Credinţe populare la sărbătoarea Mucenicilor. De ce trebuie să bea bărbaţii 44 de pahare cu vin pe 9 martie, iar cearta este interzisă

Ionela Stănilă – adevarul.ro

Sfinţii 40 de Mucenici. În credinţa populară, ziua celor 40 de Mucenici marca începutul noului an agricol şi mucenicii erau consideraţi spirite ale moşilor şi strămoşilor cărora, la 9 martie, li se făcea pomană. În această zi, în tradiţia populară, bărbaţii beau 44 de pahare cu vin.

Ritualul străvechi de primăvară este născut din credinţa că vinul băut se transformă în sânge şi dă bărbaţilor putere de muncă pentru întregul an şi să nu se lipească bolile de ei. Picăturile rămase din vinul băut de 9 martie erau risipite de oamenii de la sate peste pomi şi vii, ca să aibă recolte bogate.

De unde provine însă diferenţa dintre cei 40 de Mucenici şi cele 44 de pahare cu vin? După tradiţia creştină, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor, Sfinţii martiri au fost 40, după cea geto-dacică, au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie, când este sărbătorit Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Acestei sărbători i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, a tuturor celor care nu-şi au prenumele dintre sfinţi sau Ziua bărbaţilor.

“În această zi se rememorează uciderea celor 40 de mucenici care trăiau pe vremea împăratului Licinius şi care au fost martirizaţi pentru că au refuzat să renunţe la creştinism”, spune părintele Eugen Ramon Ilie, proiereul Călăraşiului.

Sfinţii 40 de Mucenici. Figurine din aluat cu forma cifrei 8

În a noua zi a babelor este Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, dată la care femeile, după ce ies de la biserică, dau de pomană pentru sufletul morţilor, mucenici, preparate specifice acestei zile. Sărbătoarea Mucenicilor este cea mai populară sărbătoare a primăverii, înaintea Paştelui. Conform tradiţiei, zilele ce urmează ar trebui să fie zilele calde ale Moşilor, care durează până pe 17 martie. În satele din Bărăgan încă se păstrază obiceiul de a se aduce ofrande preparate din aluaturi ritual care se împart copiilor şi sărmanilor. “Dintre toate practicile străvechi, mai persistă obiceiul ca femeile să coacă în ziua de 9 martie 40 de figurine din aluat, numite “sfinţisori” sau “mucenici”, reminiscenţe ale idolilor neolitici ai fertilităţii.

“Sfinţisorii” sunt făcuţi din aluat dospit şi au forma antropomorfă a cifrei opt, cifra echilibrului cosmic. Ei pot fi copţi în cuptor, ca în Moldova, ori fierţi în sirop îndulcit, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici”, spun specialiştii de la Centrul Judeţean de Tradiţie Ialomiţa.

Simbolismul creştin, reprezentat de forma arhaică

În mai multe localităţi din judeţ, printre care Nicolae Bălcescu, Alexandru Odobescu, Gălăţui, Dichiseni şi Unirea se fac cel puţin 40 de colăcei din făină de grâu. Forma arhaică aduce în atenţie simbolismul creştin. Mucenicii se frământă din aluat nedospit, se modelează şi se fierb în apă. Când sunt gata, zeama lor se îndulceşte cu zahăr sau miere şi se adaugă nucă pisată. „Indiferent de modalitatea de preparare, important este ca să se facă cel puţin 40 de Sfinţi, asemenea celor 40 de martiri din Sevastia. Se dau de pomană la copii şi la sărmani, în credinţa că asfel va “rodi grâul” şi oamenilor “le va merge bine în acel an”, spune Ani Topârceanu, şef Birou Etnografie din cadrul Muzeului Dunării de Jos.

Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/locale/calarasi/credinte-populare-sarbatoarea-mucenicilor-trebuie-bea-barbatii-44-pahare-vin-cearta-interzisa-1_54f878ce448e03c0fd420dac/index.html