor Puteri Occidentale au fost împărţite în funcţie de interesele lor strategice de politică externă. În cele din urmă s-a decis ca Principatele să-şi decidă singure soarta în cadrul unor Divanuri ad-hoc.

Divanul Ad-Hoc din Bucureşti
Cler
Mitropolitul Nifon
Episcopul Filoteiu de Buzău
Episcopul Clement de Argeș
Episcopul Calinic de Râmnic
Arhimandritul Ieronim, egumenul Mănăstirii Bistrița
Arhimandritul Atanasie, egumenul Mănăstirii Sadova
Protopopul Ioan, deputatul clerului din București
Protopopul Constantin, deputatul clerului din Argeș
Protopopul Vasile, deputatul clerului din Buzău
Protopopul Constantin, deputatul clerului din Râmnic

Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, ulterior a fost deschis şi divanul din Muntenia. Avînd în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării.

A doua zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, avînd practic aceleaşi concluzii. Rezultatele au fost analizate într-un raport de comisari ai Puterilor garante şi dezbătute într-o Conferinţă care a durat trei luni. La 7 august 1858 a fost semnată Convenţia de la Paris care stabilea viitorul politic al Principatelor. În fapt, acest document cu rol de constituţie era un compromis între regele Napoleon al III-lea al Franţei şi regina Victoria a Angliei.

S-a stabilit ca unirea să fie una formală, fiecare principat avînd propriile sale instituţii legislative şi executive. În perioada următoare au avut loc alegerile pentru Adunările Elective din fiecare principat, cele care trebuiau să aleagă domnii, de asemenea, cîte unul pentru fiecare principat.

 

12/24 august 1865 - S-a născut Regele Ferdinand I al României, al doilea rege al României (1914-1927) (d. 1927)

Regele Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen al României (n. 12/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Peleș, Sinaia) a fost al doilea rege al României, din 10 octombrie 1914 până la moartea sa. Ferdinand (nume la naștere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen și al Infantei Antónia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei și al reginei Maria a II-a. Familia sa făcea parte din ramura catolică a familiei regale prusace de Hohenzollernț
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

12 august 1866 - S-a născut Jacinto Bonavente Martinez, autor dramatic, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1922: “Noaptea sabatului”, “Logodnica de zăpadă”, “Scrisori de femeie” (d. 14 iulie 1954).

Jacinto Benavente (n. 12 august 1866, Madrid – d. 14 iulie 1954), dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1922.

 

12 august 1871 - Se inființeaza Cabinetului numismatic al Academiei Române, prin donațiile lui Al. Papiu Ilarian și V.A. Urechia.

 

12 august 1877 - Astronomul american Asaph Hall a descoperit satelitul Deimos al planetei Marte.

Deimos este probabil un asteroid a cărui orbită a fost perturbată de gravitația lui Jupiter. În acest fel a fost capturat de Marte (teoria aceasta se află încă în dezbatere). Are o mărime de circa 15x12x10 km. La fel ca majoritatea corpurilor de această mărime, are o formă neregulată.

Deimos este format din rocă bogată în carbon, foarte asemănător asteroizilor de tip C (condrită carbonică), și gheață. Are cratere, dar suprafața sa este mult mai netedă decât cea a lui Phobos, datorită umplerii parțiale cu regolit. Văzut de pe Deimos, Marte ar fi de 1.000 ori mai mare și de 400 ori mai strălucitor decât Luna văzută de pe Pământ, ocupând 1/11 din lățimea emisferei cerești. Văzut de pe Marte,

Deimos ar avea un diametru unghiular de 2,5 minute, asemănător cu o simplă stea. În momentul de cea mai mare strălucire (“lună plină”) se vede aproximativ la fel de strălucitor ca și Venus de pe Pământ. În momentul în care trece prin dreptul soarelui, diametrul său este de 2,5 ori mai mare decât diametrul unghiular al lui Venus văzut de pe Pământ.

Contrar satelitului Phobos, care orbitează răsărind prin vest și apunând prin est, Deimos răsare prin est și apune prin vest. Perioada orbitală a lui Deimos (de aproximativ 30,5 ore) depășește ziua solară marțiană (24,5 ore). Pentru un observator ecuatorial, de la răsărit până la apus trec 2,7 zile. Datorită orbitei sale, care este foarte aproape de Marte și are doar o mică înclinare față de ecuatorul marțian, Deimos nu poate fi observat de la latitudini marțiene mai mari de 83,7°.

 

12 august 1881 - S-a născut Cecil de Mille, regizor şi producător: “Sunset Boulevard”, “The Greatest Show on Earth”, “The Ten Commendments” (d. 21 ianuarie 1959).

 

12 august 1883 - Ultimul Quagga a murit într-o grădină zoologică din Amsterdam.

Cvaga sau zebra quagga este o subspecie de zebră din Africa de Sud, dispărută la sfârșitul secolului XIX. Era răspândită numai în sudul Africii, de-a lungul râului Vaal. Ultimul exemplar văzut în stare liberă a murit în anul 1872, iar altul din captivitate (din grădina zoologică din Amsterdam) a murit în anul 1883.

Se distingea de alte zebre prin marcajele vii aflate doar în partea frontală a corpului. De la mijlocul corpului, dungile dispăreau, iar spațiile dintre acestea erau tot mai late, iar astfel partea posterioară era într-o singură culoare și anume maro. Numele acestei subspecii provine de la un cuvânt onomatopeic din dialectul khoikhoi care era folosit pentru a denumi zebră, totodată se spune că acest cuvânt se asemăna cu sunetul scos de un cvaga.

 

12 august 1898 - Pavilionul Hawaiian este coborât la Palatul Iolani si este înlocuit cu drapelul Statelor Unite, incetand suveranitatea Republicii Hawaii, care este anexata de Statele Unite ale Americii .

 

12 august 1899 - S-a născut Scarlat Longhin, medic român (d. 1979) Scarlat Longhin (n. 12 august 1899, Dofteana, Bacău – d. 13 martie 1979, București) a fost un general și medic dermatovenerolog român, membru corespondent al Academiei Române (din 1963). A fost profesor la Universitatea din București. Cercetările sale cuprind diferite domeenii ale dermatovenerologiei, în care a adus contribuții importante, de exemplu tratamentul biologic al dermatomicozelor.

 

12 august 1908 - Primul model al mașinii Ford “T” a ieșit pe porțile uzinei din Detroit.

 

12 august 1913 - S-a născut Clody Bertola, actriță română de teatru și film (d. 2007)

Clody Bertola (n. 12 august 1913, București – d. 28 decembrie 2007, București) a fost o actriță română. S-a născut la București într-o familie de religie catolică. A absolvit cursurile Conservatorului de Artă Dramatică. A fost actriță a Teatrului Bulandra dar a jucat și la Teatrul de Comedie, Teatrul Național din București și Teatrul Mic. A fost căsătorită cu regizorii Liviu Ciulei și Lucian Pintilie. Cariera actriței a fost evocată în volumul „La vie en rose” de Ludmila Patlanjoglu.

A fost prietenă cu Jeni Acterian. A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. Clody Bertola a decedat în București la 28 decembrie 2007, la vârsta de 94 ani. Corpul neînsuflețit a fost depus în capela din cimitirul Bellu catolic, după care a fost incinerat la Crematoriul Vitan Bârzești, potrivit dorinței testamentare a răposatei. A fost căsătorită de trei ori, iar doi dintre soţii săi au fost Liviu Ciulei, mai mic cu 10 ani, şi Lucian Pintilie, mai tânăr cu 20 de ani. Filmografie:

1957 – Ciulinii Bărăganului,

1971 — Facerea lumii,

1972 — Felix și Otilia – Aglae Tulea

1973 — Ciprian Porumbescu – soția pastorului

1978 — Profetul, aurul și ardelenii (1978)

Viaţa de poveste a actriţei Clody Bertola. Căsătorită cu Liviu Ciulei, Lucian Pintilie şi Ştefan Constantinescu, a petrecut de zece ori Anul Nou alături de toţi cei trei

 

12 august 1914 - Primul Război Mondial: Marea Britanie declară război Austro-Ungariaei, fiind urmata de ţările Imperiului Britanic.

 

12 august 1914 - A decedat John Philip Holland, parintele submarinului modern, creatorul şi constructorul primului vas subacvatic acceptat de U.S. Navy (n.29.02.1840).

 

12 august 1916 - S-a născut Ioan Dicezare, pilot român (d. 2012)

Ioan Dicezare (n. 12 august 1916, București, d. 10 august 2012, București) a fost un as al aviației de vânătoare române în timpul celui de al Doilea Război Mondial. A participat la campaniile militare de la Stalingrad, Dnipropetrovsk și Mariupol, unde a luptat alături de aviația germană împotriva aviației militare a URSS; până la 23 august 1944 a participat la apărarea regiunii petrolifere Ploiești, împotriva acțiunilor aviației de bombardament americane și, după 23 august 1944 a luptat împotriva Germaniei până la sfârșitul războiului. Familia lui Dicezare este de origine italiană, numele de familie original fiind Di Cesare, însă întotdeauna a fost ortografiat Dicezare.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

12 august 1920 - Războiul polono-sovietic - Începe bătălia finală a conflictului, Bătălia de la Varșovia, terminată cu victoria decisivă a polonezilor.

Bătălia de la Varșovia (uneori numită și Miracolul de pe Vistula, în limba poloneză Cud nad Wisłą), a fost bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (1918) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921. Bătălia de la Varșovia a început pe 12 august și s-a încheiat pe 25 august 1920. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate.

Pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen. S-a estimat că bolșevicii au pierdut 10.000 de soldați uciși, 500 dispăruți și 10.000 de răniți, 66.000 fiind luați prizonieri. Prin comparație, polonezii au pierdut 4.500 de soldați morți, 10.000 dispăruți și 22.000 răniți.

Înainte ca Miracolul de pe Vistula să se petreacă, atât bolșevicii cât și majoritatea experților străini considerau Polonia practic înfrântă. Victoria neașteptată și uluitoare în Bătalia de la Varșovia a distrus forțele bolșevice. În lunile care au urmat, o serie de noi victorii poloneze au asigurat independența țării și i-au securizat frontierele.

 

12 august 1922 - A încetat din viaţă Arthur Griffith, primul preşedinte al Republicii Irlanda (9 ian. – 12 aug. 1922) şi membru fondator al Sinn Fein, aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (n. 1872).

 

12 august 1933 - A încetat din viaţă lingvistul şi filologul Alexandru Philippide, membru al Academiei Române, întemeietorul şcolii de lingvistică de la Iaşi (n. 1 mai 1859).

 

12 august 1937 - A încetat din viaţă scriitorul de stanga Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu), membru post-mortem al Academiei Române (n. 9 octombrie 1908).

Alexandru Sahia (Alexandru Stănescu) (n. 9 octombrie 1908, Mânăstirea, județul Călărași – d. 12 august 1937, București) a fost un publicist și scriitor român, de orientare socialist-comunistă, ales post-mortem membru al Academiei Republicii Populare Române în 1948.

 

12 august 1939 - S-a născut George Hamilton, actor american.

George Hamilton (născut George Stevens Hamilton IV la 12 august 1939) este un actor american de film și TV.

 

12 – 17 august 1942 - Conferința de la Moscova (1942) A doua conferință de la Moscova a celor trei mari Aliați din cel de-al doilea război mondial a avut loc în perioada 12 – 17 august 1942.

Winston Churchill, prim-ministrul Regatul Unit, Averell Harriman, reprezentant al Misiunii Speciale a Președintelui SUA și Iosif Vissarionovici Stalin, premierul sovietic, au făcut planuri pentru declanșarea campaniei din Africa de nord și au discutat despre posibilitatea deschiderii celui de-al doilea front în nordul Franței.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

12 august 1944 - Fortele franceze libere comandate de generalul Leclerc elibereaza orasul Alençon. Este primul oraş din Franţa, eliberat de nazişti de către forţele franceze.

 

12 august 1948 - A încetat din viaţă Harry Brearley, inventatorul unei tehnologii de fabricare a oţelului inoxidabil (n. 18 februarie 1871).

 

12 august 1949 - 18 state au semnat Convențiile de la Geneva.

Convențiile de la Geneva reprezintă ansamblul a patru tratate formulate la Geneva, Elveția, tratate care stabilesc standardele dreptului internațional în ceea ce privește problemele umanitare. Aceste tratate se referă în principal la tratamentul necombatanților și prizonierilor de război. Ele nu au nicio legătură cu problema folosirii armamentului în timp de război, care este acoperită de Convențiile de la Haga din 1899 și 1907 și de Protocolul de la Geneva din 1925, (care privește folosirea armelor chimice și biologice).

Formalizarea sus-numitelor convenții au fost rezultatul eforturilor lui Henri Dunant, care a fost motivat de ororile cărora le-a fost martor în timpul bătăliei de la Solferino din 1859. În 1977 și 2005 au fost adăugate trei noi amendamente ale Convențiilor de la Geneva. După adoptarea primei convenții a fost înființat în 1863 Comitetul Internațional al Crucii Roșii.

 

12 august 1949: S-a născut Mark Knopfler, chitarist britanic (Dire Straits)

Mark Knopfler (n. 12 august 1949, Glasgow, Scoția) este un solist, chitarist, compozitor și producator muzical britanic. Knopfler este cunoscut ca vocalistul, chitaristul și compozitorul formației rock britanice Dire Straits, pe care a fondat-o în 1977 alături de fratele său David. După ce Dire Straits s-a destrămat în 1995, Knopfler și-a continuat cariera ca artist solo. Ocazional, Knopfler a cântat în alte grupuri cum ar fi The Notting Hillbillies, fiind de asemenea invitat pe albumele unor artiști ca The Dandy Warhols, Bob Dylan, Bryan Ferry, Eric Clapton, Jeff Healy, John Fogerty, Jools Holland, Steely Dan, Emmylou Harris, Sonny Landreth, Phil Lynott și Chet Atkins.

A produs albumele unor artiști precum Tina Turner, Randy Newman și Bob Dylan. De asemenea a compus muzica și pentru câteva filme ca: Metroland, Local Hero, Cal, Last Exit to Brooklyn, Wag The Dog și pentru The Princess Bride, în regia lui Rob Reiner. Knopfler se află pe locul 27 în lista “Celor mai buni 100 de chitariști ai tuturor timpurilor” publicată de revista “Rolling Stone“. Mark Knopfler și Dire Straits au vândut în total peste 120 de milioane de albume.

 

12 august 1952 - Noaptea Poeţilor Ucisi – 13 intelectuali proeminenţi evrei sunt asasinati din ordinul conducerii sovietice în Moscova . Printre ei a fost si David Bergelson, unul dintre militantii pentru constituirea regiunii evreiesti Birobidjan din URSS si al Comitetului antifascist din timpul celui de-al doilea razoi mondial.

 

12 august 1955 - A murit Thomas Mann, scriitor german, laureat al Premiului Nobel (n. 1875)

Paul Thomas Mann (n. 6 iunie 1875, Lübeck – d. 12 august 1955, Kilchberg, în apropiere de Zürich) a fost romancier german de origine evreiasca, eseist, unul dintre marii scriitori ai secolului XX, (“Muntele vrăjit”, “Moarte la Veneţia”, “Iosif şi fraţii săi”, “Doctor Faustus” ), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 (argumentul principal fiind romanul “Casa Buddenbrook”).
Motivația Juriului Nobel
„…în principal pentru marele roman “Casa Buddenbrook”, care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane”

 

12 august 1963 - A murit Simion Sanielevici, matematician român (n. 1870)

Simion Sanielevici (n. 4 august 1870, Botoșani – d. 12 august 1963, Klagenfurt, Austria) a fost un academician român, de origine evreiască, matematician, membru de onoare (1948) al Academiei Române. Studii primare și liceale (1881-1889) la Botoșani, în primii ani de școală coleg cu Nicolae Iorga. Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Știinte a Universității din București, cu specializare la Paris. A efectuat cercetări importante în domeniul ecuațiilor diferențiale, integrale și integrofuncționale. A fost tatăl fizicianului Alexandru S. Sanielevici.

 

12 august 1965 - A decedat Constantin Kirițescu, om de știință, zoolog, publicist și istoric român (n. 1876).

Constantin Kirițescu (n. 3 septembrie 1876 – d. 12 august 1965) a fost un om de știință, doctor în știintele naturii, membru al Academiei Române, zoolog, publicist și istoric român. A fost profesor la Liceul Sf. Sava. A contribuit la dezvoltarea învățământului secundar, a reprezentat țara noastră la Liga Națiunilor, în secția școlară (3/16). A fost membru fondator al Academiei de Științe din România. Este autorul monumentalei lucrari “Istoria războiului pentru Întregirea României: 1916-1919″, Editura Casei Școalelor, București, 1921, reeditare Editura Științifică și Enciclopedică, 1989.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

12 august 1971 - S-a născut tenismanul american de origine greaca Pete Sampras. A activat între anii 1988 și 2002, câștigând de paisprezece ori Marele Slem la categoria simplu bărbați. S-a menținut timp de șase ani în poziția întâi a clasamentelor mondiale ale ATP si este recunoscut ca unul dintre cei mai talentați tenismeni din ultimele patru decenii.

 

12 august 1981 - Primul calculator personal IBM, IBM 5150, intră pe piață.

IBM Personal Computer, prescurtat IBM PC, este primul calculator personal care a fost produs, primul model apărând în 1981. Este versiunea originală și precursoare a tuturor platformelor compatible PC de astăzi. În imaginea alăturată este prezentat modelul IBM numărul 5150, care a fost introdus la 12 august 1981, fiind creat de către o echipă de ingineri și designeri sub conducerea lui Don Estridge la IBM Entry Systems Division din Boca Raton, statul Florida.

 

12 august 1982 - A încetat din viaţă actorul Henry Fonda: “Femeia diabolică”, “Fructele mâniei”, “Război şi pace”, “Draga mea Clementina” (n. 16 mai 1905).

 

12 august 1992 - A încetat din viaţă compozitorul şi pianistul John Cage, inventatorul pianului preparat şi unul dintre iniţiatorii muzicii aleatorice, concomitent cu P. Boulez (Franţa) şi cu K. Stockhausen (Germania. Este considerat de critici ca fiind unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX; (n. 15 septembrie 1912).

 

12 august 2000 - Submarinul nuclear rusesc Kursk a explodat în timpul unui exercițiu militar.

Submarinul rus K-141 Kursk Clasa Oscar II (denumirea sovietică: 949A Antey pentru seria Oscar II) este un tip de submarin cu propulsie nucleară, purtător de rachete de croazieră care a fost inclus în marina sovietică în anul 1995 și s-a aflat în componența Flotei de Nord a Rusiei. În urma unui accident tragic la 12 august 2000, submarinul s-a scufundat în marea Barents, la o distanță de 175 km de orașul Severomorsk și la o adâncime de 108 metri (lungimea la vaterlinie fiind de 154 metri). Avea la bord 118 ofiţeri şi mateloti, unii cu vârsta de 17 ani. Cauza scufundării rămâne incertă, fiind avansate mai multe ipoteze: coliziunea cu un alt submarin (american sau britanic) aflat în zonă, experimentarea ratată a unei rachete ultrasecrete, atentat organizat de liderii ceceni.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org

 

12 august 2000 - A murit Loretta Young, actriță americană (n. 1913)

Loretta Young (n. 6 ianuarie 1913, Salt Lake City, Utah, SUA – d. 12 august 2000, Los Angeles, California) a fost o actriță americană de film, supranumită “Sfânta Loretta”, veterană a ecranului american ; (“Fiica fermierului”, “O noapte de neuitat”) laureată a Premiului Oscar.
cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

12 august 2012 - A avut loc ceremonia de inchidere a Jocurilor Olimpice de la Londra. Lotul Romaniei la Jocurile Olimpice din 2012 a fost compus din 104 atleți care au concurat în 15 probe sportive. Portdrapelul Romaniei de la ceremonia de deschidere a fost tenismenul profesionist Horia Tecau , iar la ceremonia de închidere, portdrapel a fost gimnasta Sandra Izbasa.

 

12 august 2014 - A murit Lauren Bacall, actriță americană (n. 1924)

Lauren Bacall (născută Betty Joan Perske; n. 16 septembrie 1924, New York City — d. 12 august 2014) a fost o actriță și fotomodel american. Părinții ei erau evrei imigranți, ale căror familii proveneau din Polonia, Franța, România și Germania. A fost căsătorită cu actorul Humphrey Bogart până la moartea prematură a acestuia. A decedat la 12 august 2014, în urma unui accident cerebral. Bacall a lucrat ca model înainte de debutul ei în filmul To Have and Have Not (1944), în care a jucat în rol princpipal alături de Humphrey Bogart. A continuat să joace alături de Humphrey Bogart în The Big Sleep (1946), Dark Passage (1947) și Key Largo (1948), dar a jucat și în comedia romantică How to Marry a Millionaire (1953), alături de Marilyn Monroe și Betty Grable, Designing Woman (1957) cu Gregory Peck. A câștigat Premiile Tony pentru Applause (1970) și Femeia Anului (1981). A câștigat și Globul de Aur și a fost nominalizată la Premiile Oscar pentru rolul ei din The Mirror Has Two Faces (1996).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.imdb.com

 

12 august 2017 - A murit Tudor Postelnicu, comunist român, șef al Securității și ministru de interne (n. 1931)

Tudor Postelnicu (n. 13 noiembrie 1931, Provița de Sus, Judeţul Prahova, România – d. 12 august 2017, București, România) a fost un demnitar comunist și general român. În 1977 a făcut parte din Comandamentul de reprimare a grevei minerilor din Valea Jiului. În 1978 a fost numit șef al Departamentului Securității Statului. În 1987 devine Ministru de Interne și membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român. Tudor Postelnicu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1980 – 1989.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

12 august 2019 - A murit Florin Halagian, jucător și antrenor român de fotbal (n. 1939)

Florin Halagian (n. 7 martie 1939,[1] București, România – d. 12 august 2019[2]) a fost un jucător și antrenor de fotbal român. Ca antrenor, a adus singurele titluri de campioană a României din palmaresul echipei FC Argeș cu care s-a impus în Divizia A în sezoanele 1971-72 și 1978-79. A mai câștigat titlul de campioană cu Dinamo București în sezonul 1991-92. A avut o contribuție importantă la construirea echipei de aur a Stelei, care a câștigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni.Pe 25 martie 2008 a fost decorat de președintele României, Traian Băsescu pentru toată activitatea și pentru formarea tinerelor generații de campioni cu „Meritul sportiv Clasa a III-a”

 

12 august 2020 - La Ordinea Zilei