14 decembrie 1280 Prima atestare documentară a oraşului Sighişoara

Sighisoara (in dialectul sasesc Schasbrich, in germana Schabburg, in maghiara Segesvar, in latina Saxoburgum). Sighisoara este situata aproximativ in centrul Romaniei in sudul judetului Mures, fiind legata rutier de Europa prin drumul european E60. Este un oras superb care adaposteste o istorie de mii de ani, un oras unde convietuiesc in armonie mai multe nationalitati. Este un adevarat oras-muzeu. Datorita arhitecturii sale remarcabile, a pozitiei dominante si a ambiantei geografice, orasul a fost supranumit inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea “Perla Transilvaniei”. Orasul si cetatea au fost intemeiate in Evul Mediu.

Localitatea a fost intemeiata de colonisti germani (majoritatea lor fiind din regiunea Saxonia), care fusesera invitati sa se aseze in Transilvania de catre regele Ungariei Geza al II-lea pentru apara granitele de est. Acesti colonisti primesc in folosinta fundus regius (pamant craiesc) si se bucura de drepturi si privilegii deosebite.

In decursul anilor cetatea Sighisoara nu a fost scutita de vicisitudini, prima fiind marea navalire tatara din 1241, pe cand cetatea inca nu era fortificata. Constructia zidului cetatii, care are o lungime de 950 m, a inceput in 1350. Inaltimea initiala a fost de 4 m, dar in sec. 15 a fost inaltat cu 3-4 m. A avut 14 turnuri (care apartineau fiecare cate unei bresle) si 4 bastioane. Actualmente (2009), mai exista 9 turnuri si trei bastioane.

Intre anii 1431 si 1435 Vlad al II-lea Dracul a stat la Sighisoara, asteptand momentul prielnic de a urca pe tronul Tarii Romanesti. Totodata stapanea aceste regiuni in numele lui Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Se pare ca in aceasta perioada (in 1431) s-a nascut la Sighisoara Vlad Tepes.

In anul 1514, cand razboiul taranesc a lui Gheorghe Doja se raspandeste in aproape intreaga Transilvanie, taranii din jurul Sighisoarei se strang in jurul unui anumit Ioan Secuiul (nume romanizat) (conform unor surse ar fi fost chiar fratele lui Gheorghe Doja) si il omoara pe primarul Anton Polner si pe sotia acestuia.

In anul 1601, cetatea este atacata si pradata de trupele conduse de generalul Basta, dar scapa cu viata cu plata unei rascumparari de 50.000 de florini, “bani imprumutati”, cum mentioneaza cronicarul Krauss.
In anul 1603 2000 de locuitori mor din cauza ciumei, iar in 1709 numarul este de 4000.

Intre 1703-1711 are loc miscarea anti-habsburgica din Ungaria si Transilvania. Curutii (anti-habsburgicii)- condusi in regiunea Tarnavelor de Vasile Neagu si Bucur Campeanu- au atacat cetatea Sighisoara care era vazuta ca fiind de partea lobontilor (aparatorii imperiului habsburgic). Dupa lupte grele, curutii isi dau seama ca nu pot ocupa cetatea, si se retrag.
Prin batalia intre trupele tariste interventioniste si armata revolutionara ungara de pe campia dintre Sighisoara si Albesti din 19/31 iulie 1849, Sighisoara a intrat in istoria luptelor revolutionare din sec. 19. In aceasta batalie a murit, printre altii, poetul ungur Sandor Petofi.

In perioada interbelica a fost resedinta judetului Tarnava Mare.
Populatia istorica

In 1910, din totalul populatiei de 11.587 de locuitori, 5.686 erau germani, 3.031 romani, 2.687 maghiari si 383 erau de alte nationalitati.

In anul 1930 numara 13.033 locuitori, dintre care 5.236 germani, 4.366 romani, 2.896 maghiari, 356 tigani, 146 evrei s.a. Sub aspect confesional populatia era alcatuita din 5.034 luterani, 4.425 ortodocsi, 1.195 reformati, 1.320 romano-catolici, 581 unitarieni, 257 greco-catolici, 161 mozaici s.a.[6]

In 1948, din totalul populatiei de 15.992 de locuitori, 9.363 erau romani, 6.320 germani, 2.136 maghiari, si 560 de alte nationalitati

La recensamantul din 2002, Sighisoara numara 32.304 locuitori, dintre care: Romani: 24.571 (76,06 %) Maghiari: 5.934 (18,36 %) Rromi: 1.135 (3,51 %) Germani: 623 (1,92 %) Altii: 0,15%

Sistemul defensiv al cetatii

Sistemul defensiv construit si aparat de bresle era compus dintr-un zid lung de 930 m, 14 turnuri de aparare si 5 bastioane de artilerie. Din el se mai pastreaza pana azi 9 turnuri, 2 bastioane si o parte din zidul de incinta.
Turnul cu Ceas (in prima imagine) Este principalul punct de interes al cetatii si reprezinta simbolul orasului. A fost construit pentru a apara poarta principala a cetatii. A primit aceasta denumire datorita ceasului cu figurine, unic in Romania, aflat la etajul al patrulea. Turnul prezinta cinci nivele, care impreuna cu balconul si acoperisul piramidal au o inaltime de 64 m.

Pe fatada dinspre oras nisa cuprinde in partea de jos un alt tobosar care bate sferturile de ora. Alaturi se afla o figurina enigmatica a unui barbat, cu parul lung, care avea probabil in maini biciul si securea, si care reprezinta imaginea calaului. In partea superioara se regasesc 7 papusi asezate pe un disc rotativ, care reprezinta zilele saptamanii. La ora 12, odata cu ultima bataie a ceasului, figurina zilei trecute se deplaseaza, facand loc figurinei zilei care incepe. Acoperisul, care are o inaltime de 34 metri, a fost distrus in urma unui mare incendiu in anul 1676, dar a fost refacut un an mai tarziu. Acoperisul se incheie cu un mic glob de aur, deasupra caruia se afla un stalp meteorologic. In varful acestui stalp se afla un cocos care se roteste in bataia vantului. Astazi acest turn adaposteste Muzeul de Istorie al orasului Sighisoara, cu colectia de arheologie, farmacie, mobilier, unelte si produse ale breslelor, orologerie, etnografie, toate oglindind istoria cetatii Sighisoara.

La etajul al IV-lea se afla mecanismul ceasului din turn. Are doua cadrane cu diametrul de 2,4 metri asezate pe fatadele turnului dinspre cetate si dinspre Orasul de jos.

Alaturi de cadrane se afla niste nise inalte de 2,4 metri si late de 1,8 metri unde se afla figurinele care simbolizeaza zilele saptamanii. Figurinele sunt sculpturi inalte de 0,8 metri. Nisa dinspre cetate are la baza zeita pacii, cu o ramura de maslin in mana. In dreapta, un tobosar cu camasa albastra marcheaza orele fixe. Deasupra lor se afla zeita dreptatii, cu o balanta in mana, si zeita justitiei, legata la ochi si cu sabia ridicata. De o parte si de alta, doua figurine reprezentate ca doi ingerasi, vestesc ziua si noaptea. Ziua are o lumina in mana, si o inima aprina pe cap, in timp ce noaptea poarta in ambele maini cate o torta.

Turnul Fierarilor
Turnul Fierarilor este un turn de flancare si a fost construit in 1631 pe locul fostului Turn al Barbierilor. Fatada este dotata cu ferestre si goluri pentru tragere, ce ii confera un aspect deosebit. In trecut proteja Biserica Manastirii in cazuri de asediu.

Din pacate, in secolul al XIX-lea au fost darmate mai multe constructii, cum ar fi: Turnul Lacatusilor in 1894 si Manastirea Franciscanilor pentru a se construi Biserica catolica; Turnul Dogarilor in 1886, despre care se spune ca era printre cele mai vechi din cetate, camerele sale fiind folosite ca locuinte. Despre Turnul Tesatorilor se stie ca a adapostit multa vreme inchisoarea militara a orasului, apoi a fost demolat in anul 1858 iar cu piatra rezultata s-au pavat pentru prima data strazile cetatii.

Turnul Franghierilor
Turnul Frangherilor se afla in coltul de nord-vest al platoului de sus. Acest turn este unul din cele mai vechi edificii ale Sighisoarei, fiind si singurul turn locuit din cele pastrate pana azi. In 1935, cu ocazia unor sapaturi arheologice, in subsolul sau au fost descoperite urmele unor creneluri, aceasta ducand la concluzia ca a fost construit peste un zid mai vechi al cetatii. Mult timp in acest turn a locuit paznicul cimitirului. Este unul din putinele turnuri neatinse de incendiul din 1676. Din punct de vedere strategic, a facut parte din vechea fortificatie din varful dealului.

Turnul Macelarilor
Este unul din cele mai vechi turnuri, se pare ca a fost construit in secolul al XV-lea, si apoi reconstruit in secolul al XVI lea. Potrivit documentelor, el este amintit pentru prima data in anul 1680. Turnul a avut un rol imporant in apararea laturii de vest a cetatii. In fata turnului s-a ridicat ulterior un bastion de pe care artileria avea o larga arie de tragere.

Turnul Cojocarilor
Se afla la mica distanta de Turnul Macelarilor de care este legat prin poarta Torle, unde se facea impartirea turmelor seara. Turnul a fost construit in secolul al XV-lea. A fost distrus de incendiul din 1676 si refacut ulterior. Este modest ca arhitectura, fiind contruit pe o baza patrata.

Turnul Croitorilor
A fost construit tot in al XV-lea, fiind cea de a doua Poarta de acces in Cetate. Parterul este strabatut de doua ganguri carosabile, care se puteau inchide prin porti masive de fier. In anul incendiului,1676, in acest turn se gaseau, in afara de importante cantitati de grane, praf de pusca, precum si proiectile. In urma incendiului praful de pusca a explodat, iar partea superioara a turnului impreuna cu unul din ganguri au fost distruse. In 1935 bolta a fost readusa la forma initiala, iar gangul redeschis circulatiei.

Turnul Cizmarilor
Turnul Cizmarilor este atestat documentar pentru prima data in anul 1594, , dar a fost reconstruit in forma actuala in anul 1650. Este construit in plan hexagonal si mai scurt decat celalalte turnuri. Inedit la acest turn este un mic turnulet de observare orientat spre oras. Acesta a avut in fata sa un bastion de artilerie ce a fost demolat in 1846. Astazi, gazduieste statia locala “Radioson”.

Turnul Cositorarilor Este o constructie robusta dar si ciudata in acelasi timp, imbinand un trunchi pentagonal pe o platforma dreptunghiulara, peste care se afla meterezele care formeaza un etaj octogonal si deasupra acoperisul este hexagonal cu laturi inegale. Turnul a fost intr-o continua refacere, datorita incendiilor si cutremurelor prin care a trecut. . El poarta inca urme de gloante din timpul asediului curutilor, de la 1704-1706. Turnul Cositorarilor este legat de Turnul Tabacarilor prin Galeria Arcasilor din care se apara partea de S-V a orasului.

Turnul Tabacarilor
Se afla pe latura de S-E a zidului cetatii. Este atat de modest incat nici nu pare a fi fost turn de aparare. Forma si pozitia retrasa in spatele zidului il recomanda ca un turn foarte vechi, din secolele XIII-XIV.

Monumente, puncte turistice

Casa lui Vlad Dracul
Este situata vis-a-vis de Casa Venetiana si este considerata a fi o cladire foarte veche, datata aproximativ in secolele XIV-XV. In aceasta cladire se presupune ca s-a stabilit intre anii 1431-1435, principele Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran, domnul Tarii Romanesti. Vlad Dracul este tatal lui Vlad Tepes despre care la randul lui se presupune ca s-a nascut in 1431. Prin asocierea anului nasterii lui Vlad Tepes cu prezenta tatalui sau in acelasi an la Sighisoara, se presupune ca locul nasterii lui Vlad Tepes este acest burg medieval. Insa, acest lucru nu este dovedit din puinct de vedere istoric. Vlad Dracul a infiintat la Sighisoara o monetarie unde se batea moneda care a circulat mai intai in Transilvania, si apoi in Tara Romaneasca. Astazi, Casa “Vlad Dracul” adaposteste un restaurant in stil medieval. Casa, in trecut locuinta oficiala, a apartinut primarului sau judelui regal al cetatii.

Biserica din Deal
Biserica din Deal, care este singura biserica evanghelica cu cripta veche din Transilvania, in zidurile careia se afla 60 de morminte. Este unul din cele mai valoroase monumente arhitectonice ale cetatii si este considerat unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din tara noastra. Dealul pe care se afla biserica constituia un punct de refugiu pe care, probabil, localnicii l-au intarit pentru caz de pericol. Constructia acestei biserici a inceput in anul 1345 si continuat cu intermitente pana in 1525. In biserica se mai afla o colectie de altare, aduse din Germania, si o colectie de lazi de zestre. De asemenea, pe peretii Bisericii se afla o fresca, din 1380, care infatiseaza Sfanta Treime ca o persoana cu trei chipuri.

Casa cu Cerb
Este situata in centrul Cetatii medievale. Denumirea se datoreaza picturii murale exterioare, reprezentat de un cerb de marime naturala, cu capul si trofeul montate pe zid. Este una dintre cele mai vechi cladiri din Cetate si cea mai interesanta din punct de vedere architectonic. Etajul si mansarda au fost construite in secolele XVII-XVIII. In decursul timpului a suferit numeroase si profunde schimbari, de la locuinta rudimentara din lemn (sec. XIII) la forma complexa definitivata in sec XVII si pastrata pana astazi. In tot acest timp, Casa cu Cerb a avut destinatia de locuinta. A fost locuita de persoane cu Inalte functii administrative, judecatoresti sau clerical/bisericesti. Forma robusta impreuna cu forma ferestrelor dau Casei cu Cerb o nota aparte, fiind una din cele mai frumoase cladiri ale cetatii. Intre anii 1997-2001 a fost complet restaurata. In prezent cladirea functioneaza ca centru cultural, hotel si restaurant.

Scara acoperita
Mai poarta denumirea de “Scara Scolarilor”. A fost conceputa pentru a facilita drumul elevilor spre Scoala din Deal pe perioada iernii. A fost construita in anul 1662 si era alcatuita din 300 de trepte protejate de un acoperis. In urma modificarilor din 1849 au ramas doar 175 de trepte.

Casa Venetiana
Casa Venetiana dateaza din secolul al XVI-lea si are o structura simpla, pe doua etaje. Denumirea acesteia se datoreaza ferestrelor duble a caror ancadramente de forma trilobata imita goticul venetian, asa cum apare acesta in toata splendoarea sa la Palatul Dogilor din Venetia. Ferestrele nu sunt cele originale, acestea fiind adaugate fatadei abia in secolul al XIX-lea. De altfel, intreaga forma a constructiei este datorata refacerilor efectuate atunci. Cele trei deschideri in arc frant ale usilor sunt specifice unui stil gotic mai simplu si mai moderat. Fatada principala este marcata de scara exterioara care asigura accesul la primul nivel. Casa Venetiana mai este cunoscuta si sub denumirea de Casa Mann, aici fiind resedinta primarului Stephanus Mann, a carui piatra funerara se afla in Biserica din Deal . Prin aspectul sau exterior, Casa Venetiana reprezinta o pata de culoare in ambianta Cetatii Sighisoarei. In prezent, in cladire se afla sediul Forumului German.

Catedrala Ortodoxa
Catedrala Ortodoxa se afla pe malul nordic al Tarnavei Mari. Catedrala a fost construita intre anii 1934-1937. A fost ridicata dupa planurile arhitecului D. Petrescu in stil neo-romanesc. Turnul clopotnita se afla pe latura de vest a edificiului. Lungimea totala a catedralei este de 45 metri, iar inaltimea turnului clopotnita este tot de 45 metri. Pictura a fost executata de pictorul Anastasie Damian.

Muzeul de Istorie
Muzeul de Istorie din Sighisoara isi are principalul sediu in Turnul cu Ceas, pe care dimensiunile si pozitionarea sa il fac cel mai important turn al intregii fortificatii acesta l-a avut. A fost ridicat in secolul al XIV-lea pentru a strajui intrarea principala in incinta cetatii si pentru a gazdui Sfatul orasului. La sfarsitul secolului al XIX-lea, cand si-a pierdut rolul strategic si a devenit impropriu adapostirii unei institutii administrative moderne, a fost ales ca sediu al muzeului.

Nasterea muzeului sighisorean, in 1899, se leaga de numele lui Josef Bacon (1857-1941). Medic de profesie, dar si pasionat colectionar, acesta a fost initiatorul si primul custode al muzeului care purta numele de Alt Schassburg (Sighisoara veche). Printre colaboratorii lui Josef Bacon s-au aflat Karl Seraphin, Betty Schuller, Friederich Meltzer, Julius Hollitzer, Julius Misselbacher (1903-1963), care a avut o importanta contributie la cunoasterea si sistematizarea stiintifica a primelor colectii ale muzeului. Lui Julius Misselbacher i se datoreaza si realizarea machetei Cetatii Sighisoara. Aceasta prezinta cetatea la anul 1735. O importanta implicare in dezvoltarea tinerei institutii muzeale a avut-o, incepand cu anul 1904, Asociatia Sebastian Hann din Sighisoara, o asociatie culturala a sasilor transilvaneni. Pe parcursul secolului XX, nucleul muzeal de baza s-a imbogatit treptat cu alte piese de arheologie, obiecte ce ilustreaza activitatile breslelor, mobilier, textile, icoane pe lemn si sticla din fostul judet Tarnava Mare, acestea provenind din colectia Gheorghe Cernea (1898-1965). Structura muzeului cuprinde salile tematice (arheologie, etnografie, farmacie, mestesuguri, ceramica, mobilier, orologerie etc.) din Turnul cu Ceas, Sectiunea de Arme, care ocupa parterul uneia dintre casele din Piata Centrala, si Camera de Tortura, amenajata in fosta incapere a inchisorii, care se afla in peretele celui de-al doilea gang de trecere pe sub amintitul turn.
Primul nivel al Turnului cu Ceas este ocupat de Sala de Arheologie. Aici este expusa ceramica cu decor incizat si motive spiralo-solare apartinand culturii Sighisoara-Wietenberg (2200-1500 i.Hr.) din epoca bronzului mijlociu, descoperiri apartinand civilizatiei dace, exponate din perioada romana, obiecte din perioada migratiilor: secolele III-V si VI-VII d.Hr., vase de ceramica din Cultura Plaiurilor Transilvane (secolele VIII-X). Tot la primul nivel este amenajata o mica expozitie in memoria lui Josef Bacon, cel care a pus bazele muzeului.

Urcand cateva trepte se ajunge intr-o mica salita cu mobilier taranesc din zona Tarnavei Mari, iar apoi la expozitia de farmacie si instrumente medicale. Orasul Sighisoara are o traditie foarte veche in aceste domenii, inca din Evul Mediu existand aici doua centre spitalicesti construite pe langa biserici si aflate in afara incintei orasului. Prima atestare documentara a unui spital s-a facut in anul 1461. Existenta spitalelor a determinat si aparitia farmaciilor. Obiectele farmaceutice din expozitia muzeului provin de la farmacia “La Vulturul” (1720) si cuprind recipiente din lemn (secolul XVII-XVIII), portelan si sticla (secolul XVIII). Sala de la al treilea nivel al turnului adaposteste expozitia de mobilier din diferite perioade istorice.

Piesele expuse, adevarate opere de arta, ofera o imagine a influentelor curentelor artistice asupra modului de decorare a mobilei. Expozitia cuprinde masa de secol XVI, refacuta in 1780, bufetul si lada de zestre din secolul al XVII, dulapul masiv cu forme baroce, masuta in stil roccoco si comoda in stil biedermeier.

La etajul al patrulea, in impresionata sala care ofera un frumos exemplu de bolta gotica pe ogive, se afla colectia care cuprinde unelte, insemne si produse ale breslelor mestesugaresti din Sighisoara. Mai sus cu un etaj sunt etalate piese de ceramica saseasca din Transilvania, iar la ultimul nivel al turnului, pe langa mecanismul ceasului cu figurine, sunt expuse cateva exemplare de orologii din diferite perioade.

Camera de Tortura de sub turn impresioneaza prin veridicitatea sa. In fosta celula a inchisorii, o sala mica si intunecata, se pot vedea cateva obiecte interesante: lanturile pentru maini si picioare cu care erau incatusati cei condamnati, jugul de tortura, scara de tortura, piatra de 6 kg care atarna de gatul celor acuzati de inselatorie si care erau legati la stalpul infamiei din Piata Cetatii.

A treia locatie a muzeului este Sala de Arme, si aceasta fiind in apropierea Turnului cu Ceas. Colectia prezinta in cele patru sali evolutia armelor albe si de foc de-a lungul timpului. Inclusa in patrimoniul UNESCO

Din 1999 Sighisoara a fost inclusa in patrimoniul UNESCO, fiind in acelasi timp si pe lista monumentelor protejate a organizatiei Wolrd Heritage Cities alaturi de alte orase Europene ce detin monumente de acest rang.

Festivalul de Arta Medievala
De 15 ani, vara, timp de trei zile se desfasoara aici Festivalul de Arta Medievala. In timpul Festivalului de Arta Medievala, cei care circula pe strazile cetatii, artisti, vanzatori de suveniruri ori chiar turisti, sunt imbracati, in general, cu vestminte ce amintesc de epoca feudala. In 2007, autoritatile municipale au lansat campania “S.O.S. Cetatea Sighisoara” incercand sa sensibilizeze guvernul asupra starii de degradare a monumentelor.
articol prelat de pe http://www.descopera.org
foto coperta http://romaniatourism.com

Sighisoara – A Medieval Tale