Evenimentele Zilei de 11 mai în Istorie

Nicolae Ceauşescu la bordul primului automobil Dacia 1100

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

11 mai este a 131-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 11 mai

(BOR) Sfinții Mucenici Mochie, Arghir și Dioscor; Sfântul Ierarh Metodie și Sfântul Cuvios Chiril, Apostolii slavilor; Înnoirea Constantinopolului.

Sfântul Chiril (Ciril) (n. 826, Salonic – d. 14 februarie 869, Roma) a fost călugăr şi misionar de origine grecească.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

Metodiu de Salonic (n. ca. 815 în Salonic – d. 6 aprilie 885 în Moravia), a fost un misionar creștin, originar din Salonic.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Mociu, martir († secolul al IV-lea)

Acesta a fost în zilele împăratului Dioclețian și ale lui Laodichie, proconsulul Europei. Și era preot al sfintei biserici a lui Dumnezeu celei din Amfipol. Părinții lui se numeau Eufratie și Eustatia, trăgându-se din Roma cea veche, de bun neam și bogați. Sfântul Mochie se nevoia pururea la învățătură și propovăduia pe Hristos, și poruncea și-i sfătuia pe toți să se apere de rătăcirea idolilor.

Deci făcând proconsulul jertfă la zeul fals Dionis, și adunându-se închinătorii de idoli, s-a apropiat sfântul și a răsturnat jertfelnicul. Iar când l-au prins a mărturisit pe Hristos Dumnezeu adevărat, și a fost supus la felurite și cumplite chinuri, de către proconsulul Laodichie, iar după moartea acestuia sfântul a fost chinuit de prințul Talasie și proconsulul Maxim. Astfel fiind dat la fiare, acelea nu-i stricară nimic.

Pentru aceasta tot poporul a strigat ca să-l slobozească și a fost trimis către stăpânitorul Filipisie, la Perintos cetate a Traciei, care acum se cheamă Iraclia. Și de acolo a fost trimis la Bizanț, unde i s-a tăiat capul și a fost îngropat o milă de loc de la cetate în laturi. Iar după aceea, zidindu-i marele Constantin o biserică înfrumusețată și de mult preț, a fost mutat sfântul în ea.

 

(BRC) Sf. Mamert, episcop

 

Astazi in istorie pentru 11 mai

 

Evenimentele Zilei de 11 mai în Istorie:

- 11 mai 1955 – Au început lucrarile Conferinței de la Varșovia, în cadrul cărora a fost creat Tratatul cu același nume;

- 11 mai 1968 – A început construcția primului autoturism românesc, Dacia

 

11 mai 330 - A fost inaugurat solemn de imparatul Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii grecesti Byzantion, care data din sec VII i.I.Hr., Orasul Constantinopol, ca noua capitala a Imperiului roman de Rasarit.

Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma („Noua Romă”), dar ulterior s-a încetățenit numele Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”). În anul 1453 orasul a trecut sub stăpânire turcească, fiind redenumit de otomani Istanbul. A fost sfarsitul existentei Imperiului Bizantin.

 

11 mai 868 - A fost scrisa Sutra de Diamant, provenita din China, datata la 11 mai 868. A fost descoperita la Dunhuang in China si se afla in prezent la British Library , fiind cea mai veche opera tiparita cunoscuta din lume.

Manuscrisele de la Dunhuang sunt documente care dateaza din secolele V-XI si au fost gasite in 1900 in Grotele din Mogao din nord-vestul Chinei de calugarul Wang Yuanhu, care le-a vandut arheologului englez Aurel Stein ( originar din Ungaria) si lingvistului francez Paul Pelliot. Au fost descoperite pana astazi aproape 300 de mii de documente datate intre secolele V si XI d.Hr. care includ subiecte din domenii diferite: istorie, teologie, matematica, astronomie, astrologie.

Documentele religioase se refera la budism, taoism, iudaism si crestinism-nestorian, fiind o sursa importanta de studiu a religiilor, istoriei, lingvisticii si caligrafiei. Marea majoritate a acestor documente sunt scrise in chineza clasica , dar si in tibetana,sanscrita,uigura si alte limbi. In 1961 Biblioteca Naţională din Pekin a anunţat oficial că Diamond Sutra a fost printată în anul 868 şi devine astfel cea mai veche carte tiparită din lume.

 

11 mai 912 - A murit împăratul bizantin Leon al VI-lea (n.19 octombrie 866).

A fost educat de patriarhul Photios si a domnit de la 29 august 886 pana la moartea sa, fiind supranumit „cel intelept”, datorita lucrarilor sale de drept si arta militara.

 

11 mai 1310 - In Franta au fost arsi pe rug, fiind acuzati de erezie, 45 de cavaleri templieri.

 

11 mai 1366 - S-a nascut Ana de Bohemia,din Casa de Luxemburg, prima soție a regelui Richard al II-lea al Angliei; (d. 1394). A fost fiica imparatului Imperiului romano-german Carol al IV-lea, rege al Boemiei și a Elisabetei de Pomerania.

 

11 mai 1529 - Înainte de aceasta dată s-a încheiat un acord între Ioan I Zapolya și domnul Moldovei, Petru Rareș (1527–1538; 1541–1546); Petru Rareș a primit domeniile și cetățile Ciceu, Bistrița, Cetatea de Baltă, Ungurașul și Rodna în schimbul ajutorului acordat împotriva lui Ferdinand de Habsburg.

Petru Rareș (n. 1483 – d. 3 septembrie 1546, Suceava) domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui Ștefan cel Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic – dar, fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.

Ioan Zapolya (maghiară Szapolyai János sau Zápolya János) (n. 1487 – d. 22 iulie 1540) a fost voievod de Transilvania între 1526 și 1540 și a ridicat pretenții la tronul Ungariei. El a fost fiul lui Ștefan Szapolyai și al prințesei Hedvig din Cehia. Ioan Zapolya s-a aflat în fruntea unui grup de nobili unguri care, în adunarea nobililor de la Rákos, au susținut ca nici un străin să nu poată fi ales ca rege al Ungariei. Pretendentul străin era Ferdinand de Habsburg. După moartea lui Ioan Zapolya, soția sa Isabella Jagiełło (Izabella în limba maghiară) a ridicat pretenții la tron, între 1556 și 1559.

 

11 mai 1647 - Peter Stuyvesant debarca in Manhattan (in actualul New York ) este numit guvernator general al teritoriului Noua Olanda, inlocuindu-l pe William Kieft.

 

11 mai 1672 - In timpul razboiului franco-olandez, armatele regelui Ludovic al XIV al Frantei invadeaza Tarile de Jos.

Ludovic al XIV-lea, supranumit „Regele Soare” (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) regele Franței și al Navarei. A condus Franța timp de 72 de ani – una dintre cele mai lungi domnii din istoria europeană. Supranumit Regele Soare (Le Roi Soleil) sau Ludovic cel Mare (Louis Le Grand), i-a urmat la tron tatălui său în 1643, când era un copil de aproape 5 ani, dar a condus personal guvernul din 1661, până la moartea sa în 1715.

 

11 mai 1778 - A murit William Pitt cel Bătrân, prim-ministru al Marii Britanii; (n. 1708).

William Pitt (n. 15 noiembrie 1708 – d. 11 mai 1778) a fost un politician britanic, prim ministru al Marii Britanii între 1766 și 1768, tatăl lui William Pitt cel Tânăr.

 

11 mai 1784 - Limba germană a fost introdusă printr-o lege speciala semnata de de împăratul Iosif al II-lea, ca limbă oficială în Transilvania, care înlocuia limba latină folosită până atunci ca limbă oficială in acest principat.

 

11 mai 1812: Primul ministru britanic Spencer Percival (în perioada 1809-1812), este asasinat in sediul Camerei Comunelor din Londra de John Bellingham, un dezechilibrat mintal, care a fost judecat rapid si spanzurat sapte zile mai tarziu. A fost primul și unicul premier britanic care a căzut victimă unui atentat

Spencer Perceval (n. 1 noiembrie 1762, Londra – d. 11 mai 1812) a fost un politician britanic, prim ministru al Marii Britanii în perioada 1809-1812. A fost asasinat în Camera Comunelor de către John Bellingham pe data de 11 mai 1812.

 

11 mai 1830 – S-a nascut fizicianul, matematicianul și chimistul român Emanuel Bacaloglu.

 

11 mai 1830 - A fost pusă piatra de temelie a Catedralei Naşterea Domnului din Chişinău, in Basarabia ţaristă, conceputa de arhitectul A.I.Melnicov.

Concomitent cu înălţarea Catedralei, în faţa ei, la o depărtare de 40 metri este ridicată o clopotniţă cu 4 niveluri, care a fost dărîmată în noaptea de 22 pe 23 decembrie 1962 de către sovietici. La 15 octombrie 1836 Catedrala a fost sfinţită și începe să funcționeze.

 

11 mai 1845 - A murit, la Veneţia, Carl Filtsch, pianist și compozitor sas, una din cele mai importante personalități muzicale ale secolului al XIX-lea; (n. 28 mai 1830, Sebeșul Săsesc, Transilvania).

Carl Filtsch (* 28 mai 1830, Sebeșul Săsesc, Transilvania – † 11 mai 1845, Veneția) a fost una din cele mai importante personalități muzicale ale secolului al XIX-lea. Tatăl său, Joseph Filtsch era pastor (preot) evanghelic. A început cursurile de pian la vârsta de trei ani si pentru fructificarea talentului său muzical, a fost dus în 1837 la Viena, unde a fost prezentat Curții Imperiale. Astfel a ajuns să fie coleg de educație muzicală și tovarăș de joacă al viitorului împărat Franz Joseph. A debutat în public în februarie 1841 la „Wiener Musikverein”. Succesul său răsunător a fost continuat într-un turneu din Budapesta până la Sibiu.  În decembrie 1842 a ajuns să fie elevul preferat al lui Frédéric Chopin la Paris.

Pentru o vreme Franz Liszt l-a suplinit pe Chopin, fiindu-i de asemenea maestru lui Karl Filtsch. Din nefericire, în scurt timp Filtsch s-a îmbolnăvit de tuberculoză și a fost răpus de acea boală incurabilă, în plină tinerețe, la vârsta de numai 15 ani. Monumentul său funerar, dăltuit în marmură, se găsește la cimitirul San Michele din Veneția. Filtsch, care a început să improvizeze la pian încă de tânăr, a lăsat în urma sa opt compoziții proprii, din care unele care au fost publicate pentru prima dată la Londra, în 1843. În ciuda influențelor ușor de recunoscut ale profesorilor săi, în lucrările sale se oglindesc o maturitate timpurie și un talent remarcabil.

 

11 mai 1849 - A murit la Cluj (executat, după ce fusese condamnat la moarte de un tribunal militar maghiar), pastorul Stefan Ludwig Roth, istoric şi gânditor german din Transilvania, participant la Revoluţia de la 1848-1849, a susţinut cauza românilor transilvăneni; (n. 1796).

Stephan Ludwig Roth (n. 24 noiembrie 1796, Mediaș – d. 11 mai 1849, Cluj) a fost un gânditor umanist, istoric, profesor și pastor luteran sas din Transilvania, participant la Revoluția de la 1848. În 1842 cand Dieta de la Cluj procupată (pentru maghiarizare) să legifereze limba maghiară ca limbă oficială de stat în Transilvania, Roth a scris revoltat în celebra sa broșură „Războiul limbilor în Transilvania” (Der Sprachenkampf in Siebenbürgen), replicând Dietei:

„Nu văd nevoia de a se impune o limbă oficială a țării. Nu este nici limba germană, nici cea maghiară, ci limba română” pe care „o înveți singur, pe stradă, în contact singur cu oamenii. Și chiar dacă nu ai dori să înveți limba aceasta, o înmiită trebuință impune cunoștința (cunoașterea) ei.(…) Folosirea limbii materne este un drept uman, care e dat copilului prin naștere. Iar cu pierderea limbii dispare națiunea însăși”. În 1846, Roth a alcătuit Istoria Transilvaniei în 3 volume și a tradus în limba germană (traducere rămasă netipărită) și a prefațat lucrarea de istorie bisericească „Istorie pe scurt a credinței românilor” scrisă de Iosif Pop Silaghi (Sălăgianu) în 1845, mai târziu episcop unit al Orăzii (Oradei).

Stephan Ludwig Roth a participat și la Marea Adunare populară de la Blaj, din 3/15 mai 1848 unde a văzut deșteptată conștiința națională a românilor și hotărârea zecilor de mii de țărani da a sfărâma lanțurile iobăgiei și de a cere drepturi politice pentru elita românească. Puternicele sale impresii și o descriere a Marii Adunări au fost publicate în ziarul săsesc „Beiblatt zum Siebenbürger Boten” – „Foaie suplimentară la Vestitorul Transilvan” – din 16 iulie 1848.

Articolul lui Ștephan Roth, purta titlul semnificativ, „Die Volksversammlung der Romanen in Blasendorf” (Adunarea romanilor de la Blaj), nefolosind termenul uzual german pe atunci, „Walachen” pentru „români”. Roth justifica expresia: „…un popor întreg are dreptul sa spună cum vrea să fie numit.” (transilvănenii revendicaseră printre altele la Blaj, să fie numiți români și nu doar, de multe ori injurios, „olahi”. Când Dieta de la Cluj a votat, în 29 Mai 1848, unirea Transilvaniei cu Ungaria, ignorând revendicările și voința românilor majoritari în Transilvania, lui Roth i se părea „periclitată însăși existența națională a sașilor”.

 

11 mai 1849: A murit Jeanne Françoise Julie Adélaïde Récamier, personalitate a culturii franceze de la inceputul sec.XIX; (n. 1777).

Prietena cu Madame de Staël si cu Chateaubriand , cultivata si de o frumusete iesita din comun, a fost una din cele mai inversunate figuri ale opozitiei fata de regimul imparatului Napoleon. Salonul sau, in care se intalneau personaje de marca ale timpului, a jucat un rol important in viata literara si politica a epocii si de aceea a sfarsit prin a fi indepartata din Paris de politia imperiala . De la frumoasa doamna Recamier” ne-a ramas si numele “recamierului”, piesa de mobilier care a trecut in limbajul comun al mai multor limbi.

 

11 mai 1867 - A fost garantată, prin Tratatul de la Londra, independența și neutralitatea Marelui Ducat de Luxemburg.

 

11 mai 1871 - A murit John Herschel, matematician și astronom britanic; (n. 1792).

 

11 mai 1877 - Guvernul Romaniei a sistat plata tributului catre Turcia, iar suma, in valoare de 914.000 de lei, a fost pusa la dispozitia Ministerului de Razboi.

 

11 mai 1886 - A fost inaugurata, în fata Universitatii din Bucuresti, statuia carturarului iluminist Gheorghe Lazar, fondatorul primei scoli in limba romana din Bucuresti.

Monumentul de marmura este opera sculptorului lui Ion Georgescu, viitorul profesor al lui Constantin Brancusi, la mai mult de o jumatate de secol de la moartea lui Lazar.

 

11 mai 1904 - S-a nascut Salvador Dali, pictor, grafician si scriitor spaniol. Reprezentant stralucit al suprarealismului. A realizat ilustratii de carte, costume si decoruri pentru balete si filme. A scris numerose eseuri si autobiografiile „Viata secreta a lui Salvador Dali” si „Jurnalul unui geniu”.

A atras atentia mass-media datorita aparitiilor sale excentrice. A inceput sa picteze de mic, iar in 1921 a inceput cursurile Academiei de Arte Frumoase San-Fernando din Madrid, dar a fost exclus la scurt timp dupa ce si-a incitat colegii la actiuni de protest.

A plecat la Paris in 1926, unde i-a cunoscut pe Pablo Picaso, Joan Miro, Andre Breton. Tot aici si-a cunoscut viitoarea sotie, Gala Diaconov, pe atunci sotia poetului Paul Eluard. S-a stabilit apoi la New York, unde a atras atentia nu numai prin opera sa, ci si prin modul excentric in care se manifesta in public. Ultima parte a vietii si-a petrecut-o in localitatea natala, Figueras, unde s-a si stins din viata la 23 ianuarie 1989.

 

11 mai 1905 - S-a născut in satul Giuleşti, jud. Suceava, biologul Vasile Jitariu, profesor universitar, iniţiator al şcolii româneşti de biomagnetism.; rezultatele cercetărilor sale, în domeniul fiziologiei umane sau animale, sunt adunate în peste 120 de lucrări şi studii.

Vasile Petre Jitariu (n. 11 mai 1905, Giulești, Neamț – d. 30 iunie 1989, Iași) a fost un biolog român membru titular (1974) al Academiei Române. În 1929 a absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinţe, Secţia de Ştiinţe Naturale, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. În 1930 şi-a început activitatea didactică, în calitate de asistent la Catedra de Fiziologie generală şi comparată, de la aceeaşi facultate. În 1938, şi-a susţinut doctoratul în ştiinţe naturale la Universitatea din Iaşi, cu o teză privind fiziologia ficatului, iar apoi, în perioada 1938-1939, şi-a desăvârşit specializarea în domeniul fiziologiei animale la Universitatea din Göttingen (Germania), sub îndrumarea renumiţilor fiziologi H. Rein, E. Lehnartz şi R. Pohl.

În 1947 a devenit profesor titular la Catedra de Fiziologie animală de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, predând cursuri de fiziologie animală comparată şi ecologică până în 1975, când a devenit profesor consultant. De numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”. A fost membru titular al Academiei Române din 1974, fiind iniţial secretar al Filialei din Iaşi şi apoi preşedinte al acesteia (1974-1989). De asemenea, a fost membru a numeroase societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate şi i s-au decernat multiple titluri onorifice, diplome, ordine şi medalii. Şi-a continuat activitatea până în ultima clipă, când a încetat din viaţă la 30 iunie 1989.

 

11 mai 1905 - S-a nascut Mihail Șolohov, scriitor sovietic, laureat al Premiului Nobel; (d. 1984).

Mihail Alexandrovici Șolohov, (n. 11 mai 1905 – d. 21 februarie 1984), a fost un scriitor cazac, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Motivația Juriului Nobel:
“…pentru forța artistică și integritatea cu care a dat expresie, în epica Donului, unei etape istorice din viața poporului rus …”

 

11 mai 1911 - O echipa de gimnasti romani a participat la concursul international de gimnastica de la Torino, cucerind medalii de argint; prima participare pe plan international a unei echipe romanesti.

 

11 mai 1913 - S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina), actriţa şi profesoara de actorie din România, de origine evreiasca, Beate Fredanov; (m. 20 martie 1997 la Düsseldorf, in Germania).

Beate (Friedmann) Fredanov (n. 11 mai 1913, Cernăuți – d. 13 martie 1997, Düsseldorf) a fost o actriță și profesoară de actorie din România, de origine evreiască. A absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Viena (promoţia 1933). A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967), „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. A interpretat roluri in filmele „Fii cuminte, Cristofor ! „; (TV) / (1967), „Trecătoarele iubiri”; (1974),
„Bietul Ioanide”; (1980).

 

11 mai 1914 - S-a nascut Haroun Tazieff, celebru vulcanolog francez; (d. 1998).

 

11 mai 1916 - S-a nascut Camilo José Cela, scriitor spaniol, laureat al Premiului Nobel; (d. 2002).

 

11 mai 1918 - Richard Feynman, fizician american, laureat al Premiului Nobel (d. 1988)

Richard Phillips Feynman — (n. 11 mai 1918 – d. 15 februarie 1988), a fost un fizician american. Richard Feynman a fost unul dintre fizicienii secolului 20 care a exercitat o influență semnificativă, nu numai în fizică, dar și în alte domenii ale cunoașterii umane. Este unul dintre cei care a extins considerabil teoria electrodinamicii cuantice. A participat la Proiectul Manhattan și a fost membru al comisiei de investigare a dezastrului navetei spațiale Challenger. “Ce nu pot crea, nu înțeleg” —Richard P. Feynman

 

11 mai 1923 - Ministerul de Război din România a publicat „Programul ceremoniei înhumării ostaşului necunoscut”, broşură în care s-a propus omagierea eroilor neamului în ziua de „Înălţarea Domnului”. Această zi a fost marcată până în 1947 şi a fost reluată după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989.

 

11 mai 1924 - S-a născut in localitatea Iclănzel, jud. Mureș, poetul, traducătorul şi publicistul Aurel Gurghianu ; (m. 1987).

Aurel Gurghianu (n. 11 mai 1924, Iclănzel, jud. Mureș – d. 28 sept. 1987, Cluj-Napoca) a fost un poet și traducător român, asociat cu gruparea de la revista clujeană Steaua

 

11 mai 1927 - S-a născut regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; (m. 2008).

Constantin Dinischiotu (n. 11 mai 1927, București – d. 19 iunie 2008) a fost un regizor român. A urmat în perioada 1945–1949 cursurile Facultății de Litere și ale Facultății de Drept din București. Între 1947–1948 a fost regizor tehnic la Teatrul Sărindar al Mariei Filotti, apoi asistent de regie la Formațiile artistice ale Armatei. În perioada 1950–1951 a urmat cursuri de perfecționare la Academia de Film din București.

Asistent de regie, la începutul carierei, la Teatrul Național din Iași (1952–1953), a activat ca regizor și director la mai multe teatre din țară: Teatrul Alexandru Davila din Pitești (1953–1958; 1967–1974), Teatrul din Valea Jiului, Petroșani (1958–1959), Teatrul din Constanța (1959–1967), Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani (1974–1977), Teatrul Fantasio din Constanța (1991–1994), Teatrul din Galați (1995–1996), Teatrul din Reșița (1996–1997), Teatrul Bacovia din Bacău (1999–2000). În perioada 1977–1994 a fost angajat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română.

 

11 mai 1931 - Conferinta sefilor Statelor Majore ale tarilor Micii Intelegeri, desfasurata la Bucuresti, a definitivat textul Conventiei militare unice a Micii Intelegeri.

Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană şi a constituit pentru mult timp un obstacol real în faţa revizioniştilor.

Cu toate acestea nu a reuşit să supravieţuiască înţelegerilor dintre marile puteri şi a fost desfiinţată în 1938, ca urmare a Acordului de la München.  In conformitate cu prevederile aliantelor politice intre cele trei state, s-au semnat ulterior conventii militare bilaterale, prin care statele respective se angajau sa-si acorde ajutor militar in eventualitatea cand unul sau altul dintre ele ar fi fost atacat fara provocare de Ungaria.

Conventia militara dintre Romania si Iugoslavia, semnata la 23 ianuarie 1922, prevedea la articolul 2, ajutorul reciproc al celor doua tari in ipoteza ca una din ele ar fi fost atacata de Bulgaria, iar articolul 3 al acestei conventii, prevedea si sprijinul reciproc al celor doua tari, in eventualitatea ca una din ele ar fi fost atacata concomitent de forte armate bulgare sau ungare.

Statele care alcatuiau Mica Intelegere au semnat, la 14 septembrie 1923, la Praga, Conventia militara in trei, care anula documentele bilaterale, preluand, insa, cu unele modificari, prevederile acestora. Astfel, alianta opunea agresorului 18 divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie, 3 divizii de artilerie si 14 divizii escadrile aviatie.

 

11 mai 1931 - S-a născut in localitatea Cerneţi-Mehedinţi, prozatorul Laurenţiu Cerneţ (pseudonimul lui Laurenţiu Bobleanţă).

Laurenţiu Cerneţ (pseudonimul lui Laurenţiu Bobleanţă), (n. 11 mai 1931, Cerneţi-Mehedinţi), prozator român. S-a inscris la Liceul Militar „D. A. Sturdza” din Craiova si Liceul „Traian” din Turnu-Severin, dupa care a urmat Liceul seral la Timişoara (1950–1951) si Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, la Universitatea din Timişoara (1968–1973). A fost funcţionar la C.F.R., om de serviciu, contabil, redactor revista „Orizont” (1971–1979).

A colaborat la: „Scrisul bănăţean”, „Orizont”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Urzica”, „Tvaranie” (Titograd), „Bagdala” (Crusevac), „Ahoj na sobotu” (Praga), „Luceafărul”, „Literatorul”, „Meridianul Timişoara”, „Anotimpuri literare”, „Amfitrion”, „Banatul”, „Pardon”, „Orient Latin”, „Delvilag” (Szeged), „Păcală” etc. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1978), Premiul de Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1997, 1999), Diploma de onoare „Opera Omnia” a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (2001).

 

11 mai 1933 - S-a născut la Orăștie, în județul Hunedoara, Mihai Iacob, regizor de film şi scenarist; stabilit din 1971 în SUA; (m. 2009).

Mihai Iacob (n. 11 mai 1933, Orăștie, România – d. 5 iulie 2009, Los Angeles, SUA) a fost un regizor român de film. Absolvent al Institului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anul 1955, realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” și primul film biografic, „Darclée” (1960). „Darclée” a fost de altfel cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internațional de Film de la Cannes în anul 1961.

Între 1961 și 1972 a fost profesor de regie la IATC. În 1966 a fost numit secretar de partid pe Centrul de Producție Cinematografică Buftea. În timpul unei călătorii de documentare în Statele Unite ale Americii, a cerut azil politic în această țară. Era în 1972 și avea 40 de ani; de atunci a fost, pe rând, muncitor într-o fabrică de împletituri, distribuitor de pizza, vânzător într-un magazin alimentar, chelner, agent de tranzacții imobiliare, tipograf, scenarist și producător asociat de film. Din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii, unde a decedat.

 

11 mai 1934 - A murit la Paris, lingvistul şi folcloristul Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), stabilit în Franţa în anul 1901.

Lazăr Șăineanu (n. 23 aprilie 1859, Ploiești – d. 11 mai 1934, Paris) a fost un lingvist și folclorist român, de origine evreiască (numele de familie la naștere: Eliezer Schein). Elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice. Este autorul unor valoroase lucrări despre limba şi folclorul român; (n. 23 aprilie1859, Ploiesti).

A fost asistentul la catedră al lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Lazăr Șăineanu și Moses Gaster au continuat cercetarea lui Hasdeu în domeniul folclorului comparat. În scrierea sa, Basmele românilor, premiată la concursul publicat de Academia Română în 1894, Lazăr Șăineanu a deosebit trei mari tipuri de basme: basme pur fantastice, basme eticofantastice și basme religioase.

Este autorul unui important dicționar enciclopedic Dicționar universal al limbii române (1896) și al unor studii de lingvistică franceză (L’argot ancien și La langue de Rabelais). A inițiat cercetări de stilistică privind studierea argoului românesc, pornind de la studii ale argoului limbii franceze. Lazăr Șăineanu a fost căsătorit cu Cecilia Șăineanu (n. Samitca) (1872 – 1940) și au o fiică, Elisabeta Șăineanu, care a devenit actriță cu numele de scenă Elizabeth Nizan.

 

11 mai 1939 - S-a semnat acordul economic româno-englez, care prevedea dezvoltarea schimbului de mărfuri, crearea de organizații comerciale engleze în România, înființarea de zone libere în porturile românești, etc.

 

11 mai 1940 - S-a născut în satul Limpeziş, judeţul Buzău, poetul şi publicistul Gheorghe Istrate.

Gheorghe Istrate (n. 1940, satul Limpeziş, judeţul Buzău), este un poet şi publicist român. Si-a facut debutul in poezie in anul 1956 în ziarul „Viaţa Buzăului”. Câţiva ani a fost respins de la examenele de admitere în învăţământul superior (Bucureşti, Iaşi), din cauză de dosar politic. A fost o vreme e bibliotecar comunal, apoi cursant al Şcolii post-liceale de biblioteconomie şi îndrumători culturali din Bucureşti, de unde este exmatriculat „definitiv, pentru nesinceritate în completarea documentelor de cadre!”.

Îşi va irosi tinereţea timp de cinci ani în şcoli şi funcţii de impiegat de mişcare CFR, dar şi în agricultură. In timp ce se afla incorporat pentru serviciul militar, a participat la un concurs naţional de poezie al revistei „Viaţa militară” si obţine Premiul I pe ţară. E transferat urgent la Bucureşti în unitatea CFR a Gării de Nord şi prezentat lui Tudor Arghezi (21 mai 1963), la aniversarea maestrului. Arghezi l-a intuit brusc şi i-a acordat autografe. S-au făcut fotografii şi un film documentar care a fost rulat îndelung în toate cinematografele din ţară.

Prin ordin direct al ministrului Forţelor Armate, i s-a aprobat cererea de a susţine un nou examen de admitere la Facultatea de Limba şi Literatura Română din capitală. Reuşeşte şi obţine bursă pentru toţi cei cinci ani de studiu – şi e lăsat la vatră. Va fi coleg de an cu Constanţa Buzea, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Dorin Tudoran, Florin Manolescu, Liviu şi Dorina Grăsoiu, Tia Şerbănescu, Şerban Codrin, Florin Paraschiv şi alţii. Are întâlniri repetate cu T. Arghezi (1964-1965).

Isi ia licenţa în Litere, cu nota maxima in 1968. A lucrat în presa centrală („Scânteia tineretului”, „Radio-televiziunea şcolară”, „Tribuna României”) si a fost redactor-şef al revistei „Curierul românesc”, periodic fondat chiar de el, cu apariţie vreme de 15 ani, începând din 30 decembrie 1989, şi difuzat în peste 70 de ţări ale lumii. A lucrat la Fundaţia Culturală Română (devenită ulterior Institutul Cultural Român), încă de la înfiinţare, sub preşedinţia lui Augustin Buzura (1990-2005).

A participat în grupul lui Mircea Dinescu la emisiunile in direct de la Televiziunea Română, în zilele de 22-23 dec. 1989, ulterior refuzând titlul de „Erou al Revoluţiei…”, pe care şi l-au arborat atâţia alţii la butonieră şi la destinul lor mincinos. E Cetăţean de onoare al oraşului Buzău. Face parte, de câteva stagii, din Consiliul de conducere al USR. Printre altele, este laureat al Premiului „Mihai Eminescu” – pentru poezie – al Academiei Române (2000).

S-a stabilit in Germania unde este membru al „Asociatiei Scriitorilor Români si Germani / Deutsch-Rumänische Schriftstellervereinigung ASRG/DRSV München / Bayern” – asociatie ce are drept scop dezvoltarea literaturii, apararea intereselor profesionale, sociale, economice ale membrilorsai, dezvoltarea relatiilor dintre scriitorii români si germani din Germania si România, promovarea literaturii române în Germania si a literaturii germane în România, în scopul unei mai bune întelegeri între cele doua natiuni europene.

Deasemenea, Gheorghe Istrate a fost preşedinte permanent al juriului celor 13 ediţii ale Concursului naţional de creaţie literar㠄V.Voiculescu” –din Buzău. A publicat articole de critica literara, impresii, creatii personale in numeroase editii ale unor reviste romanesti contemporane, cum ar fi „Curierul Romanesc”, in revista Asociatiei, „Observator-München”, „Adioletea” (apare cu sprijinul fundatiei „Amprenta” – Buzau) etc.

 

11 mai 1941 - S-a nascut Eric Burdon, cântăreț britanic (The Animals).

 

11 mai 1949 - Israelul a fost primit in ONU.

 

11 mai 1949 - Siamul și-a schimbat pentru a doua oară denumirea în Thailanda, denumire pe care o poartă și astăzi și care la acea vreme fusese deja neoficial în uz de zece ani.

 

11 mai 1949 - A apărut primul post de radioficare din România, în clădirea liceului „Aurel Vlaicu” din Bucureşti (câteva zile mai târziu, la 20 mai, va apărea un decret privind organizarea radioficării în RPR)

 

11 mai 1950 - A avut loc la Paris,premiera absoluta a piesei „Cantareata cheala” de Eugen Ionesco .

 

11 mai 1955 - Au inceput lucrarile Conferintei de la Varsovia, in cadrul carora a fost creat Tratatul cu acelasi nume. România a fost semnatară a Tratatului de la Varsovia.

Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949). Crearea Pactului de la Varșovia a fost grăbită de integrarea Germaniei de Vest „remilitarizată” în NATO prin ratificarea de către țările ocidentale a Înțelegerilor de la Paris. Tratatul de la Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hrușciov în 1955 și a fost semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991

Principalul obiectiv al pactului de la Varșovia era de a asigura securitatea imperiului sovietic și obediența statelor-statelit. Astfel, clauza cheie a tratatului asigura controlul Moscovei asupra Europei de Est, acordându-i acesteia dreptul de a-și păstra trupele staționate pe teritoriul „aliaților” săi. Tratatul urma să rămână în vigoare timp de 20 de ani sau până la semnarea unui pact de securitate Est-Vest; astfel, el a fost reînnoit în 1975, apoi din nou în 1985. Delegația sovietică de la Varșovia a fost condusă de premierul Nikolai Bulganin, însoțit de ministrul de externe Molotov și mareșalii Jukov și Konev.

Au mai fost prezenți, din partea URSS, premierii Ucrainei, Bielorusiei și ai statelor baltice, precum și un general din Republica Populară Chineză, în calitate de observator. Tratatul a fost semnat pe 14 mai 1955 de Uniunea Sovietică și șapte state est-europene: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Ungaria, Polonia și România, toate reprezentate de la Varșovia de premierii și miniștrii de externe. Singura țară europeană comunistă europeana care nu a fost prezenta era Iugoslavia, ale cărei relații cu Uniunea Sovietică erau încă tensionate, în urma rupturii din 1948.

 

11 mai 1956 - România şi-a reluat locul în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), al cărei membru a fost de la întemeierea sa . Creată la 11 aprilie 1919, OIM era o instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor; (din 1946 a devenit instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva). Intre anii 1946 şi 1956 România nu mai participase la lucrările OIM.

 

11 mai 1958 - A murit Ion Breazu, istoric şi critic literar autor al unor apreciate cercetări privind fenomenul literar regional (Transilvania), relaţiile culturale şi politice franco-române („Edgar Quinet et les Roumains”) si studii de literatură comparată; (n. 1901).

Ion Breazu, (n. 1901 – d. 11 mai 1958), istoric și critic literar.

 

11 mai 1960 - A murit bancherul si filantropul american John D. Rockefeller Jr.; (n. 1874).

 

11 mai 1960 - Capturarea lui Adolf Eichmann de către Mossad.

Otto Adolf Eichmann (n. 19 martie 1906, Solingen, Imperiul German – d. 31 mai 1962, închisoarea din Ramla, Israel) a fost un nazist german, cu gradul de Obersturmbannführer-SS. A organizat și condus Soluția finală – exterminarea a 6 milioane de evrei între anii 1940-1945. În Procesele de la Nürnberg a fost condamnat la moarte în contumacie ca mare criminal de război. Prins de Mosadul israelian a fost rejudecat la un tribunal din Ierusalim, condamnat la moarte prin spânzurare și executat la închisoarea din Ramla.

 

11 mai 1963 - A murit Herbert Spencer Gasser, fiziolog american, laureat al Premiului Nobel; (n. 1888).

 

11 mai 1963 - S-a nascut Natasha Richardson, actriță britanică de teatru și film (d. 2009)

Natasha Jane Richardson (n. 11 mai 1963 – d. 18 martie 2009) a fost o actriță britanică, cunoscută pentru rolurile ei din filme și piese de teatru. A fost căsătorită cu actorul Liam Neeson și a fost fiica actriței Vanessa Redgrave și a regizorului Tony Richardson. Natasha Richardson a decedat la data de 18 martie 2009 în urma contuziilor craniene cauzate de un accident de schi.

 

11 mai 1967 - Politicianul grec Andreas Papandreu, este aruncat in inchisoare in Atena de catre junta militara instaurata la putere in Grecia,in urma unei lovituri de stat.

 

11 mai 1968 - A început construcția primului autoturism românesc, Dacia. Uzina a fost construită incepand cu 1966 într-un timp record de un şi jumătate şi avea o capacitate de producţie de 55.000 de bucăţi pe an. În cinstea zilei de 23 august 1968 a început si producţia de serie. Dacia 1100 a fost primul model de autoturism produs de producătorul român de automobile Dacia S.A.. Modelul a fost comercializat între anii 1968 și 1971 și a fost un model intermediar până la intrarea în producție a modelului 1300.

În realitate, Dacia 1100 era un Renault 8. Acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou Președintelui Republicii Socialiste România de atunci Nicolae Ceaușescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze.Viteză Maximă: 138 km/h Motor de 46 cp

 

11 mai 1978 - S-a nascut Laetitia Casta, supermodel și actriță franceză.

Laetitia Marie Laure Casta (n. 11 mai 1978, Pont-Audemer) este o actriță și fotomodel francez. Ea a apărut în peste 100 de coperte a unor reviste populare ca Cosmopolitan, Vogue, Rolling Stone, Elle și Glamour și a făcut modelling pentru designeri ca Yves Saint Laurent, Jean-Paul Gaultier, Chanel, Ralph Lauren, Tommy Hilfiger, J. Crew, Louis Vuitton, Givenchy, Roberto Cavalli, Lolita Lempicka și Vivienne Westwood.

 

11 mai 1980 - A incetat din viata sculptorul baimarean Vida Geza. Artistul s-a nascut in Baia Mare in 28 februarie 1913 si inca din copilarie a inceput sa ciopleasca in lemn.

Gheza Vida, Vida Géza în limba maghiară, (n. 28 februarie 1913, Baia Mare – d. 11 mai 1980, Baia Mare) a fost un politician comunist, sculptor modern din Maramureș, membru corespondent al Academiei Române. Din 1931 si pana in 1935, a studiat cu celebrul pictor Sandor Ziffer, iar debutul sau a avut loc cu ocazia expozitiei artistilor plastici baimareni din 1937. A prezentat mai multe lucrari realizate in lemn, printre care si opera „Mineri”.

De altfel, de-a lungul carierei sale, Vida Gheza a avut ca modele minerii maramureseni, mai multe opere surprinzand chipurile aspre ale acestora. Intre 1938-1939, a luat parte ca voluntar la Razboiul Civil din Spania, alaturi de brigazile internationale ale Armatei republicane. A revenit in tara doi ani mai tarziu, insa pentru o scurta perioada pentru ca a plecat la Budapesta, unde s-a inscris la cursurile Academiei de Arta.

Pe timpul studiilor a realizat numerose sculpturi, toate in lemn, surprinzand prin maniera bruta de a lucra materialul. A fost recompendat cu numerose distinctii, printre cere Premiul de Stat – 1953, Titlul de Artist al Poporului – 1964, Premiul Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta – 1971, iar din 1974 a devenit membru corespondent al Academiei Romane. A realizat monumentele de la Moisei si de la Carei, precum si Sfatul batranilor – ultima lucrare amplasata in fata Palatului Administrativ din Baia Mare.

 

 11 mai 1981 - A murit popularul solist de muzica reggae jamaican Bob Marley ; (n. 1945).

Robert “Bob” Nesta Marley (n. 6 februarie 1945; d. 11 mai 1981) a fost un cântăreț, compozitor, chitarist și activist jamaican. El este cel mai cunoscut interpret de muzică reggae, și este privit ca un profet al mișcării Rastafari.

 

11 mai 1984 - Tranzitarea Pământului peste Soarelui așa cum se vede de pe Marte. Acest fenomen are loc atunci când planeta Pământ trece între Soare și Marte, acoperind o mică parte a discului Soarelui pentru un observator de pe Marte. În timpul unui tranzit, Pământul ar fi vizibil de pe Marte ca un mic disc negru care se deplasează peste fața Soarelui. Următoarea tranzitare va avea loc la 10 noiembrie 2084.

 

11 mai 1985 - “Tragedia de la Bradford“, 56 de fani au decedat într-un incendiu cutremurător.

56 de oameni au murit şi 265 au fost răniţi, după ce un incendiu devastator a cuprins Valley Parade, arena lui Bradford, acum 30 de ani, în timpul unui meci în care The Bantams sărbătoreau promovarea în liga a treia engleză. Ancheta a avut un răspuns clar: incendiul a fost un accident. Dar Martin Fletcher, un supravieţuitor al incendiului, care şi-a pierdut tatăl şi fratele în dezastru, a publicat o carte care încearcă să demoleze această concluzie. Argumentele sunt clare: alte opt clădiri deţinute de fostul preşedinte al lui Bradford, Stafford Heginbotham, au fost implicate în astfel de incendii. Totul pentru ca omul de afaceri să câştige banii pe asigurări, susţine Fletcher.
prosport.ro

 

11 mai 1988 - A murit Kim Philby, spion britanic aflat in slujba U.R.S.S. Adrian Harold Russell “Kim” Philby (un.1.1912 ) a fost un membru de rang înalt al serviciilor secrete britanice , care a defectat in Uniunea Sovietica . Avand convingeri comuniste, el a servit ca NKVD şi KGB. În 1963, Philby a fost dovedit a fi membru al unei retele de spionsovietice cunoscuta sub numele de ” cei cinci de la Cambridge , ai cărei membri au mai fost Donald Maclean , Guy Burgess , Anthony Blunt si John Cairncross .

Dintre cei cinci, se crede ca Philby a avut cel mai mare succes în furnizarea de informaţii secrete britanice Uniunii Sovietice. Philby a fost decorat cu inalta distinctie de ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic (OBE).

 

11 mai 1990 - Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala (CPUN) și-a încetat activitatea, în perspectiva alegerilor generale de la 20 mai. CPUN fusese constituit la 9 februarie 1990 prin restructurarea CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) şi a avut atribuţiile unui organ legislativ (un prim Parlament provizoriu al României postdecembriste) înaintea alegerilor din 20 mai. Era compus din 241 de membri – 105 reprezentanţi ai partidelor şi formaţiunilor politice nou create, 106 ai CFSN, 27 ai uniunilor minorităţilor naţionale şi 3 reprezentanţi ai Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România

 

11 mai 1991 - A fost semnat, la Bucuresti, Acordul intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungaria privind stabilirea unui “regim de cer deschis”.

 

11 mai 1994 - La Strasbourg, in cadrul Sesiunii Comitetului de Ministri ai Consiliului Europei, Teodor Melescanu, ministul de externe al Romaniei, a semnat Protocolul 11 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, considerat document cheie al Conventiei si care prevede, printre altele, dreptul cetatenilor de a se adresa Curtii Drepturilor Omului.

 

11 mai 1995 - La Palatul Europei din Strasbourg, Romania a fost prima tara care a depus la Consiliul Europei instrumentele de ratificare a Conventiei-cadru privind minoritatile nationale.

 

11 mai 1995 - Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a hotarat prelugirea, pe termen nelimitat, a Tratatului de Neproliferare Nucleara, semnat in urma cu 25 de ani.

 

11 mai 1995 - A murit George Uscăţescu, filosof, estetician şi sociolog român stabilit în Spania, membru de onoare din străinătate al Academiei Române; (n. 5 mai 1919).

George Uscătescu (n. 5 mai 1919, Crețești, Gorj – d. 11 mai 1995, Madrid) a fost un filosof, estetician, eseist, poet și sociolog român, membru de onoare din străinătate al Academiei Române de la 10 septembrie 1991. Ajungând profesor universitar la Universitatea Complutense din Madrid, titular al catedrei de filozofie care a fost a lui Ortega y Gasset și a lui Eugenio D’Ors, a desfășurat o activitate enciclopedică abordând subiecte de cultură, estetică, filozofie, de istorie, politologie etc.

Operele lui sunt scrise în majoritate în spaniolă, dar și în limbile italiană, franceză, germană și traduse în engleză, portugheză, greacă. A fost profesor de onoare al Universității din Roma, Buenos Aires, Moderna Ciudad de Mexico, Strassburg, Florența, Genova, Valencia, Veneția, Trieste, Palermo, Bologna. La Madrid a înființat revista Destin care, sub conducerea sa, timp de peste 25 de ani a fost un adevărat focar de cultură al exilului românesc, la ea colaborând Grigore Gafencu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Ștefan Lupașcu și alte personalități românești proeminente.

A predat de asemenea cursuri universitare la Barcelona, în Argentina, în Italia. George Uscătescu a fost președintele societății Ibero-Americane de filozofie, președintele Societaății de Studii Umaniste “Giovani Gentile” din Roma. Opera sa, numărând peste 80 de cărți și sute de articole (foarte multe publicate în importanta gazetă ABC din Madrid, unde colabora cu regularitate) are ca obiect studii și eseuri din domeniul esteticii, diplomației, filozofia culturii și a dreptului.

 

11 mai 1996 - Într-o singură zi mor opt persoane în timpul încercări ascensiunii muntelui Everest.

 

11 mai 1997 - Supercomputerul Deep Blue il invinge pe campionul mondial de sah Garry Kasparov, devenind primul calculator care a invins omul intr-un meci de sah.

 

11 mai 1998 - India a efectuat trei teste atomice subterane.

 

11 mai 1999 - Legea privind accesul la propriul dosar de Securitate si deconspirarea Securitatii ca politie politica a intrat in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor a Romaniei, dupa ce, timp de 16 luni, s-a aflat la Senat, iar pentru o perioada de sapte luni a fost analizata in Comisiile juridica si de aparare ale Camerei.

 

11 mai 2000 - Al dilea razboi in Cecenia. Fortele nationaliste cecene ataca armata rusa in republica vecina Ingusetia .

 

11 mai 2003 - A murit Noel Redding, basist englez (The Jimi Hendrix Experience); (n. 1945).

 

11 maiv2004 - Posturile arabe de televiziune Al Jazeera și Al-Arabiya au difuzat secvențe video care fac parte dintr-un material preluat de pe un sit islamist, înregistrat cu decapitarea ostaticului american Nicholas Berg de către cinci teroriști.

 

11 mai 2007 - A murit in urma unui atac de cord, Malietoa Tanumafili al II-lea, suveran al al regatului Samoa.

Malietoa Tanumafili II (n. 4 ianuarie 1913), a fost fiul lui Malietoa Tanumafili I si al lui Momoe Lupeuluiva Meleisea, si a succedat tatalui sau la tron in 1939. In 1962 odata cu declararea independentei statului Samoa, devine sef de stat pe viata. Malietoa Tanumafili II a aderat la cultul Bah’ai ,fiind al doilea personaj regal (dupa regina Maria de Romania), care a devenit adept al acestui cult.

 

11 mai 2010 - A murit ÎPS Dirayr Mardichian, teolog armean, fost arhiepiscop al Bisericilor Armene din România şi Bulgaria (1960-2010); (n. 1930, la Beirut, Liban).

 

11 mai 2010 - A murit inginerul Radu P. Voinea; specialist în mecanica teoretică, teoria mecanismelor, stabilitate elastică şi dinamica autovehiculelor şi maşinilor; membru titular al Academiei Române din 1974, preşedinte al acestui for (1984-1990); (n. 1923).

Radu P. Voinea (n. 24 mai 1923, Craiova, Dolj – d. 11 mai 2010, București) a fost un inginer român, profesor universitar, membru și fost președinte al Academiei Române. Între alte funcții politice, a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din România.

 

11 mai 2010 - A murit, la Paris, Imre Tóth, filosof și filolog român de origine maghiară (n. 1921, la Satu Mare). Imre Tóth (n. Imre Roth, 26 decembrie 1921, Satu-Mare, d. 11 mai 2010, Paris, Franța) a fost un filosof, istoric al matematicii și filolog judeo-maghiar născut în România. Filosoful german Vittorio Hösle l-a numit „unul dintre cei mai importanți istorici ai matematicii ai secolului al XX-lea.”

 

11 mai 2010 - David Cameron a devenit prim-ministru al Regatului Unit în urma discuțiilor dintre conservatori și liberali democrați și formează prima coaliție de guvernământ din UK de la al Doilea Război Mondial.

David William Donald Cameron (n. 9 octombrie 1966, Londra), prim-ministru al Regatului Unit și președinte al Partidului Conservator.

 

11 mai 2011 - A murit ziaristul şi scriitorul timişorean Miomir Todorov; fost profesor, redactor la Studioul de Radio din Timişoara, secţia sârbă, corector la revista „Književni život”, din 1990 revenind la Radio Timişoara. Colaborează la publicaţiile „Književni život” („Viaţa literară” – publicaţie trimestrială de literatură, singura de acest tip a sârbilor din România de astăzi), „Banatske novine” (revistă trimestrială de cultură în limba sârbă) şi „Orizont”; (n. 1951).

 

11 mai 2014 - A decedat actriţa, regizoarea şi profesoara Margareta Pogonat; (n. 1933).

Margareta Pogonat (n. 6 martie 1933, Iași, d. 11 mai 2014, București) a fost o actriță română de teatru și film. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1959 si desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara și cinematografică (debut în 1957 în „Pasărea furtunii” ). Primește Premiul ACIN de interpretare în 1972 („Drum în penumbră” , r. Lucian Bratu) și 1973 („Zestrea”, regizor Letiția Popa și „Dragostea începe vineri”, regizor Virgil Calotescu). După 1990, a desfasurat o intensa activitate didactică, la două facultăți particulare – Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care a predat Actoria.

 

11 mai 2020 - La ordinea zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com